Tag: zona euro

  • Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro

    Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro

    Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Totodată, Banca Mondială a pus la dispoziţia României 1 miliard de euro, opţiunea de accesare a fondurilor fiind valabilă până în decembrie 2015. România a tras miercuri 700 milioane de euro din acest împrumut.

    În condiţiile actuale din piaţă, România nu intenţionează să acceseze fondurile UE, dar asistenţa preventivă va consolida stabilitatea macroeconomică, bugetară şi financiară şi, prin continuarea reformelor structurale, să sporească rezistenţa şi potenţialul de creştere a economiei.

    Dacă riscurile luate în considerare se vor materializa, România ar putea să nu mai poată acoperi necesarul de finanţare externă din resursele de finanţare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, între altele, cu datorii externe importante, o poziţie extrem de negativă a investiţiilor nete şi efectele unor evoluţii negative în zona euro. Într-un astfel de scenariu de stres, necesarul de finanţare rezidual ar putea să fie acoperit prin activarea asistenţei financiare preventive pe termen mediu, potrivit deciziei adoptate de Consiliul UE.

    Comisia Europeană va conveni cu autorităţile din România, după consultări cu Comitetul Economic şi Financiar, condiţiile de politică economică ataşate asistenţei financiare. Aceste condiţii urmează să fie incluse într-un memorandum de înţelegere. Astfel, adoptarea bugetelor şi aplicarea politicilor trebuie să corespundă obligaţiilor asumate de România în Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu până în 2015 şi menţinerea ulterioară a acestuia. România trebuie să menţină măsurile convenite în cadrul celor două programe anterioare cu UE şi FMI şi să implementeze elementele rămase neîndeplinite. Guvernanţa fiscală trebuie consolidată, inclusiv prin implementarea Tratatului de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă, astfel încât să fie asigurată consolidarea fiscală. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi planificării bugetare multianuale, introducerii unui sistem eficient de control, îmbunătăţirii colectării taxelor şi a procesului de bugetare a capitalului.

    Autorităţile UE consideră necesară aplicarea planurilor de acţiune adoptate ca reacţie la concluziile evaluărilor efectuate de Banca Mondială în perioada 2010-2011. România trebuie să elimine arieratele şi să întărească mecanismele de control bugetar în sectorul sănătăţii, prin îmbunătăţirea raportărilor şi a monitorizării. În sectorul sănătăţii sunt necesare un plan strategic de acţiune, raţionalizarea structurii de spitalizare şi creşterea activităţilor de asistenţă primară. O altă măsură avută în vedere de autorităţile europene este îmbunătăţirea managementului datoriei publice, pentru reducerea riscurilor. Cadrul decizional din sistemul bancar trebuie întărit, ca şi planurile pentru situaţii neprevăzute ale Băncii Naţionale a României şi guvernanţa corporatistă a Fondului de Garantare a Depozitelor. Totodată, trebuie accelerat procesul de curăţare a bilanţurilor contabile ale băncilor şi menţinerea disciplinei de creditare, în sectorul bancar. România trebuie să restructureze companiile de stat, inclusiv prin vânzări de participaţii, şi să îmbunătăţească guvernanţa acestora. De asemenea, trebuie adoptate măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea poverii administrative pentru firmele mici şi mijlocii, şi măsuri de facilitare a accesului acestora la finanţare.

    Consiliul Director al FMI a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea noului acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Prim-adjunct al directorului executiv al FMI, Nemat Shafik, a afirmat la acea dată că în cadrul ultimelor două acorduri cu Fondul România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii. În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.

  • Marile bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde euro în cinci ani

    Cele mai mari bănci europene trebuie să îşi reducă activele cu 661 miliarde de euro şi să genereze capital suplimentar de 47 de miliarde de euro în următorii cinci ani, pentru a respecta noile reglementări menite să reducă riscul unor noi programe de salvare din bani publici.

    Estimările fac parte dintr-o analiză efectuată de banca britanică Royal Bank of Scotland, care menţionează Deutsche Bank, Credit Agricole şi Barclays drept băncile cu cel mai mare necesar de capital suplimentar, relatează Financial Times.

    Analiza scoate în evidenţă faptul că la cinci ani de la criza financiară băncile europene “sunt încă prea mari pentru a intra în faliment”.

    În total, băncile europene trebuie să îşi reducă activele cu 3.200 miliarde de euro până în 2018, pentru a respecta reglementările Basel III, referitoare la capital şi intermediere, potrivit RBS.

    Povara este mai mare în cazul băncilor mai mici, care trebuie să elimine active de 2.600 de miliarde de euro, provocând temeri că finanţarea firmelor mici şi medii va fi redusă drastic.

    Băncile europene şi-au redus deja activele cu 2.900 de miliarde de euro din mai 2012, prin limitarea înnoirii unor credite, răscumpărarea unor instrumente financiare şi vânzarea unor operaţiuni care nu fac parte din activităţile de bază, potrivit datelor Băncii Centrale Europene.

    Deutsche Bank a anunţat recent că intenţionează să îşi reducă activele cu o cincime în următorii doi ani şi jumătate.

    Activele sectorului bancar european valorează 32.000 de miliarde de euro, de trei ori mai mult decât PIB-ul anual al zonei euro.