word-monitor

Tag: uniunea europeana

  • Berlinul cere disciplină

    Berlinul cere disciplină

    Începând în scurt timp al treilea mandat în funcţia de şefă a guvernului german, Angela Merkel provoacă încă o dată o dezbatere pe tema necesităţii modificărilor în tratatele UE. Reforma ar consta în înzestrarea Bruxelles-ului cu competenţe suplimentare în problemele bugetare. A amintit de acest lucru nu aşa demult la Berlin ministrul de finanţe Wolfgang Schäuble. După cum scrie “Spiegel Online”, ar fi vorba de înzestrarea Comisiei Europene cu dreptul de a se amesteca în bugetele statelor membre prin înţelegere cu diferite state în problema volumului deficitelor lor precum şi mulţi alţi parametri. Þările care respectă principiile ar urma să primească sprijin din bugetul special al eurolandului.

    Prevederile tehnice respective vor fi plasate în aşa-zisul Protocol 14 privind funcţionarea eurogrupului. Colectivul format din miniştrii de finanţe ai statelor zonei euro, creat pe baza lui, nu are însă sprijin în tratate. Nu încape îndoială că dorinţa de modificare a tratatelor este parte a strategiei Angelei Merkel, care după câştigarea alegerilor trebuie să-şi dezvăluie planurile privind politica europeană.

    În timpul campaniei electorale, doamna cancelar a anunţat că nu este de acord cu caracterul comunitar al datoriilor statelor zonei euro sub forma emisiei de obligaţiuni comune. Vrea să-şi respecte această promisiune. “Ea nu va putea să fugă de angajarea banilor contribuabililor germani în salvarea statelor ameninţate, dacă nu direct, atunci prin intermediul mecanismelor uniunii bancare” – atrage atenţia pentru “Rz” Ulrike Guerot de la Open Society Initiative for Europe.. Problema este că Germania participă cu 27% la Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism ESM). Instituţia aceasta se va afla mai devreme sau mai târziu în faţa problemei finanţării băncilor unor state, care vor trebui să fie lichidate, când se vor îndoi sub povara aşa-ziselor datorii vechi.

    Anul viitor va demara sistemul de control al Băncii Centrale Europene privind cele mai mari 130 de bănci europene şi atunci va apărea dimensiunea reală a vechilor datorii. Costurile lichidării băncilor vor fi suportate nu numai de acţionarii lor şi de anumite state, dar şi de ESM. Fiecare cetăţean al Germaniei participă acum la acest fond cu 264 euro, iar statele zonei euro participante la el au plătit împreună la acest fond abia 48 de miliarde de euro. Anul viitor, instituţia cu sediul în Luxembourg va dispune de 80 de miliarde de euro bani gheaţă, ceea ce permite mobilizarea până la 700 de miliarde de euro sub forma mijloacelor de ajutorare şi a garanţiilor de credit. O parte din aceste mijloace va fi angajată ca ajutor pentru băncile ameninţate şi în acest fel indirect pentru anumite state. Se va produce deci de facto caracterul comunitar al datoriilor. Modificările în tratate postulate de cancelarul Merkel, menite să ducă la creşterea controlului asupra bgetelor statelor, au rolul de a preveni scăparea acestei operaţiuni de sub control.

    Întreaga această operaţiune va trebui să influenţeze în mod stabilizator moneda comună. Berlinul este deci pregătit pentru riscul legat de modificarea tratatelor. “Aceasta este o adevărată cutie a Pandorei. Nimeni nu este în stare să prevadă cum se va sfârşi şi dacă nu va duce la slăbirea Uniunii, căci în prezent este nespus de uşor de accentuat în societate starea de spirit eurosceptică” – atrage atenţia Ulrike Guerot.

    Discuţiile privind modificarea tratatelor pot duce cu uşurinţă la înfrângerea premierului David Cameron în confruntarea cu euroscepticii din propriul său partid. Şi atunci poate chiar şi a referendumului anunţat de el pe tema calităţii de membru în UE, dacă conservatorii vor câştiga viitoarele alegeri peste doi ani. O mare necunoscută ar fi rezultatul unui posibil referendum în Franţa, în situaţia întăririi Frontului Naţional.

    “Nu trebuie să ne temem de modificările în tratate, căci totul va depinde de caracterul pe care îl vor avea” – explică pentru “Rz” Pawel Sweboda de la demosEuropa din Varşovia. În opinia sa, o modificare care s-ar limita strict la o singură problemă ar putea trece destul de nedureros prin procedura de ratificare. Mai rău ar fi dacă va fi vorba de modificări pe o scară mai mare. În acest caz, nu ar putea fi evitate negocierile cu Marea Britanie pe tema intereselor sale specifice în UE.

    Mai există şi o a treia posibilitate: a elaborării unui tratat special pentru eurogrup, despre care se discută în Germania. Deocamdată în cercurile ştiinţifice.

    Asupra manipulărilor în tratate o avertizează pe doamna Merkel şeful Parlamentului European, Martin Schulz, anunţând că el nu va participa la acest proces. El este de părere că ordinea în zona euro este posibilă în cadrul instituţiilor existente. “Vom analiza propunerile doamnei cancelar în toate modurile posibile”, ameninţa Schulz, politician provenit din SPD. Partidul său va începe acum la Berlin negocierile de formare a coaliţiei cu gruparea Angelei Merkel şi semnalează deja că nu va fi de acord cu modificările în tratate.

  • Aproape 90% din orăşenii europeni sunt expuşi la un nivel prea mare de poluare cu particule

    Circa 90% din orăşenii europeni sunt expuşi la o poluare cu particule şi o concentraţie de ozon care depăşesc nivelurile recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), avertizează un raport al Agenţiei Europene de Mediu (EEA), relatează AFP.
    „’Mari părţi din populaţie nu locuiesc într-un mediu sănătos. (…) Europa trebuie să dea dovadă de ambiţie şi să meargă mai departe decât legislaţia pe care a pus-o în aplicare” şi care este mai puţin strictă decât recomandările OMS, estimează directorul executiv al EEA, Hans Bruyninckx.
    Emisiile de particule PM10 (al căror diametru este mai mic de 10 microni) şi PM2,5 au scăzut cu 14% şi, respectiv, 16% în Uniunea Europeană în perioada 2002-2011, indică raportul agenţiei europene.
    Însă în 2011, 33% din orăşenii din UE locuiau în zone unde concentraţiile maxime autorizate de PM10 pe 24 de ore au fost depăşite. Dacă se iau în considerare normele OMS, care nu au un caracter obligatoriu, proporţia creşte la 88% din populaţia urbană.
    Particulele, din care cele mai fine pătrund profund în plămâni şi sânge, se află la originea unor boli respiratorii şi cardiovasculare. PM10 sunt emise în principal în urma unor procese mecanice precum activităţile de construcţie, iar PM2,5, în urma combustiei (lemn, carburanţi).
    De altfel, 98% din populaţia urbană era expusă, în 2011, la concentraţii de ozon superioare celor recomandate de OMS. Ozonul rezultă din transformarea, sub efectul razelor solare, a emisiilor din traficul rutier şi activităţile industriale şi este iritant pentru căile respiratorii.
    Un studiu european publicat marţi de Lancet Respiratory Journal, bazat pe 14 studii efectuate în 12 ţări pe un eşantion de 74.000 de femei, arată că expunerea la poluare cu particule fine creşte semnificativ riscul de a naşte bebeluşi cu greutate scăzută sau cu perimetrul cranian mai mic, inclusiv la niveluri mai mici decât cele reglementate de directivele Uniunii Europene privind calitatea aerului.
    Greutatea scăzută a unui copil născut la termen (sub 2,5 kg după 37 de săptămâni de sarcină) este asociată cu probleme respiratorii în copilărie şi alte boli mai târziu în viaţă, precum diabetul, obezitatea sau problemele cardiace, precizează studiul citat.
    UE a fixat un nivel de 25 de micrograme pe metru cub în medie, pe an, pentru particulele fine, în timp ce OMS recomandă o limită de 10 micrograme.

  • România, locul 10 în UE în ceea ce priveşte producţia de energie eoliană

    România, locul 10 în UE în ceea ce priveşte producţia de energie eoliană

    România se află pe locul 10 în Uniunea Europeană din punctul de vedere al producţiei de energie eoliană, au declarat, într-o conferinţă de presă, reprezentanţii Asociaţiei Patronale Surse Noi de Energie – SunE.
    În acest moment, în UE sunt instalate turbine eoliene cu o capacitate totală de 106.000 MW. Cea mai mare producţie este în Germania, unde sunt peste 30.000 de MW şi în Spania, cu peste 20.000 de MW. Urmează Marea Britanie, Italia şi Franţa. „România este pe locul 10, suntem între ţările cu un număr semnificativ de centrale eoliene”, a declarat Dan Teodoreanu, vicepreşedintele asociaţiei.
    El a mai spus că, potrivit ultimelor date transmise de Transelectrica, aferente zilei de 24 septembrie 2013, în România sunt instalate capacităţi eoliene de 2.394 MW, microhidrocentrale de 459 de MW, panouri fotovoltaice cu o putere de 508 MW, instalaţii de producere a energie pe bază de biomasă de 42,7 MW şi pe bază de biogaz de 0,5 MW.
    „În ceea ce priveşte energia fotovoltaică, în lume există cumulat panouri de 100.000 de MW, din care 70.000 în UE, adică de 10 ori mai mult decât consumul anual al României, care este de circa 6.000-7.000 de MW. Cel mai mare producător de energie fotovoltaică este Germania, cu 32.000 de MW, urmat de Italia cu 16.000 de MW şi de China, cu 8.000 de MW. China va merge spre locul întâi în următorii ani”, a completat Teodoreanu.
    Potrivit acestuia, 7 din cei mai mari 10 producători de panouri fotovoltaice din lume sunt din China.
    De la 1 iulie 2013, Guvernul a decis să amâne, până în 2017-2018, acordarea unui număr de certificate verzi pentru energia eoliană, solară şi microhidrocentrale.
    Astfel, proiectele fotovoltaice primesc de la 1 iulie doar patru certificate verzi pe MWh, faţă de şase certificate, ca până acum. Proiectele eoliene primesc doar un certificat din două, iar microhidrocentralele, două certificate din trei.
    Un alt proiect iniţiat de Ministerul Economiei şi lansat în dezbatere publică prevede că producătorii de energie regenerabilă care vor fi acreditaţi după intrarea în vigoare a actului normativ vor primi şi mai puţine certificate verzi.
    Documentul proiectul prevede reducerea cu 0,7 certificate verzi pe MWh pentru microhidrocentrale, care vor primi, în continuare, doar 2,3 certificate pentru centralele noi sau două certificate pentru cele retehnologizate.
    În cazul parcurilor eoliene, numărul certificatelor se reduce cu 0,5 certificate până în 2017 şi 0,25 certificate începând cu anul 2018. Prin urmare, noii investitori vor beneficia de doar 1,5 certificate verzi până în 2017 şi de 0,75 certificate, din anul 2018.
    Reducerea este şi mai mare în ceea ce priveşte energia fotovoltaică. Numărul certificatelor se reduce cu trei, astfel că producătorii vor primi doar trei certificate verzi.

  • UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro

    Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
    Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.
    În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.
    Pentru perioada 2007 — 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro.
    Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contractate proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%.
    În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007—2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
    Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.
    De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
    Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.
    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

  • Şomajul în rândul muncitorilor în vârstă scade în Germania, dar creşte în restul Europei

    Şomajul în rândul muncitorilor în vârstă scade în Germania, dar creşte în restul Europei

    În august, 1,9 milioane de germani adulţi – adică persoane cu vârsta mai mare de 24 de ani – erau înregistraţi ca fiind şomeri, ceea ce înseamnă că îşi căutau de lucru fără să poată găsi. Este cel mai scăzut număr de şomeri înregistrat după 1991, anul reunificării ţării. În restul zonei euro existau 13,9 milioane de adulţi neangajaţi. Acesta este cel mai mare număr înregistrat de la apariţia monedei euro, în 1999.

    Eurostat, agenţia statistică a Uniunii Europene, a raportat în această săptămână că numărul total al şomerilor din zona euro a scăzut în august, pentru a treia lună consecutiv. Acest declin a fost cauzat de reducerea ratei ridicate a şomajului în rândurile tinerilor lucrători, cei care au sub 25 de ani. Însă şomajul în rândurile lucrătorilor mai în vârstă a continuat să crească. Graficele publicate de Eurostat arată schimbările înregistrate cu privire la numărul muncitorilor clasificaţi drept şomeri, în ambele categorii de vârstă, în Germania şi în restul zonei euro, începând cu decembrie 2007. Ele arată de asemenea ce s-a întâmplat în SUA şi Marea Britanie în acelaşi interval de timp, precum şi rata actuală a şomajului în fiecare dintre aceste ţări.

    Deşi rata şomajului printre tinerii muncitori practic a explodat, se observă totuşi că aceasta a crescut mult mai încet de la începutul crizei faţă de cât de repede a crescut şomajul printre muncitorii mai în vârstă – iar aceştia sunt şi aceia în cazul cărora există o probabilitatea mai mare să aibă şi responsabilitatea întreţinerii unei familii.

    Dintre ţările europene, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro, toate au în prezent, în afară de Germania, mai mulţi şomeri adulţi decât aveau la finalul lui 2007, anul în care SUA au intrat în recesiune, fapt care ulterior avea să declanşeze criza creditelor, care a adus la rândul ei Marea Recesiune. Singurele state membre ale UE în care nivelul actual al şomajului este cu mai puţin de o treime mai mare decât în 2007 sunt Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Malta şi România.

    În Germania rata şomajului a scăzut cu 35%

    Luna trecută Eurostat raporta că PIB-ul zonei euro, excluzând Germania, a crescut în al doilea trimestru cu o rată anuală de 0,5%. A fost prima astfel de creştere de după cel de al doilea trimestru al lui 2011 şi a contribuit şi la creşterea încrederii investitorilor. Însă cifrele şomajului arată că, până acum cel puţin, nu prea sunt semne că piaţa muncii îşi revine.

    În Statele Unite, numărul şomerilor adulţi a atins maximul în 2009, iar de atunci a fost în scădere, deşi rămâne totuşi cu 57% mai mare decât era la sfârşitul lui 2007. În Marea Britanie, nivelul maxim al şomajului s-a înregistrat în 2011, iar declinul a fost ceva mai lent, deşi tabloul general arată totuşi mai bine decât cel al statelor din zona euro.

    Extraordinara performanţă realizată de Germania în ceea ce priveşte piaţa muncii poate fi explicată prin mai mulţi factori. Programele guvernamentale au încurajat companiile ca pe timp de criză să reducă mai degrabă numărul orelor de muncă în loc să concedieze angajaţi, prevenind astfel acea explozie a şomajului care a putut fi observată în toate celelalte ţări.

    Germania a avut de profitat de pe urma crizei zonei euro – în ciuda faptului că rezolvarea crizei pare că va fi costisitoare pentru ea. Performanţele economice slabe din cea mai mare parte a continentului au ţinut la un nivel scăzut valoarea monedei comune şi astfel a ajutat exporturile germane. Nu prea există niciun dubiu în privinţa faptului că marca germană, dacă ar mai fi existat şi astăzi, ar fi fost o monedă mult mai puternică decât euro.

  • Noaptea cercetătorilor, cu poliţia

    La sediul Universităţii Danubius, poliţiştii gălăţeni au prezentat vizitatorilor câteva dintre activităţile specifice pe care le desfăşoară în vederea prevenirii şi combaterii infracţionalităţii. Principalul obiectiv a fost de a arăta tinerilor faptul că munca de poliţie are şi o latură ştiinţifică, bazată pe tehnică şi pe pregătire de specialitate. Cel mai adesea, rezultatele pozitive obţinute au în spate o muncă de cercetare sistematică, realizată de o echipă interdisciplinară, care pune cap la cap elemente aparţinând domeniului juridic, biologiei, medicinii legale, criminologiei, psihologiei judiciare etc.
    Copiii prezenţi la eveniment au putut participa la concursuri pe teme legate de prevenirea victimizării, fiindu-le oferite premii celor care au demonstrat atât cunoştinţe în domeniu, cât şi imaginaţie. De asemenea, specialiştii criminalişti le-au vorbit copiilor despre importanţa criminalisticii în investigarea infracţiunilor, arătându-le totodată cum se efectuează o amprentare. Unul dintre cele mai apreciate momente i-a aparţinut lui Rombi, câinele poliţist specializat în descoperirea urmelor. Alături de instructorul său, acesta a oferit participanţilor o demonstraţie atractivă, rezultat al unei pregătiri temeinice şi susţinute.
    Proiect iniţiat de Uniunea Europeană în 2006, „Noaptea Cercetătorilor” se desfăşoară în cea de-a patra vineri a lunii septembrie în locaţiile selectate anual, în scopul facilitării interacţiunii publicului cu ştiinţa, într-o manieră amuzantă şi relaxată. În seara de 27 septembrie 2013, activităţi de acest tip au fost organizate în peste 300 oraşe europene. Alături de Braşov, Oradea, Piatra Neamţ, Suceava şi Bucureşti, Galaţiul a găzduit o serie de evenimente menite a promova ştiinţa şi cercetarea în rândul tinerilor.

  • UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca Grecia să înregistreze excedent bugetar primar în 2013

    Grecia şi creditorii săi internaţionali sunt aproape de a ajunge la o poziţie comună privind înregistrarea unui excedent bugetar primar în acest an, a declarat, pentru Reuters, o sursă din Ministerul elen de Finanţe, după întâlnirea oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    Obţinerea unui excedent bugetar primar, înainte de plata dobânzilor, este o condiţie cheie pentru Grecia, care încearcă să negocieze cu UE, BCE şi FMI o nouă reducere a datoriei.

    „Cred că suntem pe punctul de a ajunge la o estimare comună, realistă, că va exista în acest an un excedent bugetar primar redus dar viabil. Încă sunt patru sau cinci probleme asupra cărora încă trebuie să cădem de acord”, a declarat sursa, după întâlnirea de duminică a oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    De succesul evaluării implementării reformelor de către autorităţile elene depinde acordarea următoarei tranşe de un miliard de euro din pachetul de asistenţă financiară.

    Pentru prima dată în aproape patru ani, rata şomajului în Grecia a scăzut în trimestrul doi din 2013, a anunţat joi Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT). În perioada aprilie—iunie 2013, rata şomajului a ajuns la 27,1%, în scădere faţă de 27,4% în primul trimestru din 2013.

    Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a şomajului a scăzut la 12,1% în iulie.

    Cea mai recentă evaluare a progreselor înregistrate de Grecia cu implementarea reformelor de către reprezentanţii UE, BCE şi FMI urmează să se desfăşoare cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.

    Atena şi creditorii săi sunt foarte aproape de a ajunge la o poziţie comună privind estimările de creştere a economiei în 2013 şi 2014, susţine oficialul elen, fără a prezenta datele din prognoză.

    Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a confirmat, joia trecută, că se aşteaptă la o scădere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei în acest an, faţă de cea estimată anterior, de 4,2%.

    Grecia speră că o revenire pe creştere după şase ani de recesiune va majora veniturile guvernului şi va ajuta Atena să evite noi măsuri dure de austeritate, pentru a îndeplini ţintele fiscale stabilite cu creditorii internaţionali.

    Încurajat de cele mai recente date privind PIB-ul Greciei, premierul Antonis Samaras a cerut reprezentanţilor UE, BCE şi FMI să nu mai solicite alte concedieri, reduceri de pensii şi salarii.

    Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.

    Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.

  • „Autorităţile locale să se pregătească să cumpere diguri modulare folosind fonduri europene”

    „Autorităţile locale să se pregătească să cumpere diguri modulare folosind fonduri europene”

    Senatorul liberal Paul Ichim a trimis o întrebare ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, în luna iunie, referitoare la utilizarea fondurilor europene pentru achiziţionarea de diguri modulare de protecţie împotriva inundaţiilor iar răspunsul ministrului delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură aduce lămuriri asupra identificării şi achiziţionării mijloacelor de intervenţie în cazul producerii unor inundaţii. Întrebarea adresată ministrului delegat Lucia Varga a avut la bază o sesizare primită la cabinetul parlamentar din partea unui cetăţean din Galaţi iar în răspunsul primit se specifică: „Finanţarea din fonduri europene a dotărilor cu mijloace operative pentru situaţii de urgenţă, din care fac parte şi digurile mobile tip panou cu sprijin va putea fi efectuată în viitoarea perioadă de programare 2014 – 2020, în baza criteriilor de acordare a finanţării nerambursabile impuse de Comisia Europeana”.

    „Având în vedere evenimentele cu un mare impact în rândul comunităţilor locale din judeţul Galaţi, dar şi situaţia prin care a trecut, inclusiv în anii trecuţi, municipiul Galaţi, cred că autorităţile competente, primăria, Consiliul Judeţean, consilierii municipali şi cei judeţeni au datoria de a interveni pentru ca fondurile europene puse la dispoziţie în exerciţiul bugetar viitor să poată fi accesat şi judeţul Galaţi să beneficieze de un sistem de apărare eficient împotriva revărsării apelor”, a precizat senatorul PNL Paul Ichim.

    Dincolo de disputele politice şi de orgolii autorităţile locale au datoria de a se pune de acord pentru ca un grup bine pregătit de funcţionari ai instituţiilor publice decidente să elaboreze proiectele necesare accesării acestor fonduri puse la dispoziţie de Uniunea Europeană.

  • Miniştrii Agriculturii din UE analizează ultimele detalii ale PAC 2014-2020

    Miniştrii Agriculturii din statele membre ale Uniunii Europene s-au reunit luni şi marţi, la Bruxelles, pentru a discuta principalele aspecte ale noii Politici Agricole Comune (PAC) şi pentru a pune la punct ultimele detalii referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi eliminarea cotelor de lapte.

    “Au rămas în discuţie câteva solicitări ale Parlamentului European referitoare la plafonarea veniturilor fermierilor şi la creşterea contribuţiei UE de la 75 la 85%, în zonele defavorizate şi scăderea cu 20% în celelalte zone. Este o propunere care ne dezavantajează, dar rămâne să vedem cum decurg negocierile”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu.

    Printre cele mai importante aspecte care vor fi dezbătute la întâlnire se află problema degresivităţii plăţilor, transferarea fondurilor între piloni pentru plăţile directe şi dezvoltare rurală, precum şi nivelurile de cofinanţare şi alocările naţionale. De asemenea, subiectele abordate vor viza şi noutăţile aduse de PAC 2014-2020, pentru care va fi lansată şi o dezbatere publică.

    Miniştrii vor fi informaţi cu privire la noua strategie UE în domeniul forestier şi vor discuta despre problemele privind comerţul agricol internaţional.

    Achim Irimescu a precizat că azi, în cea de-a doua zi a reuniunii, miniştrii Agriculturii din statele UE vor avea discuţii pe eliminarea cotelor de lapte în 2015 şi implicaţiile asupra pieţei, odată cu intrarea în vigoare a acestei măsuri.

    La reuniunea de la Bruxelles, România este reprezentată de ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi de secretarul de stat Achim Irimescu.

    Cioloş zice că vor veni mai mulţi bani

    În data de 26 iunie 2013, negociatorii Uniunii Europene (UE) au anunţat că au căzut de acord asupra unor modificări substanţiale ale Politicii Agricole Comune (PAC), fixând regulile care guvernează repartizarea unor subvenţii anuale în valoare de 50 de miliarde de euro pentru perioada 2014-2020.

    Comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, a afirmat, după acest acord, că noua PAC va aduce mai mulţi bani agricultorilor din România în următoarea perioadă, ceea ce nu se va întâmpla pentru toate statele membre.

    Agricultura rămâne principalul capitol de cheltuieli al UE cu aproximativ 38% din bugetul global, în pofida unei reduceri de 12% a anvelopei pentru următorii şapte ani (2014-2020) până la 373,2 miliarde de euro.

  • Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană pentru o casă

    Românii muncesc cel mai mult din Uniunea Europeană pentru o casă

    Piaţa imobiliară din România nu-şi revine din criza declanşată în 2008, spre deosebire de majoritatea statelor membre Uniunea Europeană unde, dacă nu se vede o revenire rapidă, se observă cel puţin o stabilizare. În principal, în România sunt două cauze care împiedică revenirea la normalitate. Veniturile medii ale populaţiei care sunt cele mai mici raportate la preţul unei locuinţe, iar băncile care acordă cu dificultate noi credite, chiar în condiţiile în care unele percep cele mai mari dobânzi ipotecare din UE.

    Accesibilitatea achiziţionării unei locuinţe în cadrul UE este corelată cu gradul de dezvoltare economică, arată raportul Deloitte. Danemarca, Germania, Belgia, Olanda şi Austria, care au cel mai ridicat PIB per capita au şi cele mai accesibile preţuri pentru cetăţenii lor. Astfel, un angajat danez cu salariul mediu brut pe economie îşi poate achiziţiona o locuinţă cu o suprafaţă de 70 metri pătraţi în 2,2 ani, cel mai scurt timp din cele 27 state din UE, iar germanii în 2,4 ani. Italienii, englezii şi francezii, care au PIB per capita egal sau puţin mai mare decât media UE îşi pot achiziţiona o locuinţă de 70 mp cu veniturile brute de la 7,7 la 9,4 ani. În ţările cu economii în tranziţie, Cehia, Ungaria şi Polonia care se încadrează din punct de vedere al PIB per capita între 66 şi 80% din media UE pot achita preţul locuinţei standard în 6,9 -7,5 ani.

    România se plasează pe ultimul loc în cadrul UE, un angajat de aici cu salariul mediu pe economie putând cumpăra o locuinţă în 10,6 ani. Mai mult decât în România trebuie să muncească ruşii, aceştia putând achita un apartament standard în 11,2 ani.

    Dintre statele central şi est europene, cel mai rapid şi-a revenit piaţa imobliară din Cehia, care a ajuns la nivelele din 2007, anul dinaintea declanşării crizei financiare. Cumpărătorii de case sunt din nou în piaţa imobiliară din Cehia fiind din nou dinamică pe toate segmentele sale, de la vechile apartamente din clădirile baroce din centrul vechi al Pragăi până la cartierele muncitoreşti sau noile ansambluri rezidenţiale dezvoltate în ultimii ani în Boemia de Vest. Spre deosebire de boomul pieţei imobiliare când se cumpărau proprietăţi pentru a profita de aprecierea abruptă a valorii acestora, dinamica actuală este determinată în cea mai mare parte de creditele ieftine. Banca centrală cehă a redus până aproape de zero rata dobânzii de referinţă, ceea ce a făcut ca băncile comerciale să reducă la minime istorice dobânzile creditelor ipotecare. Rata medie a unei ipoteci a scăzut în luna iunie a acestui an la 2,95%, de la 3,61% în aceeaşi perioadă a anului precedent, conform Fincentrum Hypoindex, o firmă de consultanţă din Praga, care monitorizează dobânzile practicate de primele nouă instituţii financiare care oferă credite ipotecare informează Bloomberg.

    Prin comparaţie, media dobânzii creditelor ipotecare în forinţi este de 8% în Ungaria, iar în România este de 8% pentru cele denominate în euro, la lei situându-se în jurul a 10%. În Ucraina se înregistrează cele mai înalte dobânzi, de peste 20% pentru acest tip de credite.

    De remarcat că piaţa imobiliară din R. Cehia şi-a revenit la volumul înregistrat în 2007 atât din punct de vedere al volumului tranzacţiilor, cât şi al valorii cumulate. În calcul au fost incluse şi refinanţările pentru creditele existente şi care au reprezentat în primul semestru din acest an aproximativ un sfert din totalul tranzacţiilor, conform estimărilor analiştilor citaţi de Bloomberg. Dobânzile percepute de băncile din Cehia sunt cele mai mici dintre cele practicate de băncile din statele fost-comuniste.

    Deşi nu mai sunt căutate ca active speculative, imobiliarele rămân în atenţia investitorilor ca plasamente foarte bune, mai ales că nu sunt multe alternative în prezent. Cumpărătorii nu se aşteaptă la profit din revânzarea unei case peste doi ani. Dar rămâne un plasament sigur, de tipul „save haven”.

    De însănătoşirea pieţei imobiliare beneficiază în primul rând constructorii şi industria materialelor de construcţii care cunoaşte o rată de creştere superioară altor state europene. De exemplu, în primul semestru, producţia de ciment a crescut în Cehia cu 4%, faţă de doar 2,5% în Germania.

    Preţurile pe piciorul pătrat au scăzut în Praga sub 250 de dolari (50.000 de coroane) de la începutul acestui an. Comparativ cu vârful înregistrat în 2008, de 60.000 coroane, scăderea e de 20%. Preţul unui metru pătrat construit este relativ constant în Cehia de mai mulţi ani, ceea ce demonstrează o maturizare a pieţei. Comparativ cu 2008, preţul este cu peste 20% mai mic, însă nu se poate compara cu România unde scăderea este de aproape 40% şi continuă şi în acest an, conform datelor imobiliare scăderea fiind de 7%.