word-monitor

Tag: uniunea europeana

  • Acordurile bilaterale pentru construcţia South Stream încalcă legislaţia Uniunii Europene

    Acordurile bilaterale pentru construcţia gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, încalcă legislaţia UE şi trebuie renegociate de la zero, potrivit Comisiei Europene, relatează EuroActiv.com.
    “Comisia a analizat acordurile interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste acorduri nu respectă legislaţia Uniunii Europene”, a declarat miercuri, în Parlamentul European, Klaus Borchert, director pentru pieţele energiei la Comisia Europeană.
    Borchert a arătat că trebuie să se spună acestor state că au obligaţia, fie în cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunităţii pentru Energie, să ceară renegocierea cu Rusia, astfel încât acordurile interguvernamentale să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene.

    Veste proastă într-o perioadă proastă

    Anunţul făcut de Borchert are loc într-o perioadă de sensibilitate crescută în relaţiile UE-Rusia. Săptămâna trecută, liderii europeni au fost luaţi prin surprindere de decizia preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge semnarea unui parteneriat care ar fi întărit relaţiile dintre fosta republică sovietică şi UE.
    În schimb, Ianukovici a semnalat că Ucraina se va apropia de Rusia, provocând proteste ample pro-europene.
    La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang înalt, între care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, şi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic.
    Borchert a explicat că dacă aceste negocieri nu vor fi încheiate cu succes, atunci aceste ţări vor fi nevoite să denunţe acordurile cu Rusia.
    El a explicat că Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care i-a explicat situaţia, cerându-i să analizeze “pozitiv” posibilitatea renegocierii acordurilor cu ţările respective.
    Þările semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, state membre UE, precum şi Serbia, membră a Comunităţii Energiei, un acord internaţional susţinut de UE care include ţări foste comuniste din Europa de Est.
    “Ce pot spune este că acordurile interguvernamentale nu vor forma baza construcţiei sau operării South Stream. Pentru că dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri”, a insistat Borchert.

    Care sunt problemele

    Oficialul Comisiei a menţionat cel puţin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale. Prima problemă este legislaţia UE care prevede separarea activităţilor de producţie de cele de transport al energiei, astfel încât Gazprom, producător şi furnizor de gaze, nu poate să deţină simultan capacitate de producţie şi reţeaua de distribuţie. În al doilea rând, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terţi la conductă, astfel încât Gazprom să nu aibă dreptul exclusiv al livrărilor. În al treilea rând trebuie modificată structura tarifelor, a arătat oficialul european.
    “Este posibil ca proiectul de construcţie a South Stream şi de operare a acestuia să respecte aceste reguli. Nu ştiu, nu ştiu încă”, a repetat Borchert.
    El a avertizat că chiar dacă negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerinţele UE va dura.
    “Nu luni, poate doi ani, înainte să ajungem acolo”, a spus Borchert.
    Oficialul CE a arătat însă că nu sunt excluse excepţiile de la obligaţiile de separare a producţiei de energie de distribuţie. O astfel de oportunitate va apărea doar atunci când capacităţile de gaze vor începe să fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adăugând că un astfel de moment poate apărea doar într-un viitor îndepărtat.
    “Nu va fi o sarcină uşoară. Este nevoie de multă înţelegere reciprocă, poate de unele idei noi, care nu sunt încă discutate. Dar trebuie să spun cu toată deschiderea şi francheţea că South Stream nu va opera pe teritoriul UE dacă nu respectă legislaţia în domeniul energiei”, a subliniat Borchert.
    Întrebat de EurActiv când a anunţat Comisia statele implicate, Borchert a explicat că au avut loc mai multe etape.
    Astfel, executivul UE le-a cerut să trimită la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat şi un reprezentant al Gazprom, iar ţările semnatare cunosc de atunci situaţia.
    “Sunt pe deplin informaţi despre ceea ce am spus astăzi”, a dat asigurări Borchert.

    Vor fi probleme

    Anunţul Comisiei va pune într-o situaţie dificilă cel puţin două state care ar urma să fie tranzitate de South Stream. Astfel, Bulgaria, care s-a alăturat South Stream în aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, în satul Rasovo din apropierea graniţei cu Serbia. Serbia a făcut acelaşi lucru pe 24 noiembrie, în satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele ţări ar fi ştiut, potrivit unor informaţii, că promovează un proiect ale cărui acorduri nu respectă legislaţia UE.
    Întrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus că primul pas este ca ţările UE implicate să ceară redeschiderea acordurilor cu Rusia.
    Borchert a arătat că Executivul UE speră ca autorităţile de la Moscova să privească la acest lucru pozitiv.
    Rusia nu pare să aibă însă intenţia să facă acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat că “nimic poate împiedica construcţia South Stream”.
    Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conductă să fie construită, iar apoi să i se ceară o soluţie pentru operarea acesteia.
    Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus că Rusia nu acceptă ca regulile UE să fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se află doar pe teritoriul Uniunii Europene.
    El a adăugat că legislaţia UE nu poate prevala în relaţiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislaţia internaţională. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream prevalează altor norme legale, a arătat Iankovski.
    Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.
    Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.
    Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.
    Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).
    Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an şi ar urma să intre în exploatare în 2015.

  • Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, joi şi vineri, la Vilnius

    Summitul Parteneriatului Estic, reuniune la care vor lua parte şefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană şi din vecinătatea estică a blocului comunitar, se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius. La acest summit, Republica Moldova şi Georgia urmează să parafeze Acordul de asociere cu UE, în timp ce Ucraina ar fi trebuit să semneze acest document, dar a anunţat că suspendă acest proces.
    Republica Moldova şi Georgia au început negocierile referitoare la viitorul Acord de asociere cu Uniunea Europeană în 2010, ambele state sperând să semneze acest document în 2014.
    Ucraina, care era mai avansată în apropierea de UE, a reuşit să parafeze acest document în 2012, după aproape cinci ani de negocieri cu UE, în pofida tensiunilor legate de încarcerarea fostului premier Iulia Timoşenko. Totuşi, cu o săptămână înainte de Summitul de la Vilnius, Guvernul de la Kiev a anunţat că a suspendat pregătirea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană, a cărui semnare se afla pe ordinea de zi a reuniunii.
    Decizia a fost interpretată în unele capitale europene drept o cedare a preşedintelui Ucrainei, Viktor Ianukovici, la ameninţările ruse cu limitarea importurilor ucrainene în cazul în care Kievul semnează Acordul de asociere la UE.
    Semnarea acordului de către Ucraina — stat cu o populaţie de 47,7 milioane de locuitori — era considerată miza Summitului Parteneriatului Estic, de aceea Bruxellesul şi-a exprimat “decepţia” după ce Kievul a renunţat la Acordul de asociere.
    Preşedintele Traian Băsescu este de părere că, aşa cum se prefigurează în acest moment, Summit-ul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova.
    “Nu aş vrea să am o anticipare care să dea un generic definitiv, dar, aşa cum se prefigurează acum, Vilnius-ul va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru România şi Republica Moldova. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea. Ratarea semnării Acordului de asociere şi a Acordului de liber schimb de către Ucraina este un eşec european, o Europă din care facem şi noi parte. Din punct de vedere strict al României, este un succes că Republica Moldova va parafa cele două Acorduri”, a declarat recent Băsescu.
    Potrivit şefului statului român, rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE.
    Celelalte trei state din Parteneriatul Estic — Azerbaidjan, Belarus şi Armenia — au ezitat să se apropie de UE.
    “Dacă urmărim evoluţia în tot spaţiul pentru care Vilnius-ul ar trebui să fie un succes, vom vedea că deja câteva eşecuri s-au confirmat: Armenia a preferat să nu fie parte a unui Acord de asociere, Azerbaidjanul şi-a declinat orice intenţie de a fi parte a acestui tip de acord. A rămas Georgia. Nu ştiu pentru câtă vreme, pentru că situaţia politică din Georgia este destul de dificilă, e o ţară cu un conflict îngheţat de data aceasta cu Rusia. Are probleme majore şi s-a văzut — cu toată susţinerea pe care a avut-o din partea multor state, inclusiv a SUA — NATO a fost un eşec pentru Georgia”, a declarat recent pentru AGERPRES europarlamentarul liberal Norica Nicolai.
    Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Parteneriatul Estic a fost lansat de Uniunea Europeană şi cele şase state partenere pe 7 mai 2009, în cadrul unui summit la Praga. Scopul acestui proiect este de a consolida relaţiile dintre UE şi partenerii estici, prin aprofundarea cooperării politice şi a integrării economice. Parteneriatul Estic nu promite, dar nici nu exclude perspectiva unei aderări la Uniunea Europeană. Acesta încurajează şi sprijină cele şase state în realizarea reformelor politice, instituţionale şi economice, pe baza standardelor europene. De asemenea, facilitează comerţul şi creşte mobilitatea între UE şi ţările partenere.
    Parteneriatul Estic funcţionează în cadrul Politicii Europene de Vecinătate, care acoperă vecinătatea estică a UE şi pe cea sudică. Totuşi, PaE întăreşte cooperarea bilaterală şi introduce mecanisme noi pentru cooperarea regională, se arată pe site-ul easternpartnership.org.
    Palierul bilateral vizează încheierea acordurilor de asociere, dezvoltarea cooperării sectoriale în diverse domenii, facilitarea regimului de vize. Dimensiunea multilaterală are la bază un mecanism menit să dinamizeze cooperarea între UE şi toate statele partenere, precum şi între cele şase state între ele. În plus, PaE fixează o reţea de organizaţii ale societăţii civile în UE şi în statele partenere.

  • Rasmussen se declară „surprins” de decizia Ucrainei de a renunţa la semnarea Acordului de asociere la UE

    Rasmussen se declară „surprins” de decizia Ucrainei de a renunţa la semnarea Acordului de asociere la UE

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat „surprins” de recenta decizie a Ucrainei de a suspenda pregătirea Acordului de asociere la UE, exprimându-şi în acelaşi timp speranţa că această ţară va semna, „mai devreme sau mai târziu”, acest acord.
    „Recunosc că am fost surprins de decizia luată la Kiev, dar respect alegerea Ucrainei şi modalitatea prin care ea doreşte să construiască relaţii cu UE şi NATO”, a afirmat Rasmussen într-un interviu pentru televiziunea publică georgiană, după cum relata marţi Interfax.
    El a subliniat în continuare că ”UE şi NATO nu se amestecă în afacerile interne ale statelor suverane şi că respectă principiul alegerii independente de a face parte dintr-o organizaţie sau alta”, adăugând însă că semnarea Acordului cu UE este, în primul rând, în interesul Ucrainei, întrucât acesta va permite aprofundarea relaţiilor sale atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu Alianţa Nord-Atlantică.
    Întrebat fiind în legătură cu presiunile pe care Rusia le-ar fi exercitat în ultima perioadă asupra Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, ţări care doresc apropierea de UE, şi cu faptul că decizia Kievului ar fi fost luată în urma unor astfel de presiuni, secretarul general al NATO a declarat că, dacă Moscova a dus o asemenea politică, atunci ea a încălcat acordurile semnate în privinţa respectării principiului liberei alegeri de către un stat suveran.
    ”Nu am informaţii detaliate în legătură cu dialogul dintre Kiev şi Moscova, dar aceasta nu este atât de important. Noi sperăm că şi Rusia va respecta principul că fiecare stat suveran are dreptul la o alegere liberă. Noi putem propune unor astfel de state (care doresc apropierea de UE şi NATO, n.red) aprofundarea cooperării, inclusiv în planul securităţii”, a mai declarat secretarul general al NATO în interviul pentru televiziunea publică georgiană.
    Guvernul de la Kiev a decis săptămâna trecută „suspendarea procesului de pregătire a Acordului de Asociere între Ucraina şi UE” şi „relansarea relaţiilor economice cu Rusia şi cu alte state membre din CSI”, o decizie care a luat prin surprindere Uniunea Europeană şi opoziţia de la Kiev, dar care a fost salutată de Moscova.
    Uniunea Europeană a denunţat luni poziţia Rusiei în problema semnării de către Ucraina a Acordului de Asociere la UE, dând în acelaşi timp asigurări că oferta europeană este „încă pe masă”. La rândul său, opoziţia ucraineană a acuzat guvernul că a cedat la presiunile Rusiei, care a prevenit Kievul în legătură cu consecinţele comerciale pe care le va suporta în urma semnării acordului cu UE. Manifestaţii în favoarea apropierii de UE au loc de duminică la Kiev şi în alte mari oraşe ucrainene.

  • România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei

    România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei

    România va ajunge anul viitor pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei, arată Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, într-o analiză publicată de contributors.ro.
    Potrivit Eurostat, indicele armonizat al preţurilor de consum în România se va cifra, anul viitor, la 2,5%, în condiţiile în care, în 2009, inflaţia a fost de 5,6%. Astfel, dinamica ratei inflaţiei în perioada 2009 — 2014 arată că România a consemnat o reducere de 3,1 puncte procentuale în perioada menţionată, cea mai mare scădere din rândul statelor Uniunii Europene.
    De altfel, potrivit consilierului prim-ministrului, şi Raportul asupra Inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României arată că rata de creştere a preţurilor va coborî la minime istorice în 2014. „În august 2014, România va ajunge la un minim istoric de 1,36% variaţie medie anuală, ceea ce este sub obiectivul de stabilitate a preţurilor stabilit de Banca Centrală Europeană de 2% inflaţie pe an. Chiar am putea intra în zona periculoasă a unor inflaţii prea mici, cu efecte macroeconomice perverse”, subliniază Cristian Socol.
    Sursa citată explică, în context, că balanţa riscurilor cu privire la factorii ce influenţează inflaţia înclină puternic spre reducerea acesteia anul viitor, presiuni de scădere a ratei de creştere a preţurilor fiind deficitul de cerere, o inflaţie importată mai mică, reducerea preţului petrolului pe pieţele mondiale (conform cotaţiilor futures), cererea redusă de energie, reducerea TVA la alimente şi un an agricol normal.
    Cristian Socol menţionează, în acest sens, prognoza de toamnă a Comisiei Europene (publicată la începutul aestei luni — n.r.) care confirmă ca România are un puternic proces dezinflaţionist (reducere a ratei inflaţiei).
    „Astfel, dacă ne uităm la dinamica ratei inflaţiei după metodologia UE, observăm că România va atinge anul viitor cea mai bună performanţă din UE în reducerea ratei inflaţiei din perioada postcriză (2009/2014). Estimările sunt în linie cu analizele publicate de Banca Naţională a României cu privire la atingerea în 2014 a unor minime istorice ale ratei inflaţiei”, precizează Cristian Socol.
    Potrivit previziunilor de toamnă publicate în 5 noiembrie de Comisia Europeană, nivelul estimat al ratei anuale a inflaţiei în 2013 este de 3,3%, în 2014 rata inflaţiei ar urma să scadă la 2,5% pentru ca, în 2015, acest indicator să ajungă la 3,4%. În primăvară, Comisia Europeană estima că nivelul ratei anuale a inflaţiei pentru 2013 se va situa la 4,3%, iar în 2014 la 3,1%.

  • „Imigranţii români contribuie la dezvoltarea economiilor europene şi nu este corect să li se limiteze drepturile”

    Ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a efectuat săptămâna trecută o vizită oficială în Elveţia şi a acordat un interviu în exclusivitate acordat cotidianului local Le Temps.
    Elveţia, ţară care nu este membră a Uniunii Europene, dar care este legată de blocul comunitar prin diferite acorduri, inclusiv în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie, se va confrunta în lunile următoare cu trei referendumuri ce ar putea avea consecinţe majore asupra dreptului la liberă circulaţie. Întrebat despre posibilele implicaţii ale unor asemenea evoluţii asupra relaţiilor cu UE, ministrul român de externe a afirmat că, în calitate de ministru dintr-o altă ţară, ar prefera să nu vorbească despre un subiect care ţine de deciziile suverane ale statului elveţian, însă a subliniat că libertatea de circulaţie în interiorul Uniunii Europene şi în Elveţia, având în vederea acordurile acesteia cu UE, este fundamentală. „Este o libertate foarte preţioasă, mai ales pentru ţările din Europa de Est care au trăit timp de o jumătate de secol sub dominaţia sovietică”, a punctat Titus Corlăţean.
    „Libertatea de circulaţie este nu numai o valoare fundamentală, ci şi una care a contribuit foarte mult la creşterea economică a ansamblului Europei”, a spus şeful diplomaţiei române. „De multe ori uităm aspectele pozitive şi le vedem numai pe cele negative. Din câte ştiu, bilanţul acordurilor încheiate de Elveţia cu Uniunea Europeană este foarte pozitiv, atât pe plan politic, cât şi economic. Însă atunci când semnăm un acord trebuie să acceptăm nu numai avantajele, ci şi riscurile. Nu putem alege într-un pachet doar ce este avantajos. Atunci când un referendum are implicaţii asupra acordurilor internaţionale, trebuie ca cetăţenii să fie perfect informaţi în legătură cu toate aspectele, astfel încât să fie pregătiţi să accepte consecinţele”, a avertizat oficialul român.
    El a atras atenţia şi asupra faptului că în rândul imigranţilor români există şi o elită ştiinţifică şi universitară, care a fost formată în universităţile româneşti şi cu banii statului român, iar această elită are o contribuţie semnificativă pentru economiile ţărilor unde ea s-a instalat, lucru trecut de multe ori cu vederea în timp ce România pierde de pe urma plecării acestor specialişti.
    „Trebuie să găsim soluţii echilibrate care să nu pună în discuţie principiul liberei circulaţii. Altfel, proiectul european, bazat pe solidaritatea între ţările dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate, se va prăbuşi”, a mai avertizat ministrul român de externe.
    Referitor la măsurile de protecţie a pieţei interne luate de Elveţia în faţa dumpingului salarial practicat de companiile est-europene, Corlăţean a reamintit că „atunci când Europa s-a extins, deschiderea noilor pieţe din Europa Centrală şi Orientală a fost foarte benefică pentru companiile din Franţa, Germania şi alte ţări europene”. „În plus, această lărgire a sporit competitivitatea Uniunii Europene în faţa concurenţilor ei. Dacă uităm acest lucru, dacă ne concentrăm doar pe restricţionarea accesului est-europenilor pe piaţa muncii sau dacă încercăm să le limităm drepturile, atunci nu este corect”, a indicat ministrul român de externe.
    În ceea ce priveşte problema integrării romilor, legat de care însuşi reporterul a admis că doar o parte dintre ei provin din România, Titus Corlăţean a precizat că expulzarea acestora nu este o soluţie şi, întrucât nu este o chestiune ce implică doar o ţară sau două, „soluţia o reprezintă un efort european menit să le amelioreze integrarea”, el exprimându-şi totodată regretul că nu s-a reuşit până în prezent constituirea unei agenţii europene pentru coordonarea eforturilor de integrare a acestei minorităţi.
    „Dacă vorbim numai despre prezenţa romilor pe străzi fără să reamintim contribuţia pozitivă a noilor membri la dezvoltarea Uniunii Europene, apreciez acest lucru drept o lipsă de onestitate în dezbatere”, a mai afirmat Titus Corlăţean, care a atras atenţia şi asupra faptului că „romii au un model cultural specific, ce presupune libertatea de mişcare”, iar forţarea lor să-şi schimbe acest model „este o chestiune extrem de sensibilă”. În acest context, el a avertizat şi asupra „retoricii politice mai degrabă populiste, xenofobe şi chiar rasiste”, alimentată de problema romilor, lucru „inacceptabil într-o Europă modernă şi democratică”.
    Referitor la colaborarea României cu Elveţia în contextul preluării de către aceasta din urmă a preşedinţiei Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) anul viitor, ministrul român de externe a declarat că a convenit cu omologul său elveţian, Didier Burkhalter, un mecanism permanent de consultare în problemele Balcanilor, mai ales că în prezent România asigură preşedinţia Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est. Titus Corlăţean a reamintit că ţara noastră poate contribui cu expertiza sa solidă la găsirea de soluţii pentru conflictele îngheţate din est, precum cele din Republica Moldova, Georgia sau Nagorno-Karabah.
    Ministrul Titus Corlăţean a mai afirmat că România doreşte să contribuie la elaborarea de măsuri de încredere care să fie şi în interesul Rusiei. El s-a referit, în acest context, şi la scutul antirachetă, pe care Moscova îl priveşte cu rezerve, subliniind că este vorba despre un proiect pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei.

  • Salariul minim, între stânga şi dreapta

    Una din măsurile importante anunţate de primul ministru după încheierea negocierilor cu FMI a fost mărirea salariului minim pe economie. Este de remarcat perseverenţa manifestată în această privinţă. Anul acesta au fost deja operate două măriri succesive: la 1 februarie salariul minim a crescut de la 700 la 750 de lei, iar la 1 iulie de la 750 la 800 de lei. Guvernul a anunţat că va continua direcţia aceasta proiectând alte două majorări succesive anul viitor. De la 1 ianuarie salariul minim va creşte la 850 de lei, iar de la 1 iulie la 900 de lei.

    E o tendinţă globală: preşedintele Barack Obama propunea în luna februarie creşterea salariului minim federal de la 7,25 dolari pe oră la 9 dolari pe oră, iar în Uniunea Europeană subiectul revine tot mai des pe agenda politică în ţările care nu au un salariu minim reglementat. După alegerile parlamentare din Germania, problema instituirii unui salariu minim unic se află pe agenda discuţiilor pentru formarea unei coaliţii de guvernare. Pentru SPD instituirea unui salariu minim la nivel federal de 8,50 euro pe oră este o condiţie nenegociabilă.

    Potrivit unui studiu realizat de ”Deutsches Institut für Wirtschaftsforschung” din Berlin, 17 % dintre salariaţii germani primesc un salariu mai mic de 8,50 de euro pe oră şi 26% se află sub 10 euro pe oră. Aspectul politic cel mai semnificativ este însă acela că dintre cei care se află sub nivelul de 8,50 de euro, două treimi se află în Germania de est unde reprezintă 27% din numărul salariaţilor. În Vest doar 15% dintre salariaţi se găsesc sub nivelul propus acum de social-democraţi. Din această situaţie, stânga social-democrată poate extrage un argument puternic, căci discrepanţele est-vest sugerează că piaţa este distorsionată de aspecte mai subtile de ordin cultural, care nu ar putea fi reglate decât tot printr-o intervenţie din afara pieţei.

    Dar dacă peste tot în lume tema salariului minim este promovată de grupările de stânga, animate de proiectul combaterii sărăciei, în România am asistat la o dezbatere colorată cu nuanţe de dreapta. În 2008, de exemplu, înaintea alegerilor parlamentare atât PSD cât şi PDL aveau în vedere creşterea salariului minim pe economie. Dacă social-democraţii nu aveau nevoie de argumente sofisticate, democrat liberalii se străduiau să demonstreze că, în ciuda aparenţelor, creşterea salariului minim va scoate la iveală evaziunea fiscală şi va consolida cadrul concurenţial în economie. Situaţia particulară a economiei româneşti caracterizată de tot soiul de distorsiuni, a alimentat o serie întreagă de argumente economice preluate mai târziu de PNL. Un fost ministru liberal, Lucian Isar, a argumentat insistent în favoarea creşterii salariului minim încă din prima parte a anului 2012. În opinia sa, creşterea salariului minim ar avea, paradoxal, efectul de a diminua şomajul prin diferite mecanisme care, cel puţin până la proba contrarie, par credibile. De asemenea, diminuarea migraţiei ar putea fi un efect posibil pe termen lung dacă observăm că, în date comparative, România se află pe ultimul loc în UE. Potrivit Eurostat, la 1 iulie 2013, România avea cel mai mic salariu minim calculat ca putere de cumpărare din toată Uniunea Europeană, plasându-se după Bulgaria şi la mare distanţă de Lituania, penultima clasată.

    Dar argumentul care a sedus partidele, fie ele de stânga sau de dreapta, a fost acela că mărirea salariului minim reglementat ar aduce la vedere o parte din economia gri. De multe ori, angajatorii plătesc salariaţilor mai mult decât declară.

    Totuşi este de semnalat că politica guvernului Ponta nu urmează strict această argumentaţie cu accente liberale. În viziunea economiştilor care susţin PNL, guvernul ar fi trebuit ca, simultan cu mărirea salariului minim, să scadă CAS plătit de angajator. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce arată că guvernul urmăreşte în primul rând colectarea veniturilor la buget. Potrivit statisticii oficiale, în cursul anului 2013 au beneficiat de creşterea salariului minim peste 677.000 de mii salariaţi din mediul privat. Iată de ce firmele au resimţit politica fiscală a guvernului ca pe o povară suplimentară, fără ca alte beneficii indirecte să se facă simţite. Încetul cu încetul, se creează o ruptură între aşteptările electoratului de stânga şi cel de dreapta care va avea efecte inevitabile asupra coaliţiei guvernamentale. Deocamdată, premierul a căutat să acopere fisurile promiţând că va scădea CAS la angajator cu 5% de la 1 iulie 2014. O promisiune condiţionată însă de starea economiei.

  • Trei proiecte de reabilitare energetică, pentru şase blocuri

    Acest lucru ar putea fi posibil dacă trei proiecte – elaborate de Primăria Galaţi şi depuse pe data de 4 februarie 2013, fiind în stadiu de evaluare – ar urma să primească undă verde, realizarea lor urmând să fie făcută cu ajutorul banilor Uniunii Europene, în cadrul Programului Operaţional Sectorial 2007- 2013. Practic este vorba de executarea unor lucrări care vizează eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe şi care va conduce la reducerea cu minim 40% a consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 90 kW a energiei consumate. Primul proiect vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe A7 aferent Asociaţiei de proprietari 396 şi A21 aferent Asociaţiei de proprietari 881, durata proiectului fiind de 18 luni iar valoarea lui de 2,924,612.92 lei. Scopul constă în creşterea performanţei energetice a celor 120 de apartamente ale celor două blocuri din Micro 16. Al doilea proiect vizează blocul L aferent Asociaţiei 306 din Micro 16, valoarea lui fiind de 2,447,455.52 lei. Al treilea proiect vizează creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinte C11, C12 şi D8 aferente Asociaţiei de proprietari 257 din Þiglina 2, care cuprind 200 de apartamente, durata lucrărilor fiind de 20 de luni iar valoarea proiectului fiind de 4,765,063.56 lei.
    Faptul că  muncipalitatea a depus aceste proiecte încă de la începutul anului este un lucru de apreciat, însă rămâne de văzut dacă ele vor primi undă verde pentru a accesa fondurile necesare.

  • Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa

    Comisia Europeană reaminteşte că problema câinilor maidanezi din România nu este de competenţa sa

    Problema câinilor comunitari din România nu este de competenţa Uniunii Europene (UE), dar comisarul european pentru sănătate, Tonio Borg, a răspuns pe site-ul său scrisorilor venite în special de la cetăţenii români referitor la această chestiune, a declarat marţi Frederic Vincent, purtătorul său de cuvânt, în cadrul briefingului de presă cotidian al Comisiei Europene.

    Întrebat de presa străină de ce comisarul european pentru sănătate nu a abordat chestiunea „cea mai arzătoare a masacrului câinilor fără stăpân din România” la prima conferinţă a CE privind bunăstarea animalelor de companie organizată luni la Bruxelles, Frederic Vincent a răspuns: „Nu este de competenţa UE, dar comisarul Tonio Borg a răspuns preocupărilor cetăţenilor asupra acestei chestiuni. Pe site-ul său există o declaraţie a comisarului ca răspuns la scrisorile pe care le-a primit de la cetăţeni, în special din România, referitor la această chestiune”.

    În declaraţia postată pe site-ul său şi care este nedatată, comisarul Tonio Borg spune că a aflat cu regret şi tristeţe despre moartea copilului de patru ani atacat de o haită de câini maidanezi în urmă „cu câteva săptămâni” şi asigură familia îndoliată de compasiunea sa.

    „Lucru de înţeles, acest eveniment tragic a atins inimile şi minţile multor români şi s-a format un sentiment predominant că trebuie să se facă ceva pentru a evita ca o astfel de tragedie să se mai producă. Reacţia guvernului român a fost să adopte o lege care să le permită autorităţilor locale să eutanasieze câinii maidanezi care au fost ţinuţi într-un adăpost mai mult de 14 zile”, menţionează Tonio Borg în declaraţia sa.

    Înaltul oficial european susţine că respectă decizia Parlamentului României şi recunoaşte că respectiva chestiune nu este reglementată de legislaţia UE, dar îi reaminteşte României obligaţiile sale internaţionale ca urmare a faptului că este membră a Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală (OIE).

    „De fapt, i-am scris ministrului sănătăţii Eugen Nicolăescu, care este responsabil pentru controlul câinilor maidanezi în România, la 1 octombrie, şi i-am reamintit de recomandările OIE care consideră eutanasia o măsură care poate fi luată numai în combinaţie cu alte măsuri de control al populaţiei de câini maidanezi, şi numai în ultimă instanţă”, se mai menţionează în declaraţia lui Tonio Borg.

    În scrisoarea către Eugen Nicolăescu, postată şi ea pe site-ul Comisiei, se menţionează, la capitolul „alte măsuri”, „educaţia şi legislaţia pentru responsabilizarea proprietarilor, înregistrarea câinilor şi controlul reproductiv prin contracepţie şi sterilizarea chimică sau chirurgicală”.

  • Apel către beneficiarii de ajutoare alimentare

    Directorul Cantinei de Ajutor Social, Picu Apostol Roman, face un apel la gălăţenii care îndeplinesc condiţiile pentru a primi alimentele acordate în cadrul programului PEAD să se prezinte pentru a le ridica de la unul din cele 4 puncte de distribuţie. „În perioada de 17 zile de când am început acordarea produselor alimentare s-au prezentat să le ia 62% din numărul total de beneficiari care aveau acest drept. Fac un apel la cei care nu au venit să se prezinte şi să ridice produsele alimentare, mai ales că vremea este frumoasă şi nu sunt nici cozi”, ne-a declarat directorul Cantinei.
    La nivelul municipiului Galaţi beneficiază de ajutoarele alimentare puse la diaspoziţie de Uniunea Europeană 14.267 de persoane, iar beneficiarii de Venit Minim Garantat s-au prezentat în cel mai mare procent să ridice pachetele cu ajutoare, fiind vorba de peste 800 din cei 961 de beneficiari, în timp ce la polul opus se află şomerii, doar circa 36% dintre ei intrând în posesia ajutoarelor acordate în cadrul programului PEAD, respectiv circa 1.100 din cei 2.907 de beneficiari.

  • România poate atrage mulţi dolari de la investitori, dacă le asigură condiţii bune

    Investitorii vor o infrastructură bună, personal calificat şi calitate a capitalurilor, iar România poate atrage sume mari de la aceştia, dacă le asigură condiţii bune, a afirmat zilele trecute economistul american Josef Quinlan, într-o conferinţă privind oportunităţile de afaceri în România.

    De asemenea, acesta a atras atenţia asupra faptului că Uniunea Europeană este o mare oportunitate pentru România, pentru că are resurse, dar şi o provocare, pentru că în UE există o economie inovativă.

    În plus, România este bine poziţionată pentru a putea atrage eficient investiţii străine directe, în condiţiile în care se află într-o zonă cu multe economii puternice.

    “România se află într-o zonă cu multe economii puternice, alături de economia Germaniei. Cred că România este bine poziţionată, la est, la vest, la nord şi sud, pentru a putea atrage eficient investiţiile străine directe. România se află între state cu potenţial de creştere. Aş spune că România se află într-o mică Chină. Mass-media subestimează economia Uniunii Europene. China şi India sunt mari, dar sunt sărace. Uniunea Europeană, Europa Centrală şi de Est nu sunt atât de mari, însă reprezintă oportunităţi importante pentru investiţii, pentru că au resurse. Dacă vorbim despre România, aici există o creştere importantă, aici sunt oportunităţi de investiţii, dar, dacă mă uit la oportunităţile de afaceri, sunteţi undeva jos. Lucrurile sunt dure în ceea ce priveşte România. Trebuie să înţelegeţi ce caută investitorii aici. Ei vor o infrastructură bună, personal calificat şi calitate a capitalurilor. Dar o ţară mică, aşa cum este România, poate atrage mulţi dolari de la investitori, dacă le asiguraţi condiţii bune. Viitorul dumneavoastră este aici, nu la Washington şi nu la Beijing”, a spus Quinlan.

    Economistul american a reamintit că preşedintele american Barack Obama a decis să fie negociat un acord de liber schimb între SUA şi Uniunea Europeană, subliniind că acesta va aduce beneficii şi pentru România, ca stat membru al UE.