word-monitor

Tag: unicef

  • Campanie UNICEF de demobilizare a copiilor-soldaţi

    Campanie UNICEF de demobilizare a copiilor-soldaţi

    Peste 550 de copii soldaţi au fost demobilizaţi între lunile martie şi august în provincia Katanga, în sud-estul Republicii Democrate Congo, a anunţat Biroul de coordonare a problemelor umanitare din ONU (OCHA).
    „Campania de sensibilizare care invită copiii să se dezangajeze din forţele şi grupurile înarmate a reuşit să demobilizeze 557 de copii în perioada martie-august 2013 în teritoriile Malemba, Nkulu, Manono, Mitwaba şi Pweto”, explică OCHA într-un comunicat de presă, citat de AFP.
    Aceste teritorii sunt situate în jumătatea nordică a provinciei, defavorizată în raport cu partea sudică bogată în minereuri (cupru, cobalt, coltan ş.a.), unde operează mai multe grupuri înarmate, între care separatiştii Mai-Mai, aşa-numiţi „Bakata-Katanga” şi „Gedeon”.
    „Centrele de tranzit din Lumumbashi, Kalemie şi Manono au primit 444 de copii, în timp ce alţi 113 s-au întors în familiile lor”, adaugă nota OCHA.
    Expresia „forţe şi grupuri înarmate” înglobează şi Forţele Armate ale RDC (FARDC), dar esenţialul copiilor demobilizaţi în perioada respectivă provin din grupuri înarmate, a precizat OCHA.
    „Într-un lot de copii, 27 provin din armata naţională”, a indicat OCHA.
    Cele 557 demobilizări sunt urmare a unei campanii lansate la începutul lunii aprilie de Action contre la pauvrete (ACP) şi de alte ONG-uri, susţinute de UNICEF. Ea urmăreşte să descurajeze copiii să se înroleze în forţele şi grupurile înarmate sau îi încurajează să le părăsească.
    Potrivit UNICEF, circa 4.500 de copii ar fi înrolaţi în forţe sau grupuri înarmate pe întreg teritoriul congolez. Circa 1.500 de copii-soldaţi sunt doar în Katanga, provincia de origine a şefului statului, Joseph Kabila, şi plămânul economic al RDC.

  • 5,4% din adolescenţii români se droghează

    Un studiu realizat de UNICEF şi CURS relevă că 5,4% din adolescenţii români cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani se droghează.
    “În rândul adolescenţilor consumatori de droguri, aproape toţi cei intervievaţi au declarat că au consumat alcool şi tutun cel puţin o dată în viaţă”, a afirmat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cu ocazia lansării studiului.
    Blanchet a arătat, la o conferinţă de presă, că 14 ani este vârsta de iniţiere în consumul de alcool, tutun şi droguri, iar în rândul consumatorilor de droguri vârsta medie de iniţiere variază între 11 şi 15 ani.
    “Adolescenţii sunt o resursă, nu o problemă, dar ei sunt pierduţi între politicile destinate copiilor şi tinerilor. Acest studiu este o premieră pentru România şi arată că adolescenţa este o vârstă cu nevoi încă necunoscute şi nesoluţionate în totalitate. Există categorii de adolescenţi cu un grad mai mare de probleme, şi mă refer la cei cu dizabilităţi proveniţi din comunitatea romă, cei instituţionalizaţi, dependenţii de droguri”, a mai spus Blanchet.
    Studiul lansat marţi mai arată că vârsta medie la care adolescenţii au avut prima relaţie sexuală este de 15 ani şi jumătate. În cazul romilor acest lucru s-a întâmplat la 14 ani. În rândul adolescenţilor consumatori de droguri relaţia sexuală a început la o vârstă medie de 13 ani şi jumătate.
    Prezent la conferinţa de lansare a studiului, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a dat câteva soluţii pentru diminuarea unor astfel de probleme: mai multe ore de educaţie fizică la şcoală şi în particular, cât şi introducerea unor ore obligatorii de educaţie sanitară în şcoli şi licee.
    “Susţin demersul şi implicarea UNICEF în ceea ce priveşte problemele pe care le au adolescenţii. (…) Acest studiu este o formă benefică pentru a consulta activitatea adolescenţilor şi suntem onoraţi şi bucuroşi că beneficiem de expertiza lor”, a spus Bănicioiu.
    UNICEF discută cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru a preveni abandonul în comunitatea romă şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului în vederea dezvoltării unor centre pentru tineret, a mai spus reprezentantul UNICEF, subliniind că există în prezent mai multe bariere în accesarea serviciilor dedicate tinerilor: rigiditate, birocraţie, costuri, lipsă de confidenţialitate.
    În raportul final al studiului se recomandă dezvoltarea educaţiei pentru sănătate, mai ales în şcoală, alocarea de resurse pentru intervenţii în vederea atenuării riscurilor colaterale ale consumului de droguri, sexului comercial şi ale altor conduite nesănătoase.
    Datele Institutului de Statistică arată că în România trăiesc peste două milioane de adolescenţi (9,43% din populaţia ţării) cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Cei mai mulţi sunt băieţi (51,22%).