word-monitor

Tag: telescop spatial

  • Vrei să găseşti viaţă extraterestră? Uită-te după o planetă mov

    Vrei să găseşti viaţă extraterestră? Uită-te după o planetă mov

    Astronomii propun o nouă modalitate de a căuta indicii ale existenţei vieţii pe alte planete: culoarea acestor corpuri cereşti. Unele dintre primele creaturi vii apărute pe Pământ au fost bacteriile de culoare violetă, care au populată planeta noastră în urmă cu miliarde de ani. O nuanţă asemănătoare, descoperită în imaginile astronomice ale unor planete asemănătoare cu Terra, ar putea indica faptul că acolo există viaţă.
    Cercetări anterioare au propus diverse metode de a estima dacă pe o altă planetă există viaţă:
    n detectarea emisiilor de radiaţie infraroşie ale vegetaţiei (pornind de la ideea că arborii şi alte plante de pe Terra emit asemenea semnale)
    n identificarea anumitor gaze din atmosfera exoplanetelor, gaze care ar putea fi emise doar de creaturi vii.
    Dar, dacă am identifica forme de viaţă pe alte planete, cel mai probabil este să găsim microorganisme; şi pe Pământ, acestea au apărut cu mult înaintea altor organisme şi vor supravielţui şi după ce alte forme de viaţă vor fi pierit.
    Cercetătorii de la Institutul de Astrofizică din Insulele Canare s-au întrebat dacă anumite tipuri de microorganisme care ar existat pe planeta noastră ar avea caracteristici care să poată fi detectate din spaţiu; dacă e aşa, atunci ar fi posibilă căutarea vieţii şi pe alte planete pe baza acestor caracteristici. Ei au creat un  model al unei exoplanete similare cu Pământul la începuturile lui şi au luat în considerare mai multe scenarii, în funcţie de configuraţia continentelor, acoperirea cu nori şi locul unde ar fi prosperat aceste microorganisme – pe mare sau pe uscat. Modelul a arătat că, dacă microorganisme de culoare violetă ar trăi pe uscat sau de-a lungul ţărmurilor bogate în nutrienţi, ele ar conferi anumite caracteristici, uşor vizibile, luminii reflectate de planetă. Dacă respectivele microorganisme ar trăi în mări, culoarea lor ar fi mai greu de detectat.
    Telescopul spaţial James Webb, care urmează să fie lansat în 2018, ar putea detecta un asemenea semnal, dacă sistemul stelar din care ar face parte planeta mov nu s-ar afla la o distanţă foarte mare; de asemenea, steaua centrală a sistemului ar trebui să nu fie prea mare, pentru a nu „copleşi” cu luminozitatea ei imaginea planetei.

  • Pericolul impactului cu un asteroid, mult mai mare decât se credea

    Pericolul impactului cu un asteroid, mult mai mare decât se credea

    Când un asteroid de numai 20 metri în diametru a explodat deasupra oraşului rus Celiabinsk, rănind peste 1.000 de perosane, astronomii au spus că e vorba despre un eveniment rar. Dar, recent, alţi oameni de ştiinţă au sugerat, în urma unor noi studii, că în realitate Pământul este mult mai vulnerabil la ameninţarea unor asteroizi decât se credea. În două articole publicate în revista Nature, cercetătorii estimează că astfel de evenimente s-ar putea petrece relativ des – o dată la 10 sau 20 de ani. Aceste calcule vor ajuta la organizarea apărării  la nivel planetar, prin identificarea asteroizilor periculoşi şi deturnarea lor, la nevoie – o metodă pentru care, însă, mai este nevoie de cercetări pentru a dezvolta tehnologiile necesare.

    O comisie a ONU a studiat de asemenea problema, iar luna viitoare Adunarea Generală a ONU ar putea adopta două dintre recomandările acesteia, instituind o Reţea Internaţională de Avertizare asupra Asteroizilor, menită să ajute la împărtăşirea informaţiilor relevante între mai multe ţări; de asemenea, ONU ar putea cere agenţiilor spaţiale ale diferitelor ţări să pună la punct un plan de cooperare pentru dezvoltarea unor tehnologii de deturnare a asteroizilor.

    Cercetările au dus până acum la identificarea a 95% dintre asteroizii mari din apropierea Pământului, cei care au cel puţin 1 km în diametru, şi niciunul dintre aceştia nu urmează să se ciocnească în viitorul apropiat cu Pământul.

    Însă unii oameni de ştiinţă avertizează că un asteroid de 1 km nu e pur şi simplu „periculos”, ci poate să însemne de-a dreptul sfârşitul civilizaţiei umane, după cum spune Edward T. Lu, fost astronaut NASA şi director al B612 Foundation, o iniţiativă particulară ce urmăreşte lansarea unui telescop spaţial menit să detecteze şi asteroizi mai mici, căci şi asteroizi mult mai mici de 1 km pot produce dezastre la scară extinsă.

    Un asteroid de 2-3 ori mai mare decât cel de la Celiabinsk a căzut în Siberia în 1908 şi se estimează că ar fi eliberat o cantitate de energie echivalentă cu 5-15 milioane de tone de TNT, culcând la pământ milioane de copaci.

    Telescopul propus de B612, care se va numi Sentinel, ar urma să detecteze asteroizi de până la 90 metri în diametru, deşi ar putea găsi şi mulţi alţii mai mici. Dr. Lu spune că această misiune  va costa 450 milioane USD pentru a opera timp de un deceniu.

    Un asteroid de 90 m diametru ar fi echivalent cu 150 millioane de tone de TNT şi ar putea ucide 50 de milioane de oameni sau ar avea un impact devastator asupra economiei mondiale, timp de un secol sau două, crede dr. Lu. Conform descoperirilor astronomice, 10-20% dintre asteroizii din apropierea Terrei au această mărime.

    Dar şi asteroizii mai mici ar putea fi detectaţi, prin alte sisteme: astronomii de la Universitatea din Hawaii dezvoltă acum telescoape care vor scana cerul în căutarea unor puncte luminoase care se deplasează cu repeziciune şi care ar putea indica apropiata cădere a  unor asteroizi de mici dimensiuni, cum era cel de la Celiabinsk; sistemul va deveni operaţional în 2015.