word-monitor

Tag: sua

  • Alimentele, împărţite după culorile semaforului, în funcţie de cât de bune sunt pentru sănătate

    Produsele alimentare din majoritatea supermarketurilor britanice sunt supuse unei etichetări care respectă cele trei culori ale semaforului – verde, galben, roşu – în funcţie de cât de bune sunt pentru sănătate. Potrivit Agenţiei britanice pentru Securitate Alimentară (FSA, în engleză), când cumpărătorul vede eticheta roşie, trebuie să se gândească de două ori înainte să-l aleagă. Dacă este verde, calea este liberă, notează ziarul El Pais.
    Acest sistem de etichetare a suscitat însă o polemică dincolo de frontierele britanice. Unele produse, precum uleiul de măsline, fructele uscate sau produsele din carne — etichetate cu roşu — ar putea penaliza consumul lor. Guvernul britanic şi cei care sunt de acord cu această metodă susţin că este singura cale pentru a lupta împotriva obezităţii, în timp ce industria alimentară europeană şi alţi experţi consideră că „sistemul semaforului” penalizează un produs fără să aibă în vedere, de exemplu, dieta mediteraneană.

    Schema etichetării prin culorile semaforului este promovată atât în Europa cât şi în SUA pentru a lupta împotriva obezităţii. Ministerul Sănătăţii britanic estimează că problemele de sănătate legate de excesul de greutate costă ţara circa 5 miliarde de lire (5,9 miliarde de euro) pe an. Este şi motivul pentru care a fost introdus sistemul celor trei culori pentru a indica câte calorii, grăsimi, carbohidraţi, zahăr şi sare conţine un produs şi de care consumatorul trebuie să ţină seama atunci când decide să-l cumpere.
    FSA a elaborat un ghid pentru a-i ajuta pe consumatori să obţină „cel mai bun echilibru” în regimul lor de viaţă. Despre culoarea roşie, agenţia avertizează: „Este bine să se consume produsul ocazional sau din plăcere, dar trebuie avut în vedere cât de frecvent se consumă”. Culoarea galbenă este, potrivit FSA, „o alegere bună”, dar se atrage atenţia că verdele este „alegerea cea mai sănătoasă”. Sistemul nu se aplică produsului final, ci fiecăruia dintre ingrediente astfel încât alimentul care totalizează cel mai mult verde este şi cel mai sănătos.

    Sistemul semaforului, care trebuie afişat în partea frontală a produsului, este voluntar, având în vedere că actuala normă comunitară nu-l are încă în vedere. Potrivit guvernului britanic, companiile care au aderat la „sistemul semaforului” comercializează peste 60% din mâncarea care se vinde în Marea Britanie. Între acestea se numără Aldi, Lidl, Marks and Spencer,The Co-operative, Sainsbury’s şi Tesco. În schimb, concerne precum Nestlé, Mars, PepsiCo. Coca-Cola, Cadbury sau United Biscuits au refuzat să implementeze sistemul.
    Măsura a suscitat critici în industria agroalimentară europeană, mai ales cea italiană, în schimb consumatorii au considerat-o oportună pentru combaterea obezităţii. Fedealimentare, care reprezintă 32.300 de companii alimentare italiene şi Asociaţia Italiană a Întreprinderilor Mici din Europa, alături de patronatul european al industriei produselor procesate din carne Clitravi, au emis un comunicat în care arată că această clasificare a alimentelor sau a produselor pe cele trei culori ale semaforului induce în eroare consumatorul, nu se bazează pe fapte ştiinţifice, ci pe o judecată simplistă.

    Şi unele sectoare alimentare din Spania au protestat. Secretarul Asociaţiei Naţionale a Industriei Cărnii din Spania (Anice), Miguel Huerta, a criticat iniţiativa Marii Britanii, care este „aparent voluntară”, dar care în final rezultă „obligatorie pentru producători”. Legislaţia europeană este rezultatul unei dezbateri comunitare în cadrul căreia Marea Britanie a pus pe masă sistemul semaforului. În iunie 2010, Parlamentul European a supus votului schema britanică. Cu 243 de voturi pentru, 398 împotrivă şi 16 abţineri, a fost în final respins.
    Comisia Europeană a inclus totuşi etichetarea obligatorie pentru alimentele transformate care vor trebui să declare valoarea energetică, grăsimile, grăsimile saturate, carbohidraţii, zahărul, proteinele şi sarea la fiecare 100 de grame sau mililitri. Potrivit ţărilor anglo-saxone, consumatorul nu ştie cum să se alimenteze şi au ales acest sistem pentru a-l avertiza, spun experţii spanioli. Totuşi, unul din pilonii dietei mediteraneene — uleiul de măsline — este etichetat cu roşu, la fel ca fructele uscate, pentru conţinutul ridicat de calorii şi de grăsimi, dar se uită că este vorba de grăsimi sănătoase, avertizează ei.

  • SUA deţin arme capabile să distrugă în siguranţă depozite de arme chimice şi biologice

    SUA deţin arme capabile să distrugă în siguranţă depozite de arme chimice şi biologice

    Forţele aeriene ale SUA au dezvoltat bombe capabile să distrugă depozite cu arme chimice sau biologice fără a se produce dispersia în zonele înconjurătoare a elementelor toxice pe care acestea le conţin, anunţă portalul Military.com citând surse oficiale, transmite EFE.

    Purtătorul de cuvânt al forţelor aeriene, Jennifer Cassidy, a declarat portalului citat că muniţiile sunt denumite PAW (Arme de atac pasiv, după denumirea în engleză) şi CrashPad.

    Guvernul SUA susţine că regimul preşedintelui sirian Bashar Al-Assad a folosit arme chimice contra populaţiei civile iar, duminică, preşedintele Barack Obama a anunţat că va cere acordul Congresului american pentru o intervenţie militară în această ţară arabă.

    Pentagonul a desfăşurat în Mediterana Orientală cinci distrugătoare echipate cu rachete de croazieră şi, potrivit unor surse militare, a ordonat trimiterea în Marea Roşie a portavioanelor USS Nimitz şi a grupului său de intervenţie. Potrivit sursei militare, armele dezvoltate de forţele aeriene ar putea fi transportate de avioane de tipul Eagle F-15, Raptor F-22 şi de bombardiere B-1 şi B-2. Niciuna dintre aceste aeronave nu operează de pe portavioane. F-22 şi bombardierele B-1 şi B-2 sunt capabile să evite detectarea lor de către radare şi sunt capabile să pătrundă în spaţiul aerian al unei ţări, precum Siria, care are sisteme antiaeriene puternice.

    Organizaţii precum Human Rights Watch şi experţi militari şi-au exprimat preocuparea că bombardarea depozitelor cu armament chimic sau biologic în Siria ar putea să conducă la eliberarea de agenţi toxici cu risc crescut pentru populaţie.

    Una dintre armele care ar putea fi utilizate în acest scop, cunoscută sub numele de CrashPad sau BLU-119/B, este o bombă dotată cu un explozibil incendiar de înaltă temperatură, capabil să incinereze agenţii chimici înainte ca aceştia să se extindă, potrivit unor documente ale Ministerului american al apărării, transmite EFE. La fel ca şi alte bombe care distrug buncăre, această armă are scopul de a pătrunde în structurile de beton, înainte de a exploda, şi face parte din arsenalul unor ţări ca Danemarca, Egipt, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Israel, Olanda, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite. Potrivit surselor citate de EFE, bomba are o carcasă de oţel de circa 254 milimetri grosime şi este umplută cu 240 kilograme de triton, un amestec de 80% trinitrotoluen şi 20% pulbere de aluminiu, şi un detonator, la coadă. Se presupune că temperatura ridicată a exploziei arde agenţii chimici şi biologici înainte de a provoca distrugerea lor.

    La rândul său, PAW, dezvoltată în secret în timp ce SUA pregăteau invadarea Irakului la sfârşitul lui 2002, distruge obiectivele cu energia cinetică în loc de explozivi, potrivit documentelor militare. Odată lansată bomba dintr-un avion, acoperişul exterior al armei se separă, la o altitudine prestabilită, ceea ce permite ca cele 3.700 de bare penetrante individuale, neexplozive, să cadă liber şi să străpungă obiectivul.

  • Barack Obama încearcă să evite greşelile lui George W. Bush

    La zece ani după decizia fostului preşedinte american George W. Bush de a invada Irakul, fără mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, actualul lider de la Casa Albă, Barack Obama, se pregăteşte să atace Siria, fără acordul ONu, susţinând că situaţia este diferită, informează AFP.

    În absenţa unui acord din partea Consiliului, o operaţiune în Siria ar urma să fie condusă de o „coaliţie de voluntari”, la fel ca cea care a răsturnat regimul irakian al lui Saddam Hussein. Rusia, principalul aliat al Damascului, a atras atenţia în acest context asupra similitudinilor între cele două cazuri, reamintind că invazia din 2003 s-a bazat pe informaţii false cu privire la prezenţa în Irak a armelor de distrugere în masă, în momentul în care americanii şi europenii susţin că armata siriană a comis săptămâna trecută un atac cu arme chimice într-o suburbie a Damascului.

    Secretarul de stat american, John Kerry, care a criticat înainte decizia lui George W. Bush de a ataca Irakul, a calificat ca fiind „indecentă din punct de vedere moral” presupusa folosire a gazelor toxice împotriva populaţiei siriene.

    „De data aceasta situaţia este cu totul diferită’, a declarat Richard Gowan, de la Universitatea din New York. ‘Numai un susţinător fervent al teoriei conspiraţiei poate argumenta că Barack Obama ar fi dorit să se ajungă aici, în timp ce administraţia Bush a vrut în mod clar să invadeze Irakul în 2003”, a adăugat el.

    La acea vreme, Germania şi Franţa s-au opus operaţiunii în Irak, în timp ce Londra l-a sprijinit pe George Bush. De data aceasta, marile puteri europene sunt de acord cu o operaţiune în Siria, preşedintele francez Francois Hollande invocând „responsabilitatea de a proteja civilii”.

    „Consiliul de Securitate nu poate fi singurul şi unicul garant a ceea ce este legal şi a ceea ce este legitim”, a afirmat la rândul său Richard Haas, preşedintele Consiliului pentru Relaţii Externe şi fost diplomat american. „Acest lucru ar permite ţărilor ca Rusia să aibă autoritate asupra legilor internaţionale şi mai mult asupra relaţiilor internaţionale”, a apreciat el. În opinia sa, Statele Unite nu pot lăsa să se întâmple acest lucru.

    Washingtonul, a explicat el, „caută un echilibru” între o acţiune militară suficient de puternică pentru „a impune ideea că există într-adevăr linii roşii care nu trebuie încălcate”, însă nu prea dură sau de lungă durată, astfel încât „SUA să nu devină un protagonist în acest război civil”.

    Cu toate acestea, unele ţări rămân prudente. Carl Bildt, ministrul suedez al afacerilor externe, a afirmat că ar trebui să se încerce să se meargă prin intermediul Consiliului de Securitate şi că este „important” ca anchetatorii ONU aflaţi în prezent în Siria să-şi poată duce la bun sfârşit misiunea.

    „Aş dori să văd o dovadă oficială, într-o formă sau alta, că arme chimice au fost folosite (în Siria) înainte de lansarea unei operaţiuni” militare, a spus la rândul său ambasadorul la ONU al unei ţări aliate a SUA, citat sub rezerva anonimatului de AFP.

  • Barack Obama anunţă o „pauză” în dialogul cu Rusia pe marginea problemelor-cheie

    Barack Obama anunţă o „pauză” în dialogul cu Rusia pe marginea problemelor-cheie

    Declaraţia preşedintelui SUA, Barack Obama, privind necesitatea de a „lua o pauză” în relaţiile cu Rusia şi care s-a făcut auzită în timpul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii de externe şi al apărării Rusiei, a constituit o surpriză neplăcută pentru Moscova. Surse ale cotidianului rus Kommersant apropiate Departamentului de Stat al SUA nu ascund că „pauza” va fi ridicată doar în condiţiile în care Moscova va face concesii pe marginea unor probleme atât de acute precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă.

    În ajunul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii ruşi de externe şi al apărării, Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, surse diplomatice ale Kommersant nu excludeau gesturi demonstrative din partea americanilor, în condiţiile în care înainte de aceasta preşedintele american a anunţat că-şi anulează vizita la Moscova. Un prim gest de acest gen l-a constituit renunţarea la sesiunea foto şi la conferinţa de presă, tradiţionale pentru formatul de reuniuni 2+2, asupra acestui lucru insistând, potrivit Kommersant, partea americană. De asemenea, la finalul negocierilor secretarul de stat al SUA, John Kerry, şi şeful Pentagonului, Chuck Hagel, au preferat nici să nu le comenteze.

    În schimb, din discursurile miniştrilor ruşi rezulta că în relaţiile dintre cele două ţări nu există nicio criză. Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia şi SUA împărtăşesc opinii comune pe marginea unei serii întregi de probleme precum Afganistan (este în interesul ambelor părţi menţinerea stabilităţii în această ţară după retragerea trupelor coaliţiei internaţionale, în 2014), Siria (organizarea unei conferinţe Geneva-2), programul nuclear iranian (desfăşurarea cât mai grabnică a reuniunii G-6), lupta cu proliferarea armelor de distrugere în masă, cucerirea cosmosului şi altele.

    Mai mult decât atât, după cum a recunoscut Serghei Lavrov, John Kerry a fost de acord cu ideea că soarta fostului analist al CIA, Edward Snowden, care a primit azil politic în Rusia, „nu trebuie să umbrească celelalte subiecte de negocieri şi să submineze interesele comune, care coincid în mare parte”. La rândul său, Şoigu a declarat că nu a simţit „din cauza cazului Snowden vreo schimbare în modul de abordare a cooperării militare” bilaterale.

    Potrivit Kommersant, principalul gest demonstrativ al americanilor a urmat în momentul în care delegaţia rusă se îndrepta spre baza aviatică Andrews pentru a pleca spre Moscova. În cadrul unei conferinţe de presă special convocate, Obama a anunţat că este necesar să se ia o pauză în relaţiile cu Moscova. Liderul american s-a plâns că revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a dus la înteţirea în Rusia a retoricii antiamericane şi la renaşterea stereotipurilor războiului rece, pentru ca apoi să-şi exprime regretul că în fotografiile de la întrevederile cu preşedintele american omologul său rus arată adesea ca „un elev din ultima bancă ce se plictiseşte”.

    „Obama a trecut la aspecte personale, ceea ce este total inadmisibil”, a declarat pentru Kommersant o sursă diplomatică rusă. „El a declarat că trebuie monitorizată situaţia din Federaţia Rusă. Ce să monitorizezi? Mai bine ar veni şi ar discuta cu noi”, a subliniat sursa de informaţie a cotidianului rus.

    Totodată, aceeaşi sursă a dat de înţeles că între Serghei Lavrov şi John Kerry s-au stabilit nişte relaţii de încredere, astfel că sinceritatea declaraţiilor făcute de şeful Departamentului de Stat al SUA privind dezvoltarea cooperării nu trebuie pusă la îndoială. Potrivit interlocutorului Kommersant, aflând despre viitoarea conferinţă a lui Obama, Kerry s-ar fi dus la Casa Albă, „însă nu a fost primit de preşedinte”. Explicaţia ar fi că „Obama este montat special” pe marginea relaţiilor cu Rusia.

    Cu toate acestea, o sursă a Kommersant din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei a dat asigurări că, în pofida retoricii Casei Albe, Moscova nu intenţionează să întreprindă paşi de răspuns, care să se răsfrângă asupra cooperării reale dintre cele două ţări. De asemenea, reprezentanţi ai Ministerului Apărării al Rusiei au declarat că văd necesar în a desfăşura negocieri pe linia lor „fără a ţine cont de divergenţele existente în alte domenii”. „Nu poţi să stopezi dintr-odată toate acordurile existente, cu atât mai mult pe marginea unor probleme atât de importante precum sistemul european antirachetă şi cel privind dezarmarea. Dacă ne vom întrerupe dialogul, consecinţele vor fi triste: ne vom întoarce cu mulţi ani înapoi”, a declarat sursa din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse.

    Totuşi, un progres nu va fi uşor de înregistrat. „Declaraţia preşedintelui american nu înseamnă că nu vom continua să cooperăm cu Moscova în acele domenii unde există înţelegere sau măcar puncte comune: este vorba în primul rând de Afganistan, de lupta cu terorismul şi traficul de droguri, precum şi de Coreea de Nord şi Iran. Vom continua dialogul şi pe marginea Siriei”, a dat asigurări o sursă apropiată Departamentului de Stat al SUA, care a recunoscut totodată că „este puţin probabil ca în viitorul apropiat Casa Albă să depună noi eforturi pentru a convinge Kremlinul la un compromis pe marginea unor asemenea probleme-cheie precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă”.

    „Tot ce am putut propune în aceste domenii a fost expus în mesajul adresat în aprilie de Obama lui Putin. Însă Moscovei nu i-a convenit nicio iniţiativă. Acum, mingea se află în terenul Rusiei: dacă ea nu doreşte ca «pauza» din relaţii să se prelungească, atunci trebuie să arate că este deschisă unei cooperări productive. Summituri de dragul summiturilor şi relaţii de dragul relaţiilor nu sunt drumul nostru”, a subliniat pentru Kommersant sursa apropiată Departamentului de Stat american.