Tag: state emergente

  • Euro puternic şi monedele slabe ale ţărilor emergente afectează rezultatele companiilor europene

    Euro puternic şi monedele slabe ale ţărilor emergente afectează rezultatele companiilor europene

    Marile grupuri industriale din Europa trebuie să reziste dificultăţilor cauzate de monedele slabe ale statelor emergente şi de euro puternic, după ce în ultimii ani au fost nevoite să facă faţă stagnării economice, potrivit Wall Street Journal (WSJ).

    Multe dintre companiile europene au căutat în afara Europei oportunităţi de creştere în timpul crizei, mai ales în ţările cu economii în curs de dezvoltare. Multe dintre economiile emergente au intrat acum într-o perioadă de încetinire a creşterii, care a condus la deprecierea monedelor naţionale, cu impact în rezultatele financiare ale unora dintre cele mai mari corporaţii europene. În acelaşi timp, euro s-a întărit în raport cu monedele altor economii puternice, precum SUA şi Japonia, în pofida indiciilor că Europa îşi revine cu greu din criză. Datele publicate vineri referitoare la declinul încrederii mediului de afaceri din Germania şi la creditarea slabă în zona euro reprezintă indicii că economia rămâne fragilă, scrie WSJ.

    De la sfârşitul lunii iunie, euro s-a apreciat cu 17% în raport cu rupia indoneziană, cu 9,6% faţă de rupia indiană, cu 5,4% faţă de randul sud-african, cu 4,5% comparativ cu realul brazilian şi cu 1,7% faţă de rubla rusească. În aceeaşi perioadă, euro a câştigat teren şi în faţa monedelor Statelor Unite şi Japoniei, înregistrând un avans de 6% faţă de dolar şi de 3% faţă de yen.

    Aceste evoluţii afectează pe unii dintre cei mai importanţi exportatori din Europa, întrucât veniturile obţinute pe pieţele străine sunt transformate în mai puţini euro. Săptămâna aceasta, grupurile german BASF şi francez Renault au afirmat că monedele slabe ale ţărilor emergente au afectat rezultatele din trimestrul al treilea, iar directorii de companii afirmă că situaţia nu se va îmbunătăţi curând. “Impactul valutar va fi în continuare negativ asupra vânzărilor şi profiturilor în trimestrul al patrulea”, a declarat directorul general al BASF, Kurt Bock.

    Pentru moment, efectul negativ al cursului valutar a luat investitorii prin surprindere. Multe companii sunt asigurate pentru astfel de situaţii. Combinaţia între monedele slabe ale ţărilor emergente şi euro puternic faţă de alte monede importante a avut, însă, un impact semnificativ – mai ales în contextul cererii încă slabe în Europa.

    “Destui investitori se aşteptau la un impact de curs în trimestrul al treilea, dar amploarea acestuia a surprins”, a declarat Dennis Jose, analist la banca britanică Barclays, care se aşteaptă ca trendul să devină favorabil corporaţiilor din Europa. Pentru anul următor, Jose estimează o apreciere a dolarului, accelerarea creşterii la nivel global şi stabilizarea economiilor şi cursurilor de schimb în Brazilia, India şi Indonezia.

    În trimestrul al treilea, veniturile BASF au înregistrat un impact negativ din cursul valutar de circa cinci puncte procentuale, a spus şeful grupului.

    Renault a anunţat, joi, că a beneficiat în trimestrul al treilea de revenirea preţurilor la autovehicule şi de creşterea livrărilor. Veniturile pe ansamblu au scăzut, însă, cu 3,2%, la 7,75 miliarde de euro, cu un impact negativ al cursului de schimb de 439 milioane de euro.

    Compania Schneider Electric a avertizat, vineri, că nu mai este sigură de creşterea veniturilor în acest an, după ce a raportat un declin de 3,2% în trimestrul al treilea. Condiţiile din Europa rămân dificile, în timp ce încetinirea investiţiilor şi monedele slabe din India şi Indonezia au, de asemenea, efect negativ, a spus şeful companiei, Emmanuel Babeau.

    Companiile europene din afara zonei euro au avut, de asemenea, de suferit, notează cotidianul american. Aprecierea coroanei suedeze şi a francului elveţian faţă de monedele emergente a lovit veniturile şi câştigurile la Volvo, producătorul de echipamente industriale Atlas Copco şi cel de lifturi Schindler Holding.

    Tot săptămâna aceasta, SAP, producător german de software destinat companiilor, a avertizat că dacă ratele de schimb se menţin la nivelurile din septembrie, veniturile din software şi servicii conexe ar putea înregistra un impact negativ de cinci puncte procentuale, iar profitul de circa şapte puncte.

  • Europa emergentă va înregistra o creştere economică de 2,25% în 2013

    Statele emergente din Europa vor înregistra o relansare moderată în 2013-2014 însă o recesiune prelungită în zona e publicat marţi.

    Fondul include în Europa emergentă un număr de şapte state membre ale Uniunii Europene (Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Croaţia) precum şi două ţări care nu sunt membre UE, Turcia şi Serbia.

    Potrivit noilor estimări ale FMI, după o creştere economică de 1,5% în 2012, această regiune ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,25%, urmată de un avans de 2,75% în 2014, fără modificări comparativ cu estimările publicate de FMI în luna aprilie.

    „Activitatea economică şi-a revenit în prima jumătate din 2013 graţie unor condiţii financiare mai lejere, relaxării monetare, îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare externă şi revenirii după timpul nefavorabil”, subliniază raportul World Economic Outlook publicat de FMI.

    Cu toate acestea, Fondul atrage atenţia asupra diferenţelor care există în interiorul ţărilor din Europa emergentă, în condiţiile în care preconizează „o creştere puternică în Turcia şi ţările baltice, o relansare incipientă în Europa de sud-est şi Ungaria şi o nouă scădere în Polonia”. În timp ce Turcia va înregistra o creştere de 3,8% în 2013 şi un avans de 3,5% în 2014, în Polonia ritmul de creştere va încetini la 1,25% în acest an, după un avans de 2,2% în 2012.

    În Europa de sud-est, Croaţia va fi singura ţară care va rămâne în recesiune în 2013 (cu o contracţie de 0,6%). Economia ungară ar urma să rămână relativ stabilă în acest an, cu o creştere de 0,2%. În sfârşit, în ţările baltice creşterea economică va încetini, dar va rămâne la un nivel puternic, în special în Letonia (4%) şi Lituania (3,4%).

    Cu toate acestea, „o recesiune prelungită în zona euro reprezintă un risc major, în special pentru ţările care au legături puternice intraeuropene precum Croaţia, Ungaria şi Polonia”, avertizează FMI.

    De asemenea, „o nouă deteriorare a condiţiilor de finanţare externă este o altă preocupare majoră în special pentru ţările cu importante dezechilibre externe cum sunt Turcia şi Serbia”, adaugă raportul FMI.

    La nivel global, FMI şi-a revizuit în jos estimările privind creşterea economiei globale în acest an şi anul următor, în special ca urmare a încetinirii marilor economii emergente. Fondul prognozează că economia globală va creşte cu 2,9% în acest an şi cu 3,6% în 2014, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât precedentele estimări ale FMI.

    Zona euro va ieşi din recesiune anul următor, însă relansarea va fi una modestă apreciază FMI. Potrivit celor mai recente prognoze economice ale Fondului, zona euro va cunoaşte în acest an o recesiune mai puţin profundă decât se anticipa (minus 0,4% în loc de minus 0,5%) urmând ca în 2014 să revină în teritoriul pozitiv cu o creştere de 1,0%.

    FMI avertizează însă că o eventuală intrare în incapacitate de plată a SUA ar putea provoca pagube serioase economiei mondiale. Economistul şef al FMI, Olivier Blanchard a apreciat că un eventual eşec în majorarea plafonului datoriei SUA ar conduce la reducerea dramatică a cheltuielilor guvernamentale şi, de asemenea, va provoca turbulenţe financiare.

  • Statele emergente nu mai sunt locomotiva economiei mondiale

    Economiile dezvoltate, precum Statele Unite, Europa şi Japonia, contribuie pentru prima dată din 2007 mai mult decât cele emergente – China, India, Brazilia – la creşterea economică mondială, potrivit estimărilor Birdgewater Associates, semn al unei schimbări de viteză.

    Tranziţia remarcată de analiştii Bridgewater ar putea influenţa fluxurile de capital la nivel global şi ar putea răsturna proiecţiile şi planurile marilor companii, construite în ultimii ani în jurul unui boom economic pe pieţele emergente, notează Wall Street Journal (WSJ).

    Schimbarea se datorează în principal Japoniei, care a revenit pe creştere economică solidă după mai bine de 15 ani de stagnare cu reprize de declin. Economia japoneză a crescut cu 2,6% în trimestrul al doilea. Deşi rata de creştere din ultimul trimestru încheiat este mai redusă faţă de 3,8% în primele trei luni ale anului, Japonia afişează totuşi o dinamică solidă, mai ales în raport cu perioada îndelungată de deflaţie, semn că politicile controversate adoptate în toamna anului trecut de premierul Shinzo Abe au început să dea roade.

    În Statele Unite, economia înregistrează creşteri timide, dar evoluează stabil, iar Europa este pe cale să iasă dintr-o recesiune prelungită.

    În marile economii emergente, precum China, India, Brazilia sau Rusia, creşterea economică a încetinit semnificativ faţă de ratele de boom din ultimii ani.

    FMI estimează că economia mondială va creşte cu 3,3% în acest an, faţă de 3,2% anul trecut şi 4% în 2011.