Tag: spionaj

  • O delegaţie a serviciilor secrete germane va merge în SUA

    Oficiali de rang înalt ai serviciilor secrete germane se vor deplasa în Statele Unite, în această săptămână, în urma dezvăluirilor referitoare la interceptarea comunicaţiilor cancelarului Angela Merkel. Trimiterea acestei delegaţii a fost decisă joi, în urma întrevederii pe care ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a avut-o cu ambasadorul SUA la Berlin, convocat după ce presa a relatat că Agenţia americană pentru Securitatea Naţională (NSA) a intercepat telefonul mobil al Angelei Merkel. “Reprezentanţi de rang înalt se vor deplasa în Statele Unite pentru a accelera discuţiile cu Casa Albă şi NSA pe tema acuzaţiilor făcute recent”, a declarat un purtător de cuvânt al cancelarului german, Georg Streiter.

    Ministrul german de Externe, Guido Westerwelle, a cerut clarificări “totale şi sincere” în legătură cu presupusele activităţi americane de interceptare a telefonului mobil al cancelarului Angela Merkel. “Aşteptăm să se facă lumină, în mod total şi sincer” în acest caz, a declarat Westerwelle, după convocarea ambasadorului american din Berlin. Casa Albă a refuzat să comenteze dacă serviciile secrete americane au interceptat în trecut convorbirile telefonice ale cancelarului Germaniei, Angela Merkel. Purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei SUA, Jay Carney, a declarat că nu va comenta “acuzaţiile specifice care au fost făcute”.

    Miercuri, Carney afirmase că “Statele Unite nu monitorizează şi nu vor monitoriza comunicaţiile cancelarului german”, o formulare care nu exclude astfel de activităţi în trecut. Carney a menţinut joi această formulare. “Nu am nimic în plus de spus. Vom analiza modul în care colectăm datele prin serviciile de informaţii pentru a ajunge la un echilibru între preocupările în materie de securitate ale cetăţenilor americani şi ale aliaţilor şi preocupările privind protejarea vieţii private”, a explicat oficialul american.

    Tot miercuri, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a transmis Angelei Merkel că serviciile de informaţii americane nu au interceptat telefonul cancelarului german, după ce Berlinul a cerut clarificări în legătură cu această posibilitate. Biroul cancelarului german a comunicat miercuri că există informaţii că telefonul mobil al Angelei Merkel a fost interceptat de serviciile secrete americane. În acest context, cancelarul german l-a sunat miercuri pe preşedintele SUA, Barack Obama, pentru a cere clarificări. “Cancelarul i-a transmis preşedintelui Obama că, dacă informaţiile se vor confirma, această situaţie este total inacceptabilă”, a declarat purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

    “Temerile noastre s-au confirmat”

    “Acuzaţiile ne arată încă o dată că temerile noastre s-au confirmat”, a declarat Thomas Oppermann, preşedinte al Comitetului Parlamentar de Control, care se ocupă cu monitorizarea serviciilor federale de informaţii ale Germaniei. “Activităţile de monitorizare ale NSA au fost complet scăpate de sub control şi este evident că ele se desfăşoară dincolo de orice fel de verificări democratice”, a continuat social-democratul de centru-stânga.

    Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, ministrul german al justiţiei, a cerut guvernului Merkel să suspende acordul SWIFT dintre UE şi SUA, pe baza căruia are loc transferul unor informaţii bancare de la UE către autorităţile antiteroriste ale SUA. “Noile suspiciuni întrec orice limite. Scandalul NSA nu s-a încheiat”, a declarat ea, făcând apel la instituţiile UE să “ia rapid o decizie” în această chestiune.

    Elita politică şi comentatorii din presă din Germania şi-au exprimat joi adânca îngrijorare cauzată de acuzaţiile conform cărora serviciile secrete americane au pus sub urmărire telefonul mobil folosit de cancelarul Angela Merkel. Purtătorul de cuvânt al acesteia a confirmat că ea l-a sunat furioasă miercuri noaptea pe preşedintele american Barack Obama pentru a discuta aceste suspiciuni, care au apărut în urma unei anchete efectuate de Spiegel.

    Ministrul german de externe, Guido Westerwelle, a făcut joi dimineaţa un pas ieşit din comun, convocându-l pe ambasadorul american John B. Emerson.

    Critici dure au venit de asemenea şi din partea ministrului german al apărării, Thomas de Maiziere. “Dacă este adevărat ceea ce auzim acum, acesta ar fi un lucru cu adevărat rău”, a declarat el la postul de televiziune ARD. “Americanii sunt şi rămân prietenii noştri apropiaţi, însă acest lucru este complet inacceptabil.” De Maiziere a adăugat că şi el a avut bănuieli timp de ani de zile că propriul său telefon este ascultat. “Totuşi, nu mă aşteptam să fie americanii”, a precizat el. Întrebat care ar putea fi eventualele repercursiuni asupra relaţiilor americano-germane şi americano-europene, de Maiziere a afirmat: “Nu putem să ne întoarcem pur şi simplu la starea obişnuită a lucrurilor. Există acuzaţii şi în Franţa.” Relaţiile diplomatice dintre Franţa şi SUA s-au răcit după ce s-a aflat că milioane de apeluri telefonice ale francezilor au fost monitorizate de către serviciile de informaţii ale SUA.

    Jurnaliştii germani au reacţionat şi ei cu furie. “Cu greu ne-am putea imagina un afront mai mare din partea unei ţări prietene”, scrie ziarul de centru-stânga Süddeutsche Zeitung într-un comentariu publicat pe prima pagină, care acuză guvernul Merkel că a încercat iniţial să minimalizeze scandalul spionajului american.

    “Însă noile acuzaţii îi pun de asemenea într-o nouă lumină pe Obama şi comunitatea americană de informaţii. În timpul vizitei sale în Germania, preşedintele SUA a promis solemn o cooperare bazată pe încredere. Dar până şi Merkel pare să-şi fi pierdut acum credinţa în acest lucru. E greu chiar şi să-ţi imaginezi cum s-or fi comportând serviciile de informaţii ale lui Obama cu statele ostile, atunci când vezi cum se comportă ei faţă de cei mai apropiaţi aliaţi.”

    Publicaţia conservatoare Frankfurter Allgemeine Zeitung i-a avertizat pe cititori că nu a fost încă demonstrat nimic în legătură cu telefonul mobil al cancelarului, însă a subliniat în acelaşi timp măsura în care scandalul de spionaj a lovit deja în relaţiile diplomatice. “După cum reiese din reacţia rece a lui Obama, guvernul de la Washington pare să nu fi priceput încă amploarea daunelor care continuă să fie cauzate de activitatea serviciilor americane de informaţii în Europa. Ei au răcit relaţia transatlantică – şi încă în mare măsură.”

    Consilier: Spionajul american a creat tensiuni “considerabile”, dar activităţile sale sunt legitime

    Consilierul preşedintelui Statelor Unite pentru securitate internă şi luptă împotriva terorismului a admis joi că programul american de supraveghere a creat tensiuni “considerabile” cu unii dintre cei mai apropiaţi aliaţi, însă a oferit asigurări că activităţile sale sunt legitime.

    Dezvăluirile din ultimele luni “au creat tensiuni considerabile în relaţiile noastre cu unii dintre partenerii noştri străini cei mai apropiaţi”, admite Lisa Monaco, consilierul preşedintelui american Barack Obama pentru securitate internă şi luptă împotriva terorismului, într-un editorial publicat de cotidianul american USA Today. “Deşi colectăm acelaşi gen de informaţii ca şi toate celelalte ţări, comunitatea noastră de informaţii este supusă mai multor restricţii şi supravegheri în comparaţie cu orice altă ţară în istorie”, scrie ea. “Preşedintele a ordonat să examinăm capabilităţile noastre de supraveghere, inclusiv faţă de partenerii noştri străini”, a adăugat Monaco, amintind că mijloacele comunităţiie americane de informaţii sunt cu siguranţă “de neegalat”, dar “nu fără limite”.

    Această luare de poziţie a unui membru al anturajului preşedintelui Obama intervine în momentul în care are loc, la Bruxelles, o reuniune a şefilor de stat şi de guvern din UE, care se prezenta iniţial ca un summit consacrat, în special, economiei digitale.

    Dezvăluirile despre amploarea spionajului american, inclusiv împotriva cancelarului german, au tulburat summitul, Angela Merkel şi François Hollande denunţând practici “inacceptabile”. Scandalul a luat amploare joi seara, după ce cotidianul britanic The Guardian a publicat un articol potrivit căruia Agenţia Naţională de Securitate americană (NSA) a ascultat 35 de lideri ai planetei. Potrivit noilor documente publicate în cotidianul britanic, NSA “a interceptat convorbirile telefonice a 35 de lideri ai planetei, după ce un oficial al administraţiei americane i-a transmis numerele de telefon”. La originea acestor dezvăluiri se află fostul consultant al NSA Edward Snowden, refugiat în prezent în Rusia. Potrivit acestui document intern, care datează din 27 octombrie 2006, NSA “încurajează oficiali de rang înalt din cadrul Executivului să partajeze agendele lor de adrese cu agenţia”. Unul dintre aceşti oficiali a transmis NSA “200 de numere, dintre care 35 ale liderilor planetei”, menţionează membri NSA într-un document. Totuşi, ei subliniază că aceste interceptări au dat puţine rezultate.

    The Guardian susţine că a contactat administraţia Obama în legătură cu acest document, dar aceasta a refuzat să comenteze. Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei americane, Jay Carney, a declarat că nu va comenta “acuzaţiile specifice care au fost făcute”, în legătură cu posibila interceptare în trecut a convorbirilor telefonice ale lui Merkel.

    Barroso atenţionează că spionajul poate duce la totalitarism

    Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, a afirmat joi că dreptul la viaţa privată şi protecţia datelor sunt “foarte importante” pentru Uniunea Europeană, pentru că europenii au experienţa faptului că spionajul poate conduce la totalitarism. “Într-o parte a Germaniei exista o poliţie politică ce spiona viaţa oamenilor în fiecare zi. Astfel că ştim ce înseamnă totalitarismul. Şi ştim ce se întâmplă atunci când statul foloseşte puteri care intervin în viaţa persoanelor”, a afirmat Barroso în cadrul unei conferinţe de presă atunci când a fost întrebat despre presupusa spionare de către SUA a cancelarului Angela Merkel. “În Europa considerăm că dreptul la intimitate este un drept fundamental. Este un subiect foarte serios, nu putem pretinde că ar fi o temă neimportantă”, a subliniat el, fără a se referi în nici un moment direct la cazul SUA. De aceea, preşedintele Executivului comunitar a pledat pentru adoptarea rapidă a noii normative a UE care să consolideze protejarea datelor pe internet.

  • Ministrul german de justiţie discută interzicerea unor companii americane

    Cum scandalul de spionaj cauzat de NSA continuă să facă valuri în presa europeană, ministrul german de justiţie, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a vorbit despre posibilitatea adoptării unor noi măsuri, concrete, pentru pedepsirea corporaţiilor americane care participă la activităţile de spionaj ale SUA.

    Într-un interviu acordat publicaţiei Die Welt, ministrul liberal a cerut adoptarea unor legi la nivelul întregii UE, prin care să se reglementeze protecţia informaţiilor, şi a declarat că, odată ce aceste legi vor fi intrat în vigoare, “companiilor din Statele Unite care nu se vor supune acestor standarde ar trebui să li se interzică să mai facă afaceri pe piaţa europeană”.

    Leutheusser-Schnarrenberger a declarat că pachetul de măsuri legislative europene este necesar pentru a se putea lupta cu “spionajul generalizat al serviciilor străine de spionaj” şi că legislaţia germană privind protecţia datelor ar trebui să fie luată drept exemplu de restul UE – legile pentru protejarea intimităţii sunt mai stricte în Germania, comparativ cu SUA şi cu cea mai mare parte a Europei.

    Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, vorbise şi el, în iulie, despre nevoia de a fi trase la răspundere corporaţiile, ocazie cu care a propus ca tuturor companiilor europene să li se ceară să raporteze orice fel de informaţie pe care o furnizează unui guvern străin.

    Leutheusser-Schnarrenberger, care va candida din nou la alegerile din septembrie din partea Partidului Liber-Democrat, de orientare liberală, nu a detaliat mai mult în privinţa sancţiunilor ce ar trebui aplicate companiilor americane, deşi pare improbabil ca Europa să interzică complet firmelor precum Google, care domină piaţa căutărilor pe internet, sau Facebook să mai facă afaceri. Amândouă aceste companii au fost implicate în scandal de documentele dezvăluite de fostul angajat din sfera serviciilor de informaţii, Edward Snowden.

    Aceasta este ultima evoluţie din campania electorală germană, în care dezbaterile au ajuns să fie dominate de subiecte legate de protejarea intimităţii pe internet. Cancelarul Angela Merkel a avut de înfruntat critici din partea întregii opoziţii din cauza felului în care a gestionat scandalul NSA, iar Peer Steinbrück, candidatul Partidului Social Democrat din opoziţie pentru funcţia de cancelar, a declarat recent la postul german de televiziune ZDF că Merkel ar trebui să ceară garanţii scrise de la americani că ei vor respecta legile şi interesele Germaniei şi că nu se vor deda la spionaj industrial.

    Într-un alt interviu, acordat publicaţiei Die Welt de către judecătorul Hans-Jürgen Papier de la Curtea Supremă a Germaniei, acesta a luat apărarea guvernului în ceea ce priveşte modul în care a gestionat dezbaterea pe chestiunea intimităţii. Statul are o “responsabilitate fundamentală de a-şi proteja cetăţenii de atacurile unor puteri străine”, a declarat el, însă “poate fi responsabil doar pentru acele lucruri pe care are puterea legală, şi posibilitatea, să le facă”. Este din ce în ce mai uşor, afirma el, ca statele să încalce libertăţile cetăţenilor altor ţări, iar aceia care sunt spionaţi nu au prea multe opţiuni la îndemână pentru a se apăra. Ca soluţie, Papier a propus încheierea unui nou acord global cu privire la protecţia datelor.

    În ultimele săptămâni, serviciul german de informaţii externe (BND) a ajuns şi el să fie atacat pentru propria sa cooperare apropiată cu NSA. În ultima dezvăluire din seria publicată de Spiegel cu privire la agenţie, se arată că BND a furnizat americanilor metadatele a milioane de conversaţii telefonice, e-mail-uri şi mesaje SMS şi le-a pus la dispoziţie copii a două sisteme germane de spionaj digital, denumite Mira4 şi Veras. Leutheusser-Schnarrenberger a abordat şi acest subiect în interviul ei, declarând că “BND trebuie să pună în cele din urmă faptele pe masă”.