word-monitor

Tag: siria

  • Propunerea rusă asupra Siriei, posibil “progres important”

    Propunerea rusă asupra Siriei, posibil "progres important"

    Barack Obama a declarat luni că propunerea Rusiei de a plasa arsenalul chimic sirian sub control internaţional ar putea reprezenta un “progres important” în conflict, în timp ce a chemat la “scepticism” faţă de guvernul de la Damasc, notează AFP.

    Preşedintele, în interviuri separate la şase televiziuni americane, a avertizat împotriva oricărei încercări de diversiune din partea regimului lui Bashar al-Assad şi a estimat că această nouă evoluţie este rezultatul ameninţărilor americane cu lovituri pentru a pedepsi Damascul că a recurs la arsenalul său chimic.

    “Asistăm, după părerea mea, la faptul că ameninţarea credibilă a unei lovituri militare a Statelor Unite… i-a făcut să reflecteze la posibilitatea de a lua această măsură” de a plasa arsenalul lor chimic sub control internaţional, a declarat preşedintele la canalul NBC, referindu-se la guvernul sirian.

    “Şi dacă o fac, atunci acesta ar putea fi un progres important. Dar noi trebuie să rămânem sceptici, pentru că nu i-am văzut lucrând aşa în ultimii doi ani” în timpul războiului civil din ţară, a adăugat liderul american.

    Întrebat de ABC despre posibilitatea unei “pauze” în calea spre lovituri, dacă armele chimice ar fi securizate, Obama a răspuns “ar fi, dacă aceasta se întâmplă”.

    De remarcat chiar prudenţa preşedintelui la CNN, când a afirmat că propunerea rusă reprezintă o “evoluţie potenţial pozitivă”.

    “O vom lua în serios”, a promis Obama care, la 31 august, a anunţat că a luat decizia unei operaţiuni militare împotriva regimului lui Bashar al-Assad dar cere undă verde de la Congres, un vot ce se anunţă dificil având în vedere ostilitatea multor aleşi din ambele părţi.

    În interviul la NBC, preşedintele a mai spus că nu este sigur că va obţine sprijinul Congresului pentru recurgere la forţă.

    Întrebat dacă este “încrezător” într-un vot al parlamentarilor asupra unei rezoluţii ce autorizează lovituri împotriva regimului sirian, Obama a răspuns: “Nu aş spune că sunt încrezător. Sunt convins că aleşii Congresului iau această problemă foarte în serios şi o studiază atent”.

    Rusia, principal aliat al regimului Assad, a propus luni Damascului să îşi plaseze arsenalul chimic sub control internaţional şi să îl distrugă.

    Siria “a primit favorabil” imediat această propunere, prin vocea ministrului ei de externe Walid Mouallem, fără a fi mai specifică.

    În acelaşi timp, propunerea Rusiei a condus la amânarea unui vot aşteptat miercuri în Senat.

    “Nu cred că avem nevoie” să votăm rapid, a anunţat şeful majorităţii democrate din Senat, Harry Reid, la câteva ore după ce programase votul miercuri. “Trebuie să ne asigurăm că preşedintele are posibilitatea de a vorbi tuturor celor 100 de senatori şi 300 de milioane de americani înainte să facem asta”.

    De zece zile, administraţia Obama a început o operaţiune majoră de a convinge aleşii dar şi opinia publică să susţină o operaţiune militară “limitată” în Siria, ca răspuns la un atac chimic în apropiere de Damasc, ce a făcut 1.429 de morţi potrivit informaţiilor americane.

    Punctul culminant al ei urma să fie marţi seară, când Obama urma a se va adresa naţiunii din cadrul solemn al Casei Albe.

  • Testul americano-israelian în Mediterana, o încercare de tatonare a apărării antiaeriene a Siriei

    Testul americano-israelian în Mediterana, o încercare de tatonare a apărării antiaeriene a Siriei

    Oficiosul rus Rossiiskaia Gazeta a expus o versiune nouă referitoare la testul de marţi din Marea Mediterană. Citând surse anonime din serviciile secrete de la Moscova, ziarul scria în ediţia sa on-line de miercuri că „nu a avut loc niciun test antirachetă israeliano-american, ci a existat o încercare de a devoala sistemul de apărare aeriană al Siriei”.
    Media internaţionale au relatat că Israelul a lansat rachete-ţinte Blue Sparrow, pe care statul evreu a început să le utilizeze pentru testarea propriului sistem de apărare antirachetă încă din luna aprilie a acestui an. Se ştie că acestea sunt fabricate de compania israeliană Rafael. Blue Sparrow reprezintă o rachetă de dimensiuni nu prea mari, având o greutate de 228,2 de kg, diametrul- 203 mm, lungimea 3,66 metri, capabilă să dezvolte o viteză de circa 1000 m/sec..
    În cazul lansării spre un teritoriu protejat de un sistem de apărare antiaeriană, acest tip de rachetă, care imită pe deplin una de luptă, toate componentele antiaerenei ar trebui să se declanşeze pentru a elimina ameninţarea. Într-un astfel de moment este foarte uşor de a localiza poziţiile sistemului antiaerian advers.
    Se ştie de ce mijloace antiaeriene dispune Siria, scrie Rossiiskaia Gazeta. Este vorba de un puternic sistem de rachete antiaeriene „Buk-M2E”, de fabricaţie rusă. Complexul a fost construit cu mult timp în urmă, dar a fost modernizat, iar toate componentele sale au fost trecute în sistem digital. „Buk-M2E” anihilează toate tipurile de aeronave, inclusiv rachete de croaziera şi avioane „invizibile”. Recent, Siria a primit de la Rusia un nou complex de rachete-tun „Panţîr-S1” (Shell-S1 tun plus rachete, în clasificarea NATO), care detectează şi elimină cu uşurinţă avioane stealth, precum şi rachete „Tomahawk”. De asemenea, Damascul dispune şi de arme autopropulsate de tipul Şilka, tot de fabricaţie rusă.
    Apărarea dinspre mare este asigurată de sistemele „Bastion”, ale căror rachete au o rază de acţiune de peste 300 de km. Aceste complexe sunt capabile de a distruge orice navă de război, chiar şi un portavion, indică publicaţia menţionată, cu referire la surse din serviciile secrete ruse.
    Devoalarea şi distrugerea sistemelor de apărare aeriană înainte de agresiune a devenit o tactică obişnuită a SUA în toate conflictele de la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI, mai scrie Rossiiskaia Gazeta, adăugând că, mai mult decât probabil, folosindu-se de rachetele-ţintă ale aliatului său din Orientul Mijlociu, Statele Unite au decis să testeze nu apărarea antirachetă a Israelului, ci apărarea aeriană a Siriei.
    În direcţia teritoriului sirian au fost lansate ţinte, identificate ca rachete balistice de sistemele radar. Dacă Damascul ar fi reacţionat la provocare şi ar fi plasat în stare de alertă sistemul său de apărare antiaeriană, ar fi dat în vileag poziţiile sale antiaeriene. Conducerea militară de la Damasc a înţeles substratul şi nu a cedat provocărilor. Astfel au rămas necunoscute locurile exacte unde sunt amplasate radarele siriene, de altfel, mobile, care îşi pot schimba permanent locul de dislocare.
    În acest context, ministrul rus adjunct al apărării Anatoli Antonov a făcut apel la conducerea militară a SUA şi Israelului să manifeste reţinere în regiunea mediteraneană şi să se abţină de la orice acţiuni cu impact negativ asupra securităţii regionale.
    Oficialul rus a atras atenţia ataşaţilor militari american şi israelian, cu care s-a întâlnit miercuri la Moscova, că lansarea din 3 septembrie, detectată de staţia-radar de la Armavir (de avertizare a unui atac în stadiu timpuriu), a clasificat această ameninţare ca „atac cu rachete balistice, în direcţia Est, capabil să atingă teritoriul Federaţiei Ruse”, ceea ce ar fi putut genera un răspuns din partea Rusiei.
    Generalul Antonov a amintit că URSS şi SUA au semnat în 1988 un acord privind notificarea de lansări de rachete – pentru a reduce posibilitatea de răspuns inadecvat la detectarea de rachete în zbor, întrucât probabilitatea de a lua un test de lansare cu debutul unui atac cu rachete este foarte mare.
    Ca exemplu, ministrul adjunct al apărării a evocat un caz din 1996, când lansarea de către Norvegia a unei rachete meteo Black Brant a fost interpretată de Rusia drept un posibil atac cu rachete. Traiectoria de zbor a rachetelor găsite în apele Mediteranei este similară cu situaţia din 1996, deoarece a determina tipul unei rachete care se mişcă pe o traiectorie balistică după lansarea sa este practic imposibil, a mai adăugat înaltul responsabil militar rus.

  • Rusia nu exclude acordul pentru o acţiune militară în Siria dacă vor exista dovezi

    Rusia nu exclude acordul privind o operaţiune militară în Siria în cazul în care vinovăţia Damascului cu privire la utilizarea de arme chimice va fi dovedită, dar numai cu aprobarea ONU, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat agenţiei de presă Associated Press şi postului de televiziune rus Pervîi Kanal, preluat de mai multe canale media.

    Într-o ştire urgentă, referindu-se la acest interviu, agenţia de presă RIA Novosti titra că „Rusia va lua parte la operaţiune militară împotriva Siriei”, dar ulterior varianta on-line a agenţiei semioficiale de presă a eliminat această primă informaţie de pe site, înlocuind-o cu „Rusia nu exclude că îşi va da acordul pentru o acţiune militară în Siria”.

    „Nu exclud acordul (Federaţiei Ruse). Dar vreau să atrag atenţia asupra unui fapt absolut fundamental. În conformitate cu dreptul internaţional actual, numai Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite poate autoriza o acţiune în forţă împotriva unui stat suveran. Orice alte motive, metode care ar justifica folosirea forţei împotriva unui stat independent şi suveran, sunt inacceptabile şi nu pot fi calificate decât ca agresiune”, a explicat preşedintele rus în interviul acordat AP şi Pervîi Kanal şi citat de RIA NOvosti.

    În acelaşi timp, Vladimir Putin a subliniat că nu există informaţii exacte despre ce s-a întâmplat precis în Siria, astfel încât este necesar să fie investigate în detaliu toate aceste date.

    „Nu avem nicio informaţie exactă a ceea ce s-a întâmplat. Noi credem că, cel puţin, trebuie aşteptate rezultatele cercetărilor întreprinse de către Comisia inspectorilor ONU. Noi nu avem nicio dovadă că aceste substanţe chimice ar fi fost o armă chimică sau nişte simpli poluanţi chimici, care ar fi fost folosite de armata guvernamentală siriană”, a declarat Putin, în acelaşi interviu. „Dacă cineva are informaţii că armele chimice au fost folosite şi că ele au fost folosite de armata regulată, atunci ar trebui ca toate aceste dovezi să fie prezentate Consiliului de Securitate al ONU şi ele trebuie să fie credibile”, a mai adăugat liderul rus.

    Referitor la materialele video, care prezintă presupuse victime ale atacului chimic, printre care numeroşi copii, Vladimir Putin a declarat că „aceste imagini sunt oribile”. „Singura întrebare este cine a făcut şi cine este vinovat. Aceste cadre în sine nu oferă răspunsuri la întrebările pe care acum le-am pus. Se crede că aceasta este un montaj al aceloraşi militanţi care, după cum bine ştiţi, şi administraţia SUA recunoaşte aceasta, sunt asociaţi Al-Qaida şi care au fost întotdeauna cunoscuţi pentru cruzimea lor”, a afirmat preşedintele rus în interviul menţionat preluat de RIA Novosti.

    În interviul acordat înaintea summitului G-20 de la Sankt Petersburg (5-6 septembrie), preşedintele Putin a mai declarat că Rusia şi-a suspendat livrările de rachete sol-aer S-300 către Siria. „Avem un contract privind livrarea de S-300, am furnizate unele componente, dar nu am încheiat furnizările, pe care le-am suspendat pentru moment”, a indicat şeful statului rus, cu privire la aceste sisteme de arme sofisticate, echivalentul Patriot american.

  • Obama amână războiul cu Siria

    Decizia preşedintelui Barack Obama de a cere votul Congresului cu privire la un atac asupra Siriei i-a luat prin surprindere pe adepţii intervenţiei militare americane şi pe analiştii politici deopotrivă, după ce toate pregătirile sugerau un atac iminent asupra obiectivelor militare siriene.
    Preşedintele şi-a argumentat decizia prin dorinţa de a cere acordul Congresului – organul legislativ al Statelor Unite, care este reprezentantul poporului, aşa cum prevede Constituţia. Criticii argumentează că orice amânare este doar un semn de slăbiciune care îi va dezamăgi pe aliaţi şi îmboldi pe inamici. Obama a argumentat în discursul său de sâmbătă după-amiază că o amânare nu înseamnă o renunţare la pedepsirea preşedintelui sirian Bashar al-Assad, forţele armate americane fiind poziţionate şi actualizându-şi ţintele în permanenţă. Criticii săi susţin însă că regimul lui Assad va avea timp să-şi întărească apărarea şi să ascundă armele. Nu în ultimul rând, şi decizia Parlamentului britanic de vineri, de a nu permite trupelor britanice să ia parte la conflict, pare să fi cântărit în răzgândirea lui Obama.
    “Este poate cea mai proastă decizie pe care o putea lua. După ce a vorbit de «linia roşie» pe care Assad nu are voie să o treacă, în acest moment o acţiune militară nu mai poate fi evitată”, a declarat John Bolton fostul amabasador la ONU şi unul dintre criticii fervenţi ai lui Obama. Republicanii John McCain şi Lindsey Graham, doi dintre cei mai duri adepţi ai războiului, l-au avertizat pe preşedinte că nu vor fi mulţumiţi dacă acţiunea militară împotriva Siriei va fi una limitată.
    Dar au existat şi reacţii pozitive la anunţul lui Obama, atât în tabăra democrată, cât şi în cea republicană. “Administraţia va trebui să explice cum sunt afectate interesele americane” de acţiunile regimului sirian, a declarat Alan Grayson, deputat de Florida al Partidului Democrat . “N-am auzit nicio explicaţie în acest sens, cred că singurii care doresc intervenţia militară sunt reprezentanţii complexului industrial militar”, a adăugat el.
    Complexul industrial militar american este un termen care caracterizează industria de armament şi tentaculele sale care ajung în forţele armate, Congres, lobby şi chiar formatorii de opinie. Pe lângă ocazia de a-şi testa forţele armate în situaţii reale de luptă, orice intervenţie militară americană înseamnă zeci de miliarde de dolari care se scurg în bugetul industriei de armament şi în conturile miliardelor de furnizori privaţi de tehnică militară, consultanţă şi sprijin logistic. Pentru aceşti furnizori, orice nouă implicare militară în lume înseamnă mai multe contracte.
    Toate intervenţiile militare majore ale Statelor Unite din ultimii 20 de ani au urmat acelaşi model: o criză internă cu victime umane, care trebuie neutralizată înainte de a se extinde. Cancerul trebuie oprit, dictatorul trebuie pedepsit. Fie că a fost vorba de bombardarea Serbiei, motivată de epurarea etnică a albanezilor din Kosovo de forţele lui Slobodan Miloşevici, de războiul din Irak, motivat de armele de distrugere în masă care s-au dovedit inexistente, sau de războiul din Afganistan, motivat de războiul împotriva terorismului, toate au avut un pretext care, dacă a existat cu adevărat la un moment dat, acţiunea militară americană care a urmat a fost disproporţionată ca intensitate şi durată şi nu lipsită de “victime colaterale” printre civili.
    Şase nave de război, dintre care cinci dotate cu rachete Tomahawk, şi o navă amfibie cu 2.200 de infanterişti au fost poziţionate de acum câteva săptămâni în Marea Mediterană în anticiparea atacului asupra Siriei, deşi încă de la începutul crizei din Siria a fost exclusă absolut posibilitatea unei descinderi cu trupe pe teren. Imagini cu victimele atacului chimic din Siria au fost difuzate la nesfârşit în programele de ştiri în fiecare seară, în ultima săptămână, deşi spaţiul alocat evenimentelor externe la posturile de televiziune americane este de obicei nesemnificativ. Iar alocuţiunea lui John Kerry de condamnare a lui Assad a depăşit în patos discursul lui Colin Powell de la Naţiunile Unite despre armele de distrugere în masă ale lui Saddam Hussein, care a precedat atacarea Irakului.
    Decizia lui Obama de a cere aprobarea Congresului este una extraordinară, iar dacă teoria influenţei complexului militar industrial se confirmă, atunci Obama ar putea fi primul preşedinte în ultimii 20 de ani care nu se lasă “impresionat” uşor. Fie că este cu adevărat informat şi a realizat perspectiva clară a posibilelor complicaţii pe care o nouă implicare militară în Orientul Mijlociu le-ar avea, fie că îşi calculează doar precis mişcările, urmând teoria jocului în toţi paşii pe care îi urmează, Obama pare să stea pe propriile lui picioare. Una dintre caracteristicile preşedinţiei lui încă din campania electorală dinaintea primului mandat, este aceea că a fost înconjurat de echipe puternice de consilieri şi măsurători de opinie care i-au calculat exact sprijinul, şansele şi mişcările, în toţi paşii pe care i-a urmat. Fie că a fost vorba de Legea Sănătăţii, de decizia retragerii din Irak şi Afganistan sau de legalizarea căsătoriilor gay şi relaţiilor deschise în armată, care deşi nu i se poate atribui direct este legată de administraţia sa – deciziile majore luate sub Obama au fost validate de sprijinul popular, în pofida criticilor iniţiale. Altele, precum închiderea centrului de detenţie de la Guantanamo sau asasinatele de suspecţi terorişti, rămân încă în dezbaterea publică.
    Maşina militară o dată pusă în funcţiune este greu de oprit şi pe aceasta mizează promotorii războiului. Chiar şi cu preşedintele neconvins, este uşor de găsit un pretext pentru declanşarea bombardamentelor, iar lui Obama, cu toată autoritatea poziţiei pe care o are, s-ar putea să-i fie greu să evite cursul războiului. Corespondentul Fox News de la Departamentul de Stat prezenta, sâmbătă, ca “sigură” o acţiune împotriva regimului sirian, chiar şi în cazul în care Congresul va respinge intervenţia militară. Analize semantice se fac pe formularea din discursul preşedintelui: “Am decis că Statele Unite trebuie să întreprindă o acţiune militară” asupra regimului sirian. Este de anticipat că în săptămâna următoare se va da o adevărată luptă în culisele scenei politice, bazată pe justificări şi formulări, pentru ca rezoluţia propusă Congresului să poată obţine sprijinul necesar. Rămâne de văzut dacă decizia lui Obama de a nu acţiona militar precipitat va slăbi imaginea Americii în lume sau o va întări, atât pe plan intern cât şi extern. De asemenea este de urmărit cum reacţiile interne şi internaţionale din următoarele zile vor influenţa atitudinea Congresului.
    Cu o opinie publică americană care se opune majoritar implicării Statelor Unite într-un război, cu un sprijin internaţional redus şi cu opoziţia Chinei şi a Rusiei, Obama se pare că a preferat, cel puţin pe moment, soluţia cea mai înţeleaptă. “A acţiona corect înseamnă a acţiona cu tărie”, şi-a argumentat el poziţia. Săptămâna viitoare, preşedintele american va merge la Sankt-Petersburg la summitul G20, iar Congresul va reveni din vacanţă peste încă o săptămână, aşa că votul cu privire la atacarea Siriei ar putea avea loc la o dată apropiată de 11 septembrie, aniversarea atentatelor teroriste de la World Trade Center. Dacă adăugăm şi reuniunea Adunării Generale a ONU care are lor tradiţional în a doua jumătate a lunii, se anunţă un septembrie încărcat.

  • China şi Rusia se opun unei intervenţii în Siria

    China şi Rusia se opun unei intervenţii în Siria

    Cele două ţări, care fac uz de dreptul lor de veto în Consiliul de Securitate al ONU ca să împiedice atacuri occidentale, şi-au reiterat opoziţia faţă de o intervenţie în Siria. “Planurile de lovituri militare în Siria, declarate de unele ţări, sunt o sfidare la adresa prevederilor fundamentale ale Chartei ONU şi a altor norme de drept internaţional”, i-a spus viceministrul rus al afacerilor externe, Ghenadi Gatilov, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.
    Chiar dacă Rusia se opune cu vehemenţă unei intervenţii militare în Siria şi a blocat prin veto, de câteva luni, adoptarea unei rezoluţii ONU, preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat ca “inacceptabilă” utilizarea armelor chimice “de către oricine” în Siria, lăsând să planeze îndoiala asupra celor răspunzători de atac. În timpul unei întrevederi, la iniţiativa Teheranului, cu omologul său iranian Hassan Rouhani, el a afirmat că acordă “o atenţie deosebită situaţiei din Siria”. “Cele două părţi consideră inacceptabilă utilizarea de arme chimice, de către oricine”, a subliniat Preşedinţia rusă. Putin şi Rouhani au subliniat şi “necesitatea găsirii unor căi de reglementare politico-diplomatică”, Rusia şi Iranul, puternici susţinători ai Damascului, înmulţindu-şi în ultimele zile avertismentele legate de o intervenţie militară în Siria a Washingtonului şi aliaţilor săi.

    China cere “mai multă răbdare”

    La rândul ei, presa oficială din China a făcut joi apel la o mobilizare internaţională, care să împiedice o intervenţie armată occidentală în Siria, care pare de altfel probabilă în viitorul apropiat. “Comunitatea internaţională trebuie să dea dovadă de răbdare şi să nu se lase dusă de nas de serviciile americane de informaţii”, scrie cotidianul China Daily într-un editorial cu titlul “Nu există scuze pentru atacuri”. “Acum zece ani, Statele Unite şi aliaţii lor au eludat ONU şi au impus cu forţa o schimbare de regim în Irak, sub pretext că acel regim deţinea arme de distrugere în masă. Aşa ceva nu trebuie să se mai permită a doua oară”, adaugă cotidianul. “O intervenţie militară fără mandat ONU doar va agrava şi mai mult situaţia din Siria”, avertizează China Daily. “Forţele mondiale care se opun unei intervenţii militare trebuie să se unească şi să împiedice un atac occidental în Siria”, afirmă, la rândul său, publicaţia Global Times. “Dacă acest atac are loc, ele (forţele mondiale) trebuie să sprijine deschis rezistenţa guvernului sirian. Rusia şi Iranul trebuie să ia în calcul acordarea unei asistenţe militare directe (regimului lui Bashar al-Assad)”, continuă ziarul.
    Într-un comunicat dat joi publicităţii, ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, atrage atenţia asupra “oricărei ingerinţe” în ancheta în curs a ONU privind atacul chimic din 21 august. “Doar o soluţie politică poate rezolva criza siriană”, a declarat, în cursul acestei săptămâni, Wang Yi.
    De mai bine de doi ani, China refuză să dea curs apelurilor internaţionale la exercitatea de presiuni suplimentare asupra regimului lui Bashar al-Assad, făcând uz, ca şi vecina sa Rusia, de dreptul de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

  • Românii din Siria să părăsească „imediat” ţara – „pericol major”

    Românii aflaţi în Siria sunt sfătuiţi de Ministerul Afacerilor Externe, printr-o atenţionare postată pe site-ul instituţiei, să părăsească această ţară “cât mai curând posibil prin mijloacele de transport încă operaţionale”.
    “Având în vedere că situaţia de pe întreg teritoriul Siriei a cunoscut o deteriorare majoră în ultima perioadă, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetăţenilor români care se mai află în această ţară să o părăsească cât mai curând posibil prin mijloacele de transport încă operaţionale”, atenţionează MAE.
    Diplomaţia română explică faptul că forţele înarmate ale opoziţiei sunt concentrate în zone aglomerate şi dens populate.
    “În acţiunea de reprimare, forţele guvernamentale utilizează inclusiv armament greu şi aviaţie militară. Pe fondul deteriorării accelerate a situaţiei, pe linie de securitate, există temeri legate de posibilitatea declanşării unor violenţe extreme, de amploare mai mare decât cele care au avut loc la Homs, Hama şi Alep”, avertizează MAE.
    Conform deciziei Consiliului UE din iulie 2012 privind trecerea companiei de stat “Syrian Airlines” pe lista de sancţiuni a UE, singurele rute de evacuare ale cetăţenilor români din Siria sunt cele terestre, spre statele vecine, în primul rând spre Liban, apoi spre Iordania şi Turcia, arată sursa citată.
    La această oră nu mai există nici o cursă directă către România, precizează MAE.
    “Cetăţenii români sunt avertizaţi că există în continuare riscul ca autostrăzi importante (Tartous-Latakia, Latakia-Alep, Homs-Alep şi Damasc-Iordania) să fie temporar închise. Legăturile de comunicaţie în Siria pot suferi unele întreruperi sau limitări. Există, de asemenea, riscul de producere de atacuri teroriste în locuri publice. Cetăţenilor români care se află încă pe teritoriul acestui stat le este recomandat să evite în totalitate deplasările în localităţile Alep, Daraa, Deir Ezzour, Hama, Homs, Idleb şi Damasc”, adaugă diplomaţia de la Bucureşti.
    Românii care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc sunt atenţionaţi că o fac “pe propria răspundere” şi “vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii”, având în vedere că, de la caz la caz, pot interveni limitări privind posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare de carieră în situaţii de urgenţă, se mai arată în mesajul postat pe site.
    Cetăţenii români prezenţi pe teritoriul Siriei sunt sfătuiţi să contacteze Ambasada României la Damasc (prin telefon, fax sau internet), pentru a-şi înregistra prezenţa şi transmite propriile coordonate, precum şi pe cele ale rudelor lor, astfel încât, în eventualitatea unei situaţii de urgenţă, să poată beneficia, la cerere, de asistenţa statului român.
    În cadrul Departamentului Consular funcţionează o linie telefonică +40.21.319.21.37 la care cetăţenii români afectaţi de actuala situaţie din Siria pot suna 24/24, pentru asistenţă şi informaţii consulare.

  • Washingtonul se pregateste de o interventie in Siria

    Statele Unite au pregătit scena, luni, pentru o posibilă intervenţie militară împotriva regimului din Siria, ca reacţie la presupusul atac chimic împotriva civililor, care a avut loc săptămâna trecută în apropiere de Damasc şi este considerat de către Washington drept “incontestabil”. La rândul său, Marea Britanie pregăteşte planurile pentru o posibilă acţiune militară în Siria, a anunţat marţi Downing Street.

    “Arme chimice au fost folosite în Siria”, a declarat secretarul american de Stat John Kerry, afirmând pentru prima dată atât de categoric: “este de necontestat”. Aceste arme chimice au provocat moartea a peste 1.000 de persoane în Ghouta de Est, la 21 august, potrivit opoziţiei preşedintelui sirian Bashar al-Assad. Fără a-i numi pe cei responsabili de acest atac, Kerry a asigurat că “Preşedintele (american Barack) Obama consideră că cei care au recurs la armele cele mai atroce împotriva persoanelor celor mai vulnerabile de pe planetă trebuie să dea socoteală”.

    Potrivit Casei Albe şi Departamentului de Stat american, folosirea armelor chimice în Siria este un fapt stabilit, însă există mici îndoieli cu privire la provenienţa acestora, în timp ce regimul de la Damasc şi rebelii se acuză reciproc de comiterea atacului.

    Totuşi, potrivit purtătorului de cuvânt al lui Obama, Jay Carney, Guvernul lui Assad “deţine controlul asupra depozitelor de arme chimice în Siria (…) şi numai el are capacitatea să disperseze aceste arme cu proiectile”. De asemenea, Carney a asigurat că locul unde a avut loc presupusul atac chimic a fost bombardat luni cu scopul de a distruge probele, după venirea inspectorilor ONU.

    Obama nu a luat încă vreo decizie referitor la reacţia Statelor Unite, a explicat Carney. Dar o astfel de reacţie este “în interesul Statelor Unite şi a comunităţii internaţionale”, a afirmat purtătorul de cuvânt al preşedintelui american, refuzând să precizeze un anumit program al acţiunilor. Nici Carney, nici Kerry nu s-au referit în mod oficial la atacuri militare.

    Umbra Irakului din 2003

    Totuşi, în timp ce Biroul preşedintelui republican al Camerei Reprezentanţilor John Boehner a fost consultat de către Casa Albă referitor la dosarul sirian, interlocutori ai preşedinţiei şi observatori au sugerat că o decizie va fi luată în curând, iar forma reacţiei nu lasă loc de îndoială. “Consider că o reacţie este iminentă, am discutat ieri (duminică) seara cu Situation Room”, sala de gestionare a crizelor din Casa Albă, a explicat luni dimineaţa senatorul republican Bob Corker, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe. “Cred că evident suntem în plin proces de reunire a aliaţilor noştri din NATO, mijloacele noastre (militare) sunt în funcţiune”, a adăugat el pentru postul de televiziune MSNBC, declarându-se convins că “vom asista la un atac chirurgical şi proporţional împotriva regimului Assad, ca reacţie la ceea ce au făcut, iar eu susţin acest lucru”.

    “Bunul simţ pare să spună că vor exista bombardamente limitate pentru a transmite un mesaj”, a afirmat Salman Shaikh, de la centrul Institutului Brookings din Doha (Qatar), apreciind că “acest lucru se va face cu susţinerea ţărilor din regiune şi pe scena internaţională, chiar dacă în afara ONU”, cale imposibilă, luând în considerare susţinerea Rusiei faţă de aliatul său sirian.

    O delegaţie de oficiali israelieni a fost primită, luni, la Casa Albă pentru a discuta, în special, despre războiul din Siria, a anunţat Consiliul american pentru Securitate Naţională.

    În patru ani şi jumătate de preşedinţie, Obama şi-a demonstrat reticenţa extremă faţă de o intervenţie militară în lumea arabo-musulmană, după ce şi-a construit o parte din candidatura sa din 2008 pe respingerea invaziei americane în Irak cu cinci ani înainte, considerată drept “impulsivă” şi “stupidă”. Totuşi, el a angajat, în martie 2011, mijloacele militare şi aeriene ale Statelor Unite în operaţiuni împotriva lui Muammar Kadhafi în Libia, în timp ce “războiul secret” al avioanelor fără pilot în Pakistan şi Yemen a luat o nouă amploare în timpul preşedinţiei sale.

    Aceste noi operaţiuni militare decise de Obama au un punct comun: fără americani la sol şi riscuri imediate de angrenaj limitate, un slogan repetat luni de Carney.

    În baza acestor aspecte, Anthony Cordesman, de la grupul de reflecţie CSIS, susţine că situaţia din Siria este departe de a fi clară. “Va fi imposibil pentru Statele Unite să recurgă la forţă pentru a distruge regimul lui Assad, fiind sigure că Siria nu va ajunge sub controlul extremiştilor islamişti sunniţi sau nu se va fragmenta în blocuri alawit, sunnit şi kurd care vor fi şi mai violente şi mai durabile decât diviziunile etnice din Irak”, avertizează acest expert.