Voluntarii Lions Club Galaţi a venit din nou în ajutorul sinistraţilor din judeţ, la finele săptămânii trecute, când au mers în comuna Corni pentru a ajuta 30 de familii. Toate cele 30 de familii au primit din partea clubului câte un set constând din: pat matrimonial furniruit, saltea, două perne, o pilotă, o pătură şi un set de lenjerie de pat. Suma totală alocată de Lions Club Galaţi acestui sprijin este de 26.500 lei, dar această acţiune s-a desfăşurat cu sprijinul colegilor din Europa, aceştia oferindu-le un grant de 10.000 de dolari special pentru sprijinirea sinistraţilor. Următoarea comună vizitată şi ajutată va fi Costrache Negri, anunţă Dana Potorac, membru fondator Lions Club Galaţi.
Tag: sinistrati
-
Pături şi pilote pentru sinistraţi de la Arhiepiscopie
Arhiepiscopia Dunării de Jos vine din nou în sprijinul persoanelor sinistrate din judeţ, zilele acestea urmând ca fiecare familie afectată de revărsările de ape să primească pături şi pilote.Conform documentelor întocmite de preoţii parohi din zonele sinistrate şi transmise Centrului eparhial, numărul beneficiarilor acestui program se ridică la 1.100 familii. Pe baza acestor liste, Arhiepiscopia Dunării de Jos a achiziţionat 1.100 de pilote şi tot atâtea pături groase, lenjerii complete pentru pat şi detergenţi, valoarea totală ridicându-se la suma de 114.000 lei. După ce mai mulţi voluntari le-au sortat şi împachetat, preoţii parohi au vizitat fiecare familie sinistrată în parte, oferindu-le acest semn de mângâiere şi solidaritate creştină. Astfel de acţiuni vor continua şi în zilele următoare, Centrul eparhial, la iniţiativa şi cu binecuvântarea Chiriarhului Dunării de Jos, urmând să achiziţioneze şi 550 de pachete cu obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru copii, pe categorii de vârstă şi gen. -
Apa le-a luat casele, ploaia distruge ce au mai salvat
Localităţile gălăţene unde inundaţiile au distrus case şi au luat vieţi nu au scăpat nici acum de blestemul apelor. Plouă de două zile iar oamenii tremură de frig în module şi privesc cu jale la ce a mai rămas din casele lor.La Slobozia Conachi sunt montate 31 de module în care stau bătrânii sau se înghesuie familii întregi. Modulele nu sunt prevăzute cu încălzire. Acolo unde omul a mai salvat un aragaz sau un radiator, îşi încălzeşte casa provizorie, dar alţii nu mai au nimic. Este şi cazul familiei Coman. Stau toţi, cinci suflete, într-un modul care nu este încălzit. Casa lor este acum o ruină. Se apucaseră să improvizeze două cămăruţe din ce mai aveau prin curte, dar acum ploaia le strică tot.„Casa noastră este dărâmată. Punem mai multe pături pe noi, că nu mai avem nici butelie şi nici reşou. Nu avem căldură în modul. Copiii noştri au 5, 7 şi 8 ani şi de ei ne doare sufletul. Eu am început să fac două cămăruţe, să avem unde sta la iarnă, dar acum nici nu am pus fundaţia că uite… ploaia asta udă tot”, spunea Marian Coman. Soţia lui, Mihaela, se chinuie prin vecini sau în ce a mai rămas din bucătăria lor, fără acoperiş, să facă de mâncare. Reuşea când nu ploua, dar de două zile nu are ce face.„Sunt oameni gospodari, care singuri s-au apucat să îşi încropească o locuinţă, dar ce să te faci cu ploaia asta… Întâi inundaţii, apoi ploaia… Nici noi nu am ştiut ce prioritate să mai avem acum. Dar văd că lumea suferă de frig, aşa că am vorbit şi, din ce bani aveam noi, la primărie, să le luăm oamenilor calorifere. O să le acoperim şi 70% din factura de energie celor care stau în module”, spune primarul din Slobozia Conachi, Ion Neculau.„Nu mai scăpăm de apă”Unii au mai salvat câte o butelie din dezastrul făcut de ape şi se încălzesc la aragazul montat în modul.„Nu mai scăpăm de apă. Eu stau, maică, în modul şi mă încălzesc la aragaz, că măcar pe ăsta l-am salvat de apă. Băiatul stă la un vecin. Dar cel mai rău e că plouă şi nu se mai opreşte. Aveam şi noi nişte lucruri scăpate de apă şi acum uite că intră umezeala în ele. Nici pământul nu mai are unde să primească atâta apa, în grădină bălteşte. Nu ştim ce vom face la iarnă, dar e mare prăpăd la noi… Şi inundaţii şi cutremure şi ploaia… ăsta nu-i semn bun”, spune Maricica Bostan, care a mai zis că doar în Cel de Sus îi este nădejdea.„Eu nu am nici serviciu. Încropisem o casă, dar acum e crăpată toată. Să vedem cu ce ne-o ajuta statul, dar s-o luăm de la capăt şi să facem gospodărie nouă e greu”, spune Daniel Bostan.Monitorizaţi să nu se îmbolnăveascăDeoarece vremea e foarte rece şi e oricum sezonul virozelor, acum Direcţia de Sănătate Publică este cu ochii pe sinistraţi. Există riscul ca aceştia să cadă victime bolilor respiratorii mult mai repede, deoarece locuiesc în condiţii grele.„De la 1 octombrie a început în tot judeţul monitorizarea persoanelor care au afecţiuni respiratorii. O mai mare atenţie am recomandat medicilor de familie din zonele sinistrate să acorde persoanelor care locuiesc în module sau în case care încă nu sunt reparate. Orice semn de boală trebuia rapid raportat ca să nu apară risc de infectare a mai multor persoane, ştiut fiind că aceste afecţiuni respiratorii se transmit uşor”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi. -
Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii
Prefectura Galaţi a organizat la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţa de presă în care era prezentată o imagine finală asupra aspectelor cauzate de inundaţii – modul de ajutorare a sinistraţilor, pagube.
“La acel moment, aveam un cod galben pentru nişte cantităţi mici de precipitaţii. Am fost contactat de primarul din Valea Mărului şi am obţinut informaţii care m-au făcut să cred că e bine să luăm totuşi măsuri mult mai ample decât ar fi trebuit pe baza codurilor pe care le aveam. Era bine să avem o corelare mult mai bună cu privire la modul în care au venit codurile şi în care s-a acţionat”, a spus prefectul Emanoil Bocăneanu.
Invitat a fost şi colonelul Vasile Balaban, de la ISU Galaţi, care a enumerat cronologia avertizărilor care au venit la ISU şi ce măsuri au fost luate. De asemenea, în enumerarea pe care a efectuat-o, colonelul a spus că, la codul portocaliu, “deja toate fenomenele se petrecuseră în judeţul Galaţi”.
Situaţia prezentată de prefect, cu privire la efectele dezastrului, arată în felul următor: 29 de localităţi afectate, 227 de persoane salvate, 8.583 de persoane evacuate, 227 de case distruse, 485 case în pericol de prăbuşire, 3.447 de locuinţe inundate, 2.487 de curţi şi grădini distruse, 12 drumuri judeţene şi 3 drumuri naţionale afectate, 10.059 ha de culturi distruse, peste 17.000 de animale moarte , cele mai multe fiind păsări.
În ceea ce priveşte modul de ajutorare a sinistraţilor, a fost luată prin hotărârea de Guvern decizia ca fiecare familie care a avut un decedat în urma dezastrului să primească suma de 5.000 de lei. Pe lângă acestea, toţi sinistraţii au primit alimente, motorină, paturi şi saci de dormit de la persoane fizice, ONG-uri sau de la fondurile de stat, iar cei care au rămas fără case au primit 156 de locuinţe modulare, iar 54 sunt în curs de distribuţie. De asemenea, Costel Fotea, county-managerul CJ a anunţat că s-a dat drumul la bucătăria de campanie organizată cu Ministerul Apărării, unde sinistraţii vor primi mese calde, preparate din sponsorizări. Tot acesta a mai anunţat că un ONG va reface şcoala de la Costache Negri şi grădiniţa din Cudalbi.
În ceea ce priveşte cei 27 de milioane de lei pentru sinistraţi anunţaţi de ministrul Dan Nica, prefectul a spus că se va propune un mod de lucru pentru a avea o anchetă socială cât mai corectă.
“Le voi cere primarilor maximă seriozitate în modul în vare sunt tratate anchetele sociale, să nu fie nimeni tentat să exagereze daunele şi să nu fie tratate cu superficialitate”, a spus prefectul, adăugând că, în mod cert, banii vor ajunge la oameni şi nu în alte buzunare.
-
Sinistraţii nu trebuie să justifice cheltuirea banilor primiţi
Sinistraţii din judeţul Galaţi au aprobare de la Guvern să hotărască singuri cum vor cheltui ajutoarele financiare pe care le vor primi, în curând, din partea statului român, în sumă totală de 27 de milioane de lei, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.
„Fiecare sinistrat poate să-şi reconstruiască casele, poate să-şi cumpere frigiderul distrus de ape, să-şi cumpere un animal, să-şi ia haine, dacă au rămas fără ele. Fiecare îşi cumpără ce are nevoie, în funcţie de prioritatea pe care o are fiecare familie, şi acest lucru deoarece situaţiile sunt diferite. Unii oameni au pierdut casele de tot, alţii parţial, unii au pierdut mobila, covoarele sau electrocasnicele, alţii toate animalele din curte. Beneficiarii nu trebuie să justifice cum cheltuie banii, sunt şi aşa amărâţi”, a explicat ministrul Nica. Fondurile vor fi virate către Consiliul Judeţului, care are obligaţia să îi aloce unităţilor administrativ teritoriale afectate. „Fiecare consiliu local va dispune ca nişte comisii, pe care primarul le constituie la nivelul fiecărei localităţi, în care cooptează şi specialişti, să efectueze o evaluare din care să reiasă cât de afectată a fost fiecare familie şi cam care este valoarea la care ar trebui să fie despăgubită. Toate aceste sume, pe care fiecare consiliu local le centralizează, sunt centralizate, la rândul lor, de Consiliul Judeţului, care, prin hotărâre, le transferă fiecărei unităţi adminitrativ teritoriale afectate. Consilile locale primesc suma respectivă şi o virează numerar fiecărei familii”, a spus Nica.
Ajutoarele promise de Guvern dau naştere la controverse
Prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, Mihai Capră, fost prefect al judeţului şi fost secretar al Ministerului de Interne, a susţinut vineri o conferinţă de presă în care a declarat că el personal nu ar dori să fie primar pentru a face parte din respectivele comisii care ar urma să stabilească pagubele produse în fiecare gospodărie. Asupra primarilor vor exista presiuni inerente, deoarece va trebui să îi creadă de multe ori pe cuvânt pe unii dintre sinistraţi, care vor declara că în urma inundaţiilor şi-au pierdut un bun sau altul. Mihai Capră se întreabă cum va dovedi fiecare localnic ce bunuri a avut şi cum este posibil să li se dea anumite sume de bani fără să li se ceară nicio justificare, niciun act, nimic din care să dovedească ce vor face cu banii. „Nu vreau să fiu răutăcios şi nu vreau să jignesc pe nimeni, dar este oare posibil ca unii dintre sinistraţi, după ce primesc banii, să se ducă şi să bea un păhărel de supărare că au rămas fără case şi fără munca de o viaţă dacă tot nu îi întreabă nimeni ce fac cu ei? Oamenii trebuie ajutaţi, dar aşa cum trebuie şi cum spune legea şi fără dovezi de populism date de cei aflaţi la putere”, a spus Capră.
-
Încă 2.000 de doze de vaccin pentru zona sinistrată
Gălăţenii din zona sinistrată, este vorba de localnicii afectaţi de inundaţii din cele 39 de localităţi ale judeţului, nu au primit drept ajutoare doar mâncare ori pături sau materiale de construcţie. Cum în nămolul lăsat de viiturile care au ucis nouă oameni se află tot felul demicrobi periculoşi iar umezeala din case poate da uşor cel puţin o răceală, la sinistraţi s-au gândit şi companiile farmaceutice.„Sâmbătă, la Tecuci, am primit din partea a două companii farmaceutice cunoscute medicamente pentru persoanele din zona afectată de inundaţii. Sunt medicamente bune, necesare atât adulţilor cât şi copiilor. Sunt şi antibiotice şi creme pentru afecţiunile cutanate, antiinflamatorii, antihipertensive, siropuri pentru copii etc. Toate sunt stocate la sediul Jandarmeriei, urmând ca o comisie din care fac parte reprezentanţi ai Consiliului Judeţean, Prefecturii şi Direcţiei de Sănătate Publică să stabilesacă ce medicamente şi produse farmaceutice sunt necesare în fiecare dintre zonele afectate şi să le dea medicului de familie de acolo”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Acesta a mai precizat şi că s-au epuizat toate dozele de vaccin antitetanic şi s-a reuşit imunizarea a 1.000 de persoane din zona sinistrată.„Am mai solicitat fonduri pentru achiziţionarea altor 2.000 de doze. Din acestea, 700 trebuie să fie înapoiate, deoarece le-au luat de la o altă structură, alte 300 urmează să fie făcute populaţiei şi 1.000 de doze sunt tampon, în caz că în zona respectivă mai apar probleme”, a mai declarat dr. Valentin Boldea. -
Bani de la Primăria Galaţi pentru localităţile sinistrate
Cele mai afectate 11 localităţi din judeţul Galaţi vor primi câte 100.000 de lei din fondul de rezervă al Consiliului Local, au decis aleşii în cadrul şedinţei de săptămâma trecută. Este vorba de: Costache Negri, Cudalbi, Cuca, Pechea, Rediu, Slobozia Conachi, Fârţăneşti, Folteşti, Corni, Corod şi Cuza Vodă. În raportul de specialitate al hotărârii se precizează că printr-o adresă oficială trimisă de Consiliul Judeţului s-a cerut sprijin material pentru redarea stării de normalitate şi siguranţa cetăţenilor din judeţul Galaţi. Bugetul Galaţiului are un fond de rezervă de 5.665.000 de lei, aşa că a fost posibilă alocarea sumei de 1.100.000 de lei.
-
Armata le găteşte hrană caldă sinistraţilor
2.000 de persoane sinistrate din localităţile afectate de inundaţii au parte de acum de mâncare caldă gătită în bucătăriile mobile ale armatei. De vineri timp de o sptămână, bucătăriile batalioanelor 300 infanterie mecanizată şi 284 tancuri din Galaţi au fost mutate la Cudalbi şi Costache Negri, două localităţi grav afectate de inundaţii, pentru a li se asigura mâncare caldă sinistraţilor.
1.000 de porţii de mâncare au fost împărţite la Cudalbi, după ce au fost gătite de armată. La Costache Negri bucătăria militară mobilă a fost amplasată în curtea unui momument istoric. Este vorba de Casa memorială „Costache Negri”, şi ea afectată de inundaţii, care a mai găzduit şi în timpul celorlalte războaie armata, mai ales partea de logistică, conacul fiind ridicat în 1830 şi declarat monument istoric în 1943. âÎn prima zi, pentru cele 1.000 de porţii de ciorbă de cartofi cu carne la nucătăria miliară mobilă a batalionului 284 tancuri, maistrul militar bucătar a folosit 100 kg de cartofi, 33 kg de carne, 50 kg de zarzavat de ciorbă, 20 kg de morcovi şi zeci de kilograme de bulion, litri de ulei, borş şi verdeaţă. Bucătarul şi restul personalului bucătăriei mobile au experienţă, deoarece au gătit şi pentru sinistraţii din Cosmeşti scoşi din case de apele Siretului în 2005. Mâncarea gătită în marmite a fost apoi preluată tot de militari, după ce s-au luat probe, la cererea Direcţiei de Sănătate Publică, şi împărţită oamenilor prin sat de un militar îmbrăcat în bucătar.
„E bună, cum să nu, că e caldă. Am mai primit de la bisercică mâncare caldă, dar asta e mai bună. E păcat că din oameni gospodari am ajuns acum cerşetori”, spuneau Valerica Moise şi fratele ei, Ion. La familia Lupu e jale mare. Daniil şi Nela au 11 copii. Au muncit 23 de ani să îşi facă o casă. Acum aceasta se va darăma.
„Nu am mai gătit de dinainte de potop, că nu mai avem pe unde. Mâncăm şi noi ce putem. Ce să facem? Casa întâi o dărâmăm, că a putrezit toată, şi apoi trebuie să o luăm de la început. Şi numai pe noi şi copii ne putem baza. Nu ştiu dacă om reuşi. La iarnă dormim care în modul, care în bucătărie, că din toată casa doar ea va mai sta în picioare”, spuneau Daniil şi Nela Lupu.
-
Hrana sinistraţilor, la control
Echipe mixte ale Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi dar şi ale Direcţiei Sanitar Veterinare au plecat în judeţ pentru a verifica mâncarea rece şi caldă pe care o primesc persoanele sinistrate.„S-a luat această decizie deoarece nu dorim să apară probleme de sănătate în rândul persoanelor sinistrate. Se va verifica modul în care sunt stocate şi preparate alimentele pe care le primesc aceste persoane. Vorbim aici atât de hrana rece perisabilă dar mai ales de hrana caldă. Deocamdată la Slobozia Conache s-a verificat un catering care asigură hrană la Primărie celor care au nevoie. Aici nu s-au descoperit probleme. Aceste controale urmează să verifice inclusiv bucătăriile mobile care vor fi puse la dispoziţie de armată. Se va urmări felul în care se prepară hrana acolo şi se păstrează alimentele. Evident, asta în momentul în care se va începe prepararea hranei”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.Din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică face aceste verificări Inspecţia Sanitară de Stat. -
După viitură sinistraţii ajung la spital
În zonele sinistrate nu doar distrugerea reprezintă o problemă, ci şi bolile. Încet-încet, după ce au ieşit din starea de şoc, oamenii ajung la spitale îmbolnăviţi de griji sau din cauza viiturii. În ultimele zile, la camerele de gardă ale Spitalului de Urgenţă Galaţi au ajuns mai multe persoane din zonele sinistrate care fie aveau traumatisme căpătate în timp ce luptau cu viitura, fie au suferit atacuri de panică.
La camera de gardă a Spitalului de Urgenţă a ajuns ieri dimineaţă şi familia Pâslaru, părinţii fetiţei omorâte de viitură la Cudalbi.
„Am o durere la coaste. Nu ştiu dacă e rupt ceva, dar mă doare de atunci, de când m-am ţinut de un copac când mă luptam cu apa. Am avut înmormântare şi altele pe cap, aşa că nu de mine mi-a păsat”, spunea, încă marcat de suferinţă, Grigore Pâslaru. Soţia lui, Ecaterina, are şi ea echimoze pe picioare şi infecţii.
„Tot atunci când mă luptam cu apa am păţit şi eu asta. Mi s-a şi umflat piciorul, dar abia acum am ajuns la spital. Nu de mine mi-a păsat. Nu vrem să ne interneze, că noi trebuie să ajungem la cimitir, la fată, în fiecare zi”, ne-a spus Ecaterina Pâslaru.
De la Costache Negri, la Spitalul de Urgenţă Galaţi a ajuns şi Elena Radu cu băiatul ei. Tânărul are o problemă de sănătate şi a căzut rău în nămolul de după viitură.
„Am încercat eu să îl ţin, dar apa era mare, la fel şi nămolul, şi a căzut. Acum medicii mi-au zis să îl internez şi că îl vor opera. Vai de capul nostru, că noi nu mai avem nici casă, nimic. Numai asta ne trebuia…”, a spus Elena Radu.
Medicii gălăţeni spun că în ultima perioadă la camerele de gardă ale spitalului vin continuu persoane din zonele sinistrate.
„Au suferinţe dintre cele mai diverse. Au atacuri de panică, probleme cu tensiunea deoarece nu şi-au mai luat medicamentele, dar au şi afecţiuni traumatice, cum ar fi contuzii după ce au fost loviţi de diverse obiecte în ziua viiturii. La fel, mai sunt şi persoane care au suferit fracturi ale oaselor mâinilor sau picioarelor alunecând în noroiul adus de apă”, a precizat dr. Lucica Grigorică de la Spitalul de Urgenţă Galaţi.