word-monitor

Tag: senatul romaniei

  • Tot mai multe maşini conduse de copii teribili au ecusoane de la Senat

    Tot mai multe maşini conduse de copii teribili au ecusoane de la Senat

    Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a reclamat conducerii acestei Camere că tot mai multe maşini, “jeep, Mercedes”, conduse de “copii teribili”, au pe parbriz ecusoane de la Senat, lucru care, în opinia sa, “nu face bine ca imagine”.
    “Am văzut, nu săptămâna asta, de mai multe săptămâni, poate luni de zile, constat un lucru: tot mai multe maşini, care nu ne reprezintă, vorbesc de jeep-uri, Mercedes-uri, de tot felul, sigur, conduse de copii teribili, au pe parbriz ecusoane de la Senat. Chiar acum în deplasarea asta, pe care am făcut-o la Mediaş, în mai multe locuri am observat”, le-a spus el senatorilor din Biroul Permanent, potrivit transcrierii discuţiilor unei şedinţe a Biroului Permanent al Senatului care a avut loc la începutul lunii noiembrie.
    El a arătat că doreşte să ştie cum se se eliberează aceste ecusoane şi a cerut Secretariatului General să prezinte conducerii Senatului o situaţie în acest sens. “Ei le folosesc în alte scopuri, ştiţi bine, ca să impresioneze poliţiştii, să mai impresioneze ştiu eu pe cine. (…) Nu ne face bine ca imagine. Oamenii nu au de unde să ştie că sunt senatori, că nu sunt senatori”, a continuat social-democratul. “Eu cred că ar trebui şi aici să facem ordine, cum am mai făcut în diverse sectoare. Nu cred că e normal… sau găsim o altă formulă pentru maşini, să nu mai avem nevoie nici noi de ele. La noi când se creează o idee, după aceea vin toţi ceilalţi şi o exploatează”, a susţinut Ilie Sârbu.
    Pe de altă parte, secretarul Senatului, Nicolae Moga (PSD), a cerut Secretariatului General să să verifice accesul în instituţie al unor foşti consilieri, care, potrivit acestuia, “încă mai bântuie” prin Senat. “Şi nu ştiu în ce calitate o fac, şi nu ştiu cum intră de fiecare dată, dacă vreţi am să vă dau nominal două nume, pentru că pe mine personal nu mă deranjează, nu înţeleg însă de ce sunt aici prezenţi, în ce calitate şi cum pătrund de fiecare dată în Senat”, a menţionat Rotaru.

  • Nu există alte elemente ce pot fi exploatate la Roşia Montană, în afară de aur şi argint

    Toate elementele existente la ora actuală la Roşia Montană, în afară de aur şi argint, sunt sub gradul de a fi exploatate, a afirmat, după şedinţa Comisiei Speciale pentru proiectul minier din Munţii Apuseni, Gheorghe Duţu, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).
    „În urma analizelor care s-au făcut până în prezent în laboratoare autorizate, a rezultat faptul că nu sunt alte elemente chimice care ar putea, la ora actuală, să fie exploatate la Roşia Montană. Nu putem discuta în procente despre ce posibilitate ar fi să fie descoperite şi alte elemente pentru a fi exploatate acolo. S-au făcut teste de fezabilitate, în laboratoare internaţionale acreditate, auditate. Deci, elementele care există la ora actuală în zonă sunt sub gradul de a fi exploatate”, a menţionat Duţu.
    Oficialul ANRM a menţionat că produsul final minier ce va ieşi în urma exploatării de la Roşia Montană va conţine 17% aur şi 83% argint, conform legislaţiei şi acordului încheiat cu investitorul.
    Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) vor să o deruleze.
    Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.
    Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.
    Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.
    Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.
    La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.
    Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare.
    Compania urmează să dezvolte cea mai modernă mină din România, la Roşia Montană, propunându-şi să extragă aproximativ 300 de tone de aur şi 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia.

  • Senatul va marca aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare prin organizarea mai multor evenimente

    Senatul va marca aniversarea a 150 de ani de la înfiinţare prin organizarea mai multor evenimente

    Biroul Permanent al Senatului a aprobat un memorandum intern prin care se propune marcarea împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României, în anul 2014, prin organizarea mai multor evenimente.

    “Având în vedere data constituirii sale, Senatul României este una dintre cele mai vechi instituţii parlamentare similare din Europa. Înfiinţat prin “Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris”, act aprobat prin plebiscitul din luna mai şi promulgat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la data de 3/15 iulie 1864, Senatul României şi-a deschis lucrările, pentru prima dată, pe 6 decembrie 1864. Astfel, în anul 2014, Senatul aniversează 150 de ani de la înfiinţarea sa”, se precizează în memorandumul intern.

    Conducerea Senatului a aprobat, prin decizia de marţi, ca anul viitor să fie organizate, sub egida Senatului, sesiuni ştiinţifice în parteneriat cu mediul academic, organizarea unor expoziţii tematice de carte/documente sau fotografii referitoare la istoria instituţiei (acestea urmând să fie organizate prin Biblioteca Senatului, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie al Municipiului Bucureşti şi Arhivele Naţionale), precum şi organizarea unei şedinţe solemne a Senatului, la care să fie invitaţi, pe lângă actualii senatori, şi foşti preşedinţi de Senat, reprezentanţi ai autorităţilor statului, reprezentanţi ai misiunilor diplomatice acreditate în România, dar şi oficialităţi europene.

    De asemenea, se doreşte elaborarea unei lucrări dedicate activităţii desfăşurate de Senat, funcţiilor şi rolului său, de la înfiinţare şi până în prezent (atât prin resurse interne, precum şi cu sprijinul unor instituţii de profil), elaborarea de pliante sau broşuri de prezentare şi popularizare a istoriei şi activităţii Camerei Superioare a Parlamentului, precum şi realizarea unei emisiuni filatelice tematice.

    La nivel extern, se propune ca prin sprijinul Institutului Cultural Român să fie organizate sesiuni de comunicări ştiinţifice şi expoziţii.

    Totodată, se are în vedere organizarea, la Bucureşti, a unei sesiuni a Asociaţiei Senatelor din Europa dedicate aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Senatului României.

    Nu în ultimul rând, se doreşte organizarea unor vizite în Senat sub egida “Porţi deschise”, precum şi organizarea unor vizite ale tinerilor în cadrul cărora aceştia să simuleze dezbateri parlamentare în sala de plen a Senatului.

    În memorandumul intern se mai precizează faptul că secretarul general adjunct al Senatului, Dan Mihalache, va constitui un grup de lucru şi va prezenta Biroului Permanent un proiect de buget, care urmează să fie inclus în proiectul de buget al Senatului pentru anul 2014.