word-monitor

Tag: schimbari climatice

  • 12 oraşe care ar putea dispărea curând din cauza schimbărilor climatice

    12 oraşe care ar putea dispărea curând din cauza schimbărilor climatice

    Confruntate cu efectele uneori devastatoare ale schimbărilor climatice prin care trece planeta la ora actuală – ridicarea nivelului apelor mării, inundaţii cumplite, secetă şi incendii naturale – multe aşezări omeneşti sunt în pericol de a dispărea sub ape sau de a fi abandonate ca urmare a secătuirii resurselor. Iată o duzină dintre cele mai ameninţate oraşe ale lumii de azi.

    Male, Maldive

    Capitala acestei ţări ocupă o mică insulă, care va fi, destul de curând, cotropită de apele oceanului. Fostul prim-ministru a luat măsura de a cumpăra teren în alte ţări, pentru ca locuitorii din Maldive să aibă unde să se mute. Dar acum acest plan de salvare a stagnat, iar nivelul apelor mării continuă să crească…

    Phoenix, SUA

    Aşezat în deşert, într-un climat foarte cald şi arid, oraşul este deja afectat de furtuni de praf, iar populaţia sa de aproape 1,5 milioane de locuitori consumă o cantitate enormă de apă. Seceta afectează resursele de apă, iar odată ce acestea se vor termina, ce se va întâmpla cu oraşul?

    Kivalina, SUA

    Locuitorii acestui orăşel din Alaska ar putea deveni, în  curând, primii „refugiaţi din faţa schimbărilor climatice”. Aşezarea este situată pe o insuliţă lungă şi îngustă, o limbă de pământ care se micşorează de la un an la altul, din cauza eroziunii ţărmurilor şi a creşterii nivelului apelor mării. Se estimează că, până în 2025, insula ar putea fi acoperită complet de ape.

    New York, New York

    Deşi pare un oraş extrem de solid şi la adăpost de calamităţile induse de schimbările climatice, uraganul Sandy a arătat că, de fapt, şi uriaşul New York este vulnerabil: metroul şi pasajele subterane au fost inundate, transformatoarele electrice au explodat, iar comunităţile din regiunile de coastă, precum Coney Island şi Rockaways, au suferit luni de zile de pe urma dezastrului. Ridicarea nivelului mării şi creşterea numărului şi a intensităţii furtunilor ar putea duce la evacuarea permanentă  a unor zone ale metropolei – la abandonarea lor, adică.

    Las Vegas, SUA

    La fel ca şi Phoenix, Las Vegas se confruntă cu ameninţarea secetei: sursa sa principală de apă, râul Colorado, seacă încet-încet. Şi în Lake Mead, lacul de acumulare care reprezintă cea mai importantă rezervă de apă a oraşului, nivelul apei a scăzut considerabil.

    Miami, SUA

    Ca multe ale oraşe din sudul statului Florida, Miami se află la o altitudine abia cu puţin deasupra nivelului mării, ceea ce îl predispune la inundaţii. De altfel, această zonă era, în cea mai mare parte, teren mlăştinos, care a fost asanat pentru a face loc oraşelor.

    New Orleans, SUA

    După tragedia produsă de uraganul Katrina, ce-ar mai fi de spus despre acest oraş? El este permanent ameninţat de inundaţii grave, deoarece mare parte din el se află sub nivelul mării.

    Dhaka, Bangladesh

    O mare parte din teritoriul Bangladeshului se găseşte în Delta Gangelui, o zonă extrem de populată şi foarte expusă inundaţiilor. Furtunile tropicale şi ploile musonice puternice fac deja numeroase victime, iar viitorul nu arată deloc bine, de vreme ce se prevăd fenomene precum ridicarea nivelului apelor şi intensificarea furtunilor.

    Suzhou, China

    Oraşul cu canale de apă şi grădini vestite prin frumuseţea lor ar putea avea o soartă foarte nefericită, de vreme ce este aşezat într-un loc periculos – pe malurile joase ale unor cursuri de apă mărginite de mlaştini.

    Veneţia, Italia

    Nu numai că Piaţa San Marco este inundată de mai multe ori pe an, dar întreg oraşul se scufundă lent: secătuirea pânzelor de apă freatice a dus la coborârea solului cu clădiri cu tot, iar nivelul apelor Mării Adriatice creşte…

    Rotterdam, Olanda

    Diguri, construcţii plutitoare şi alte soluţii ingenioase fac parte din planul Olandei de a lupta împotriva pericolului de a fi acoperită de mare. Poate că este, dintre toate ţările, cea mai bine pregătită să facă faţă primejdiei, datorită faptului că duce această luptă de sute de ani. Mare parte din teritoriul ţării este sub nivelul mării; timp de secole olandezii au tot îndiguit terenuri, smulgându-le oceanului, pentru a le transforma în câmpuri cultivate şi terenuri de construcţie. Totuşi, rămâne de văzut dacă vor reuşi să câştige lupta cu Atlanticul…

    Tarawa, Kiribati

    Teritoriul acestei naţiuni din Pacific ar putea fi unul dintre primele care vor dispărea sub ape. Conducătorii săi au cerut recent Australiei şi Noii Zeelande să-i primească pe cetăţenii din Kiribati, acordându-le statutul de refugiaţi. Chiar şi steagul acestei naţiuni ilustrează soarta care o aşteaptă: o pasăre zburând deasupra valurilor oceanului, ca şi când ar căuta un loc unde să se aşeze…

  • Energia nucleară este necesară pentru încetinirea încălzirii globale

    Energia nucleară este necesară pentru încetinirea încălzirii globale

    Unii dintre cei mai renumiţi experţi în domeniul schimbărilor climatice susţin că energia solară şi eoliană nu vor fi de ajuns pentru a preveni încălzirea globală extremă şi, prin urmare, cer ecologiştilor să susţină dezvoltarea unor centrale nucleare mai sigure ca modalitate de reducere a poluării produse de combustibilii fosili, relatează Associated Press.
    Patru cercetători care au jucat un rol cheie în prevenirea publicului cu privire la pericolele încălzirii climatice au trimis duminică mai multe scrisori către grupuri ecologiste şi politicieni din întreaga lume în care pledează pentru o dezbatere crucială cu privire la rolul energiei nucleare în combaterea modificărilor climatice.
    Mulţi ecologişti se opun energiei nucleare şi consideră că noi forme de energie regenerabilă vor putea alimenta întreaga lume în următoarele decenii, însă acest punct de vedere nu este realist, sunt de părere autorii scrisorii. Potrivit lor, „acele surse de energie nu pot fi dezvoltate suficient de repede” pentru a asigura cantitatea de energie sigură şi ieftină de care are nevoie lumea, iar, „în condiţiile în care planeta se încălzeşte şi emisiile de dioxid de carbon cresc mai repede ca oricând, nu ne putem permite să întoarcem spatele unei tehnologii” care are potenţialul de a reduce gazele cu efect de seră.
    Cei patru semnatari ai scrisorii sunt James Hansen, un fost cercetător la NASA, Ken Caldeira de la Institutul Carnegie, Kerry Emanuel de la MIT (Massachusetts Institute of Technology) şi Tom Wigley de la Universitatea Adelaide din Australia, precizează agenţia de presă americană.
    Marea majoritate a experţilor în domeniul schimbărilor climei sunt siguri acum de faptul că poluarea cauzată de combustibilii fosili a crescut temperatura globală în ultimii 60 de ani, iar emisiile trebuie să fie reduse drastic pentru a preveni efecte extreme în viitor. În 2011, emisiile de dioxid de carbon au crescut cu 3%, iar principalii doi poluanţi ai lumii sunt China şi SUA.
    Potrivit lui Kerry Emanuel, cei patru semnatari nu se opun energiei regenerabile, însă ecologiştii trebuie să înţeleagă că „nu pot rezolva singuri problemele de energie ale lumii”.
    „A venit momentul ca aceia care iau în mod serios ameninţarea cu încălzirea globală să ia în considerare dezvoltarea şi punerea în aplicare a unor sisteme mai sigure de energie nucleară, ca parte a eforturilor de a construi o nouă sursă globală de energie”, se arată în aceeaşi scrisoare.

  • Telescopul Kepler a descoperit 10 noi exoplanete potenţial locuibile

    Telescopul Kepler a descoperit 10 noi exoplanete potenţial locuibile

    Echipa de experţi ai Agenţiei spaţiale americane (NASA), care prelucrează datele furnizate de telescopul Kepler, a identificat un număr record de 833 de posibile planete, dintre care zece sunt potenţial locuibile, relatează agenţia de presă RIA Novosti. Aceste noi date au fost prezentate cu ocazia unei conferinţe ştiinţifice dedicată rezultatelor activităţii Kepler, la Ames Research Center din Moffett Field, statul California.
    Jason Rowe, de la Institutul de căutare a inteligenţei extraterestre, spune că din luna ianuarie numărul planetelor-candidat în banca de date Kepler, a crescut cu 29%, iar acum se ridică la 3.540.
    Numărul de planete apropiate de mărimea Pământului (cu o raza de 1,25 mai mică decât cea terestră) a crescut cu 78% — la 674, iar numărul de planete cu raze mai mari decât a Terrei a crescut cu 33% — la 1.080. Zece din numărul de „planete-candidat” au o rază mai mică decât dublul razei terestre şi se află în „zona de viaţă” – adică la o astfel de distanţă de Soare încât pe suprafaţa lor poate fi apă în stare lichidă şi viaţă.
    După analiza datelor, cea mai apropiată planetă de pământeni unde ar putea exista viaţă ar trebui să se afle la 15 de ani-lumină de sistemul nostru solar.
    Experţii evocau anterior aproximativ 3.500 de planete, care într-un fel sau altul se apropie după parametrii lor de Pământ. Dintre acestea, cea mai apropiată de Terra se află la o distanţă de 12 ani lumină.
    Aceste date noi NASA intervin în contextul în care experţii trag un semnal de alarmă, afirmând că în următoarele decenii este de aşteptat o înrăutăţire dramatică a condiţiilor de viaţă pe Terra, potrivit raportului anual al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care vor fi publicate în primăvara anului 2014.ONU
    „În secolul XXI, schimbările climatice nefavorabile asociate procesului de încălzire globală vor cauza declinul creşterii economice şi vor determina o creştere a numărului de cetăţeni săraci. La un moment dat, în unele regiuni cu temperaturi ridicate, în combinaţie cu un nivel ridicat de umiditate, va fi imposibilă orice tip de activitate umană. Aflarea în aer liber va fi mortală pentru viaţă”, se afirmă în acest raport, care a ajuns la dispoziţie presei şi din care agenţia de presă ITAR-TASS citează unele părţi.
    În secolul XXI, potrivit oamenilor de ştiinţă, va creşte numărul de victime ale inundaţiilor, incendiilor forestiere, bolilor şi foametei. În mod deosebit vor fi afectate ţările sărace şi regiuni, care nu vor putea rezista în mod independent, fără ajutor internaţional, la efectele nocive ale încălzirii globale, spun experţii.
    Experţii mai cred că reducerea teritoriilor favorabile unei vieţi normale va duce la conflicte militare şi că se va intensifica lupta pentru sursele de apă potabilă.
    Proiectul acestui raport IPCC a fost trimis deja guvernelor statelor membre ale ONU. În lunile următoare, proiectul va fi modificat şi completat pe baza observaţiilor experţilor de la diferite organizaţii de cercetare, mai scrie agenţia de presă menţionată.

  • Temperatura va creşte cu 0,3 până la 4,8 grade Celsius până în 2100

    Responsabilitatea omului în favorizarea încălzirii climatice este mai evidentă ca oricând, iar temperatura medie a Pământului va creşte cu 0,3 până la 4,8 grade Celsius până în 2100, estimează experţii din cadrul GIEC în noul lor raport adoptat vineri la Stockholm, relatează AFP. Grupul interguvernamental de experţi privind evoluţia climatului (GIEC) şi-a revizuit în creştere estimările privind creşterea nivelului mării, care ar urma să fie între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, potrivit noului raport. Potrivit GIEC, de-acum este “extrem de probabil” ca influenţa umană să fie principala cauză a încălzirii observate începând cu jumătatea secolului XX, ceea ce echivalează cu o certitudine de 95% în terminologia foarte precisă a raportului de aproximativ treizeci de pagini, sinteza a mii de studii ştiinţifice. În ultimul său raport, în 2007, această certitudine era de 90%.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, într-o declaraţie video difuzată în timpul unei conferinţe de presă, a salutat activitatea GIEC pentru “evaluarea sa frecventă şi imparţială” privind schimbările climatice. “Acest nou raport va fi esenţial pentru guvernele care lucrează la realizarea unui acord ambiţios şi constrângător din punct de vedere legal asupra schimbărilor climatice în 2015”, a declarat el.

    Referitor la amploarea posibilă a încălzirii globale până la sfârşitul secolului, GIEC a reţinut patru scenarii posibile, însă nu s-a pronunţat cu privire la probabilitatea fiecăruia dintre ele. Astfel, GIEC estimează că Terra se va încălzi probabil cu 0,3 grade Celsius, în cel mai optimist caz, şi 4,8 grade Celsius până la sfârşitul acestui secol în raport cu temperatura medie din perioada 1986-2005.

    Incertitudinile puternice depind evident mai ales de cantităţile de gaze cu efect de seră ce vor fi emise în atmosferă în următorii ani. Pământul s-a încălzit deja cu aproximativ 0,8 grade Celsius faţă de epoca preindustrială.

    Numai scenariul bazat pe 0,3 grade ar permite menţinerea creşterii temperaturilor la 2 grade Celsius în raport cu epoca preindustrială, obiectiv pe care comunitatea internaţională şi l-a asumat. “Limitarea schimbării climatice va necesita reduceri substanţiale şi durabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră”, a insistat, citat într-un comunicat, Thomas Stocker, vicepreşedintele grupului GIEC.

    În privinţa creşterii nivelului mării, una dintre consecinţele majore ale încălzirii globale, GIEC a revizuit în creştere estimările, oamenii de ştiinţă considerând de-acum că poate urca între 26 şi 82 de centimetri până în 2100, faţă de 18-59 de centimetri în raportul din 2007, astfel încât climatologii iau în calcul accelerarea topirii gheţarilor în Groenlanda şi în Antarctica, un fenomen mai puţin cercetat în urmă cu şase ani.

  • Speciile marine migrează spre poli

    Speciile marine migrează spre poli

    Speciile marine se deplasează în medie cu 72 km pe deceniu spre poli din cauza încălzirii climatice, arată un amplu studiu apărut în Nature Climate Change şi preluat de Le Monde.

    Pentru a găsi temperaturile la care sunt adaptate, plantele şi animalele se deplasează spre un mediu mai răcoros, spre poli, altele urcă la înălţimi mai mari, când relieful le permite. Aceste migraţii climatice au fost analizate în numeroase studii asupra faunei şi florei terestre. Însă, în privinţa speciilor marine, cercetările au fost fragmentare, limitate la zone geografice sau la anumite specii, deşi oceanul, care acoperă 71% din suprafaţa planetei, constituie principalul lor ecosistem.

    Sinteza publicată în revista menţionată descrie „amprenta globală a schimbărilor climatice asupra vieţii marine”. Timp de trei ani, o echipă internaţională (Australia, Statele Unite, Canada, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Spania şi Africa de Sud), finanţată de National Center for Ecological Analysis and Synthesis (NCEAS) din Statele Unite, a analizat 1.735 observaţii extrase din 208 studii despre 857 specii marine, fie că era vorba de distribuţia geografică a speciilor respective, de abundenţa lor, de demografie sau de ciclul lor biologic.

    Principala concluzie a fost că, forţate de încălzirea climatică, speciile marine migrează spre poli, lucru care era de aşteptat. Cercetătorii au fost însă surprinşi de rapiditatea acestor „delocalizări” forţate. Deplasarea spre poli are loc „în medie cu 72 km pe deceniu”, arată autorul principal al studiului, Elvira Polocyanska de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), agenţie ştiinţifică naţională australiană.

    Este un ritm „cu mult mai rapid decât în cazul speciilor terestre, care migrează spre poli în medie cu 6 km pe deceniu”. Recordul de rapiditate în cursa împotriva încălzirii climatice este deţinut de fitoplancton (470 km pe deceniu), urmat de peştii „osoşi” – toţi peştii cu excepţia rechinilor şi calcanilor, care sunt cartilaginoşi – (277 km pe deceniu) şi de zooplanctonul nevertebrat (142 km pe deceniu). La polul opus se află crustaceele, moluştele şi algele care trăiesc pe fundul mărilor, care şi ele avansează cu câteva zeci de kilometri în cursul unui deceniu.

    Rămâne de văzut care va fi impactul acestor schimbări, în spaţiu şi timp, asupra mediului marin. „În cadrul unei comunităţi biologice, nu toate speciile şi toţi indivizii reacţionează la fel. Relaţiile şi interacţiunile lor – simbioză, parazitism, prădător-pradă – riscă să fie date peste cap, iar comunităţile să fie destabilizate. Cu atât mai mult cu cât rapiditatea schimbărilor climatice face dificilă adaptarea speciilor”, arată Philippe Gros din conducerea Institutului francez de cercetări pentru exploatarea mării.

    Încălzirea oceanelor, adaugă el, are ca efect şi accentuarea „stratificării” nivelurilor de apă şi reducerea cantităţii de oxigen pentru speciile marine. În unele regiuni oceanice s-ar putea ajunge la scăderea producerii de fitoplancton – aflat la baza lanţului trofic – şi, implicit, a cantităţilor de peşte.

    Se adaugă şi un efect colateral al încălzirii: acidifierea oceanelor cu bioxid de carbon de origine antropică, fenomen care afectează calcifierea cochiliilor organismelor marine.

    În cele din urmă, încheie autorii studiului, trebuie să ne aşteptăm la „o reconfigurare a ecosistemelor marine şi a exploatării lor”.