word-monitor

Tag: schengen

  • Opt din zece olandezi vor ca frontierele să rămână închise pentru români şi bulgari

    Opt din zece olandezi vor ca frontierele să rămână închise pentru români şi bulgari

    Opt din zece olandezi consideră că este necesar ca frontierele ţării lor să rămână închise pentru români şi bulgari anul viitor, potrivit unui sondaj Maurice de Hond pentru partidul socialist (PvdA).
    Potrivit ediţiei de marţi a ziarului Telegraaf, sondajul, efectuat pe un eşantion de 1.800 de persoane, relevă că 91% din susţinătorii VVD (la putere), 82% dintre cei ai PvdA şi toţi (100%) votanţii formaţiunii anti-migrare PVV vor ca frontierele Olandei să rămână închise. Inclusiv 53% dintre susţinătorii formaţiunii liberal-democrate proeuropene D66 doresc menţinerea restricţiilor, potrivit sondajului, scrie site-ul DutcNews.nl.
    Partidul socialist i-a cerut ministrului său pentru Afaceri Sociale şi Muncii Lodewijk Frans Asscher să adopte măsuri unilaterale pentru a se asigura menţinerea restricţiilor. Deputatul socialist Paul Ulenbelt a declarat pentru Telegraaf că Asscher doar vorbeşte şi nu face nimic. Situaţia cu care se confruntă Olanda este “incredibil de iresponsabilă”, a spus Ulenbelt, citat de ziar.
    Asscher a fost citat săptămâna trecută apreciind că îndemnurile Marii Britanii la limitarea migrării în cadrul UE sunt “potenţial interesante” şi că plănuieşte să le analizeze mai atent. Premierul britanic David Cameron a sugerat o serie de măsuri în vederea limitării migrării înăuntrul UE, în contextul anulării la 1 ianuarie a restricţiilor pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor.
    Potrivit site-ului DutchNews.nl, ministrul olandez plănuieşte să ridice problema “impactului negativ” asupra libertăţii de mişcare provocat de către est-europeni la viitorul summit al liderilor UE, pe 9 decembrie. De asemenea, el lucrează la acorduri cu Polonia, România şi Bulgaria în vederea stopării exploatării muncitorilor provenind din aceste ţări.
    Potrivit site-ului Nu.nl, creştin-democraţii (CDA) susţin, de asemenea, ideile premierului britanic David Cameron. Parlamentarul Pieter Heerma a declarat pentru site că venirea unor noi muncitori din Europa de Est va complica sarcina găsirii unui loc de muncă pentru cei aproximativ 700.000 de olandezi aflaţi în această situaţie. “Piaţa noastră a muncii are o parte naţională şi europeană”, a spus el.

  • Eurosur, operaţional de luni

    Sistemul european de supraveghere a frontierelor (Eurosur) a devenit operaţional de luni, urmând să asigure statelor membre UE instrumente mai bune pentru prevenirea infracţiunilor transfrontaliere precum traficul de persoane şi cel de droguri, dar şi pentru prevenirea unor tragedii în Marea Mediterană.
    „Aş dori să salut lansarea Eurosur. El reprezintă un răspuns cu adevărat european pentru a salva vieţile migranţilor care călătoresc pe nave supraaglomerate şi nesigure, pentru a evita alte tragedii în Marea Mediterană şi, de asemenea, pentru a opri ambarcaţiunile rapide care transportă droguri. Toate aceste iniţiative depind într-o mare măsură de schimbul de informaţii în timp util şi de eforturile coordonate dintre agenţiile naţionale şi europene. Eurosur oferă acest cadru, cu respectarea deplină a obligaţiilor internaţionale”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, citată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).
    Eurosur este instituit treptat, începând din 2 decembrie 2013, cu cele 18 state membre ale UE de la frontierele externe meridionale şi orientale, inclusiv România, şi cu Norvegia, ţară asociată spaţiului Schengen. Celelalte 11 state membre ale UE şi celelalte ţări asociate spaţiului Schengen vor participa la Eurosur începând cu 1 decembrie 2014. În anii următori vor continua însă să fie actualizate diferite componente ale Eurosur, notează executivul comunitar.
    Structura de bază a Eurosur este reprezentată de „centrele naţionale de coordonare”, prin intermediul cărora sunt obligate să coopereze şi să îşi coordoneze activităţile toate autorităţile naţionale care au responsabilităţi în ceea ce priveşte supravegherea frontierelor, precum poliţia de frontieră, poliţia, paza de coastă, marina militară. Aceste autorităţi naţionale fac schimb de informaţii privind incidentele care se produc la frontierele externe terestre şi maritime, privind situaţia şi poziţia patrulelor, precum şi de rapoarte analitice şi de informare, prin intermediul „tablourilor situaţionale naţionale”.
    Datorită acestui schimb de informaţii, statul membru în cauză poate să reacţioneze mult mai rapid în cazul oricăror incidente legate de migraţia ilegală şi de infracţionalitatea transfrontalieră sau care prezintă un risc pentru viaţa migranţilor, se menţionează în comunicatul CE.
    Agenţia pentru gestionarea cooperării operaţionale la frontierele externe ale UE — Frontex — joacă un rol important în centralizarea şi analizarea informaţiilor din „tabloul situaţional european” culese de statele membre, identificând astfel eventualele schimbări ale rutelor sau noi metode folosite de reţelele infracţionale. Acest tablou situaţional european conţine, de asemenea, informaţiile colectate în cursul operaţiunilor comune ale Frontex. În plus, Frontex sprijină statele membre în detectarea navelor mici, cooperând îndeaproape cu alte agenţii ale UE, cum ar fi Agenţia Europeană pentru Siguranţă Maritimă şi Centrul Satelitar al UE.
    Eurosur ar urma să permită statelor membre să reacţioneze mai rapid nu numai în cazul unor incidente izolate, ci şi în cazul unor situaţii critice care au loc la frontierele externe. În acest scop, frontierele externe terestre şi maritime au fost împărţite în „secţiuni frontaliere”, fiecăreia dintre acestea fiindu-i atribuit un „nivel de impact” scăzut, mediu sau ridicat, similar cu un semafor. Această abordare permite identificarea punctelor critice la frontierele externe, determinând o reacţie standardizată la nivel naţional şi, dacă va fi nevoie, la nivel european.
    O atenţie specială este acordată asigurării respectării drepturilor fundamentale şi a obligaţiilor care decurg din dreptul internaţional, regulamentul privind Eurosur stipulând în mod clar că statele membre şi Frontex trebuie să respecte pe deplin principiile nereturnării şi demnităţii umane în cazul persoanelor care au nevoie de protecţie internaţională. În acelaşi timp, pentru că schimbul de informaţii în cadrul Eurosur este limitat la informaţiile operaţionale, cum ar fi localizarea incidentelor şi a patrulelor, posibilitatea de a face schimb de date cu caracter personal este foarte limitată.

  • Viviane Reding afirmă că îi este „ruşine” după afirmaţiile la adresa romilor auzite în PE

    Comisarul european pentru drepturile fundamentale, Viviane Reding, a declarat miercuri, la finalul dezbaterii din Parlamentul European privind situaţia romilor, că îi este ruşine că a asistat la afirmaţiile unor eurodeputaţi la adresa acestei etnii.
    „Mi-a fost cu adevărat ruşine să fiu aici şi să aud aceste cuvinte”, a spus Viviane Reding, care a crezut de cuviinţă să le amintească unora dintre eurodeputaţi că „romii sunt fiinţe umane”.
    „Trebuie să încetăm să-i stigmatizăm pe unii dintre concetăţenii noştri din cauza originii lor etnice”, a pledat comisarul european pentru justiţie, care a declarat totuşi că este ‘uşurată’ să constate că totuşi vorbitorii care au făcut astfel de afirmaţii reprezintă o minoritate.
    Printre eurodeputaţii care au făcut asemenea afirmaţii s-a aflat şi bulgarul Dimitar Stoianov, de extremă dreaptă, care a spus că în timpul unei vizite într-o tabără de romi din ţara sa, unei eurodeputate i s-a furat poşeta.
    Eurodeputatul belgian Philip Claeys, din partidul Vlaams Belang, a apreciat, la rândul său, că o mare parte din problemele romilor este reprezentată de „tradiţiile” lor. „Există prea multă infracţionalitate, copiii sunt educaţi de părinţii lor pentru a deveni cerşetori profesionişti sau să facă pe invalizii”, a spus el.
    Britanicul Paul Nuttall a prezis o creştere a infracţionalităţii în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea restricţiilor de piaţa muncii pentru români şi bulgari, întrucât „numeroşi părinţi romi îşi forţează copiii să cerşească sau să fure”.
    Nici eurodeputatul italian Claudio Morganti, din partidul Liga Nordului nu a avut un ton mai amabil, afirmând că, la Pisa, comunităţii de romi i s-au asigurat „locuinţe confortabile cu toate opţiunile necesare”. „Au făcut din ele locuri în care ascundeau lucruri furate din casele noastre, pentru că acolo s-au găsit obiecte furate în valoare de 300.000 de euro”, a menţionat Morganti.
    Viviane Reding a respins, în finalul dezbaterii, ideea că ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014 va duce la o „invazie” şi a subliniat că atât ţările de origine, cât şi cele de destinaţie, au obligaţia de a depune acum eforturi pentru integrarea romilor. „Dacă noi nu reuşim să îi aducem pe copiii romilor la şcoală, viitoarea generaţie se va confrunta cu o problemă mai mare decât noi”, a avertizat Reding.
    Comisarul european pentru justiţie a precizat că integrarea romilor s-a lovit în principal de trei probleme, respectiv lipsa de coordonare între cei care coordonează procesul, lipsa de voinţă politică la nivel naţional şi dificultatea actorilor implicaţi de a mobiliza mijloacele financiare necesare.
    Eurodeputata PPE Livia Jaroka, singurul membru al PE de etnie romă, a apreciat că programele din ultimii ani s-au dovedit inadecvate pentru incluziunea romilor. „Migraţia romilor se va opri doar când aceşti oameni se vor simţi liberi şi în siguranţă”, a spus Jaroka, atrăgând atenţia că 10% din fondurile destinate romilor nu ajung de fapt la aceştia.
    Mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi Veronique Mathieu, din grupul PPE, au afirmat că nu există nicio legătură între dreptul romilor la liberă circulaţie în calitate de cetăţeni ai UE şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Helene Flautre, din grupul Verzilor, i-a cerut, la rândul ei, Vivianei Reding să declanşeze proceduri de infringement atunci când drepturile romilor nu sunt respectate şi a apreciat că faptul că în Franţa au loc atât de multe evacuări ale taberelor de romi afectează eficienţa programelor concepute pentru integrarea lor.