word-monitor

Tag: sanatate

  • Depresia poate accelera procesul de îmbătrânire celulară

    Depresia ne poate îmbătrâni fizic, prin accelerarea procesului de îmbătrânire celulară. Testele de laborator au arătat că celulele par biologic mai vârstnice la persoanele care suferă sau au suferit în trecut de forme severe de depresie, relevă un studiu citat de BBC.
    La studiul realizat de o echipă de cercetători din Olanda şi din SUA au participat peste 2.400 de voluntari, din care peste o treime sufereau de depresie, o treime suferiseră mai demult de o formă majoră de depresie, restul neconfruntându-se cu asemenea probleme.
    Cercetătorii au examinat eşantioane de sânge prelevate de la participanţi, urmărind o serie de schimbări în structura celulelor, la nivelul telomerilor. Situaţi la capătul cromozomilor, un fel de „gazde” ale ADN-ului, misiunea telomerilor este de a împiedica pierderea codului genetic vital, dar pe măsură ce celulele se divid, telomerii devin din ce în ce mai scurţi. Astfel, prin măsurarea lungimii lor poate fi estimat nivelul de îmbătrânire celulară.
    S-a constatat că, în cazul persoanelor care erau sau fuseseră deprimate, telomerii erau semnificativ mai scurţi decât la celelalte. Mai mult, această diferenţă nu a putut fi explicată prin alţi factori, cum ar fi dacă persoana respectivă fumează sau consumă alcool în exces.
    Autorii studiului consideră că această scurtare a telomerilor poate fi o reacţie a organismului la depresie. „Acest studiu pe scară largă oferă dovezi convingătoare că depresia este asociată cu mai mulţi ani de îmbătrânire biologică, mai ales în cazul celor care prezintă simptome severe şi cronice” de depresie, afirmă cercetătorii.
    Ce nu este clar, notează BBC, este în ce măsură respectivul proces este unul nociv şi dacă este reversibil.

  • Cine vrea să slăbească trebuie să doarmă bine

    Cei care doresc să scadă în greutate şi cărora nu le place să facă mişcare sunt acum liniştiţi de cercetători: aceştia au pus în evidenţă un nou secret de slăbit care nu cere niciun efort – un somn bun, relatează 7sur7.be.
    Cercetătorii de la clinica Mayo din Minnesota (SUA) au studiat somnul a 300 de femei cu vârste cuprinse între 17 ani şi 26 de ani şi au descoperit că cele care dormeau cel mai bine aveau cele mai puţine probleme cu greutatea.
    Oamenii de ştiinţă au observat cu atenţie întreaga activitate a participantelor la studiu, atât ziua, cât şi noaptea. Cercetarea, publicată în American Journal of Health Promotion, arată că somnul este legat de greutate.
    Potrivit profesorului Bruce Bailey, lipsa somnului afectează hormonii ce reglează pofta de mâncare, astfel că tendinţa de a mânca este mai mare când durata somnului este mai mică.

  • 200.000 de români au artrite, susţin specialiştii

    Aproape jumătate dintre adulţi prezintă antecedente de simptome osteoarticulare sau anomalii musculo-scheletice evidenţiabile prin examen clinic, 10% din populaţie prezentând un grad de handicap motor din cauza acestor afecţiuni netratate, a declarat într-o conferinţă de presă preşedintele Societăţii Române de Reumatologie, prof. dr. Ruxandra Ionescu.
    “Tot mai mulţi tineri, adulţi şi chiar copii sunt afectaţi de bolile reumatice. Din cauza interesării unor grupe active de populaţie, bolile reumatismale prezintă un impact socio-economic major, cu costuri semnificative”, a susţinut Ionescu, care a explicat că reumatismul poate fi considerat “un coş în care sunt o mulţime de boli”.
    La rândul său, preşedintele Ligii Române contra Reumatismului, conf. dr. Cătălin Codreanu, de la Centrul de Boli Reumatismale “Dr. Ioan Stoia” din Bucureşti, a spus că dincolo de cifre statistice sunt oameni, sunt drame ale pacienţilor, vieţi distruse, cariere întrerupte, părinţi care nu se mai pot juca cu propriii copii sau care nu-i mai pot întreţine.
    “În România există aproximativ 200.000 de persoane diagnosticate cu artrite. Aceste afecţiuni pot debuta la vârsta de 30-35-40 de ani. Netratate, pot duce la distrucţia articulaţiilor şi incapacitate de a-şi folosi articulaţiile. Există şi risc de mortalitate, care se produce din cauza complicaţiilor polisistemice. Avem metode care pot recunoaşte boala foarte devreme. În România avem la îndemână toate metodele de diagnostic”, a susţinut conf. dr. Cătălin Codreanu.

  • Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Studii realizate pe un eşantion de peste 14.000 de persoane, timp de 15 ani, au ajuns la concluzia că este imposibil de stabilit o legătură între depresie şi cancer, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Oamenii afirmă uneori şi gândesc adeseori că o stare depresivă creşte riscul de a dezvolta cancer. „Aceasta este o părere extrem de veche şi înrădăcinată. Ea se regăseşte chiar în scrierile socratice”, subliniază Cedric Lemogne, profesor de psihiatrie şi cercetător în cadrul Inserm. Numai că, după cum a relevat noul studiu, „această idee este una falsă”, subliniază Lemogne.
    Pentru a verifica respectivul dicton popular, omul de ştiinţă francez, ale cărui studii pe marginea subiectului au fost publicate în revista The American Journal of Epidemiology, a cercetat mai întâi toate lucrările cele mai serioase cu privire la această teză. Niciuna dintre ele nu a reuşit vreodată să confirme sau să infirme vreo legătură de cauză şi efect între depresie şi cancer.

    În aceste condiţii, Lemogne şi-a aţintit atenţia spre marea comunitate Gazel (foştii angajaţi ai EDF-GDF), creată în 1989 de o echipă din Villejuif şi care numără puţin peste 14.200 de participanţi. Acest grup oferă în acelaşi timp date valide despre apariţia cancerului, dar şi despre depresii inventariate. „Interesul pentru acest gen de grup este determinat de faptul că permite înmagazinarea de date cu o evoluţie extrem de satisfăcătoare”, continuă omul de ştiinţă.
    Primele evidenţe ale depresiilor au fost efectuate, în cadrul grupului, în 1993, apoi reînnoite la fiecare trei ani, timp de 15 ani. Întreruperile în activitatea profesională din raţiuni de depresie au fost luate de asemenea în considerare. „Începând din acest moment, s-a monitorizat dacă persoanele depresive aveau risc mai mare ca alte persoane de a dezvolta cancer”, explică Cedric Lemonge. S-a constatat că nu există nicio asociere semnificativă între stările de depresie şi cele cinci tipuri de cancer luate în considerare: de prostată, mamar, de colon, limfom şi leucemie.
    În schimb, această concluzie nu exclude faptul că persoanele care sunt anunţate că au dezvoltat cancer să sufere simptome depresive. „Depresia afectează una dintre patru persoane bolnave de cancer, ceea ce este mult”, subliniază Cédric Lemogne. „De multe ori, anturajul persoanelor bolnave de cancer le spune că trebuie să lupte, ca şi cum ar fi anormal sau periculos ca ele să se simtă abătute”, în condiţiile în care este important mai ales ca ele să-şi urmeze tratamentul pentru cancer şi pentru depresie, insistă medicul.

    Chiar dacă starea de depresie nu influenţează dezvoltarea cancerului, aceasta nu înseamnă că o problemă psihosomatică nu poate influenţa starea de sănătate a unei persoane: „S-a demonstrat deja că stresul la locul de muncă poate provoca infarcturi de miocard”. Totuşi, acest lucru nu presupune aceleaşi mecanisme.
    Sprijinul din partea celor apropiaţi este, în schimb, primordial pentru persoanele bolnave de cancer, după cum aminteşte un studiu american publicat săptămâna trecută. Acesta a demonstrat că mariajul creşte în mod substanţial şansele de vindecare pentru persoanele bolnave de cancer.
    Nu este deloc sigur că studiile efectuate de Inserm vor duce la o schimbare radicală a mentalităţilor. Fără îndoială, va trebui să treacă mult timp ca să dispară ideea privind legătura între depresie şi cancer, în condiţiile în care numărul de cazuri de cancer în sânul populaţiei franceze este în creştere şi se încearcă astfel explicarea inexplicabilului, conchide Le Figaro.

  • Hipertensiunea poate fi evitată prin expunerea suficientă la lumina naturală

    Niveluri scăzute de vitamina D pot duce la un risc crescut de hipertensiune arterială. Se ştie de multă vreme că vitamina D este importantă pentru sănătatea oaselor (mai ales a copiilor), iar cercetări mai recente au arătat că influenţează un număr mare de gene cu implicaţii în boli ca psoriazisul, diabetul, artrita şi unele tipuri de cancer.
    O echipă de la University College din Londra adaugă o legătură între lumină şi hipertensiune, relatează passionsante.be. Cercetătorii au comparat datele din circa 30 de studii realizate în Europa şi America de Nord, desfăşurate pe aproximativ 160.000 de persoane.
    Cu cât nivelul de vitamina D este mai ridicat, cu atât scade riscul de hipertensiune, arată rezultatele studiului cercetătorilor britanici. Autorii afirmă că, pornind de la acest lucru, se poate stabili legătura cu unele boli cardiovasculare.
    În emisfera nordică, o bună parte din populaţie prezintă, dacă nu o carenţă, cel puţin o insuficienţă de vitamina D. Explicaţia ar consta într-o slabă expunere la lumina naturală, ştiind că vitamina D este sintetizată în organism sub acţiunea razelor ultraviolete B (UVB). Şi alimentaţia — mai ales ouăle şi peştele gras — furnizează vitamina atât de necesară. Este foarte importantă însă expunerea suficientă la lumina zilei, cel mai bine în timpul unei activităţi sportive sau prin simpla plimbare, încheie passionsante.be.

  • 40% dintre femei dezvoltă fibrom uterin până la 35 de ani, susţin specialiştii

    Aproape 40% dintre femeile cu vârste până în 35 de ani dezvoltă fibrom uterin, procentul crescând până la 70% în rândul femeilor aflate în jurul a 50 de ani, au relevat preşedintele Societăţii Române de Obstetrică-Ginecologie, Florin Stamaţian, şi directorul Spitalului Clinic Filantropia, Gheorghe Peltecu.
    “Fibroamele uterine sunt cele mai frecvente tumori benigne (noncanceroase) ale organelor sexuale feminine şi apar în general la femeile aflate la vârsta fertilă. Unul dintre cei mai importanţi factori favorizanţi pentru apariţia fibromului uterin este dereglarea hormonală. Conform unui prestigios studiu, până la vârsta de 35 de ani, 40% dintre femei dezvoltă fibrom uterin, procentul crescând până la 70% în rândul femeilor aflate în jurul vârstei de 50 de ani. Datele statistice indică o incidenţă foarte mare a bolii ce afectează atât statusul emoţional, cât şi randamentul femeii diagnosticate”, a afirmat Peltecu.
    La rândul său, Florin Stamaţian a spus că, în general, fibroamele uterine sunt asimptomatice, totuşi, atunci când există simptome, cele mai frecvente sunt sângerările excesive, durerile abdominale şi anemia.
    “Chiar în lipsa unor simptome, persoanele afectate de fibrom uterin se pot confrunta cu avorturi spontane, infertilitate, naşteri premature şi alte complicaţii. Diagnosticarea se poate face printr-o simplă ecografie. Fibroamele uterine pot porni de la câţiva centimetri şi pot creşte în dimensiuni şi număr, ajungând chiar să aibă câteva kilograme, atunci când nu sunt depistate şi tratate. Vizita la ginecolog este aşadar esenţială pentru descoperirea timpurie a fibromului uterin”, a subliniat Stamaţian.
    Studiile arată că femeile aşteaptă până la cinci ani pentru a consulta un medic ginecolog, fapt care duce la creşterea riscurilor asupra sănătăţii, dar şi la necesitatea ulterioară a unor proceduri chirurgicale ireversibile, precum histerectomia. Totuşi, în unele cazuri, această procedură medicală este singura opţiune de tratament iar decizia asupra celui mai bun tratament se va baza pe o discuţie cu medicul specialist pornind de la particularităţile fiecărei paciente.
    “Fibromul uterin nu trebuie să îşi schimbe priorităţile în viaţă, de aceea trebuie să învăţăm să ajungem la un control de specialitate la fiecare şase luni. Am aflat din proprie experienţă ce repede evoluează o astfel de afecţiune, chiar şi în câteva luni, astfel că un control făcut la timp te poate scuti de proceduri chirurgicale ireversibile şi te poate ajuta să îţi menţii sănătatea fizică şi emoţională. Nu trebuie să ne temem sau să ne ruşinăm de un astfel de diagnostic, căci fibromul uterin este o afecţiune a femeilor din zilele noastre. Important este să consultăm un specialist de două ori pe an, iar odată diagnosticat, să discutăm cu acesta soluţiile de tratament”, a declarat Mihaela Tatu, brand ambasador al campaniei ‘Fibromul uterin — află, discută, decide!’.
    “Vizita la ginecolog trebuie să facă parte dintr-o atitudine profilactică a femeilor. Odată cu apariţia menstruaţiei, femeile trebuie să meargă periodic la control, o dată la şase luni sau măcar la un an. Semnalele de alarmă pentru un consult ginecologic de urgenţă sunt menstruaţiile anormale, oboseala, precum şi durerea în timpul actului sexual”, a declarat dr. Zorela-Adriana Sgarbură, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în ştiinţe medicale.

  • Administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol, recomandată de cardiologii americani

    Cardiologii americani recomandă administrarea preventivă a medicamentelor anticolesterol pentru adulţii sănătoşi, dar care prezintă un risc crescut de boli cardiovasculare, se arată în Ghidul clinic actualizat al Colegiului american de cardiologie (ACC).
    Un adult din trei din Statele Unite, care nu a fost încă diagnosticat cu boli cardiovasculare sau care nu a avut un accident vascular cerebral, prezintă un risc suficient de ridicat pentru a primi tratament preventiv cu statine, se arată în Ghidul clinic al cardiologilor americani, a cărui ultimă actualizare datează din 2004.
    “Cea mai mare parte a atacurilor cardiace şi cerebrale ar putea fi evitate dacă oamenii ar conştientiza riscul şi ar urma sfaturile pe care noi le considerăm eficiente pentru reducerea acestuia”, a arătat David Goff, profesor de sănătate publică la Universitatea din Colorado, care a participat la actualizarea Ghidului clinic.
    Factorii de risc cei mai des întâlniţi care contribuie la ateroscleroză – cauzată de acumularea plăcilor în artere – sunt vârsta, nivelul de colesterol, tensiunea arterială, fumatul şi diabetul.
    “Bolile cardiovasculare cauzate de ateroscleroză sunt prima cauză a mortalităţii şi o cauză majoră de handicap, precum şi o sursă enormă de cheltuieli pentru îngrijiri medicale”, a precizat Donald Lioyd-Jones, profesor de medicină preventivă la Facultatea de Medicină a Universităţii Northwestern din Illinois.

  • Analiza urinei, „oglindă a organismului”

    O echipă de cercetători de la Universitatea din Alberta, Canada, au anunţat recent că au identificat în urina umană mult mai mulţi compuşi chimici şi organici decât se apreciase până acum: circa 3.000, adică de 30 de ori mai multe substanţe faţă de câte se credea că există, potrivit passionsante.be.
    Lichidul biologic secretat de rinichi (după filtrarea sângelui) evacuează deşeurile din organism. Conţinutul de apă din urină este de 95%, restul de 5% fiind cel demn de toată atenţia.
    În medicină se recurge des la analize de urină, însă acestea ar putea fi folosite şi mai mult. Unul dintre cercetători, citat de Journal de Quebec, spune că „observaţiile arată o complexitate remarcabilă a ceea ce este considerat un fluid aparent elementar”.
    „Îmbunătăţirea tehnologiei, care permite analizarea a mii de substanţe, rapid şi fără durere, ar putea schimba lucrurile în analizele medicale”, acest demers putând înlocui, în anumite împrejurări, analize de sânge şi biopsii, pentru că urina este oglinda organismului, încheie cercetătorul, citat de passionsante.be.

  • Plante indicate pentru un somn liniştit

    Plante indicate pentru un somn liniştit

    Oamenii îşi petrec o treime din viaţă, adică 25 de ani în medie, dormind. Însă, din opt persoane, două nu reuşesc să aibă un somn odihnitor. Insomnia afectează între 20% şi 30% dintre francezi şi aproape 10% iau regulat produse anxiolitice sau hipnotice. Somnul este la fel de indispensabil ca aerul sau hrana, iar lipsa lui se reflectă rapid asupra sănătăţii. După câteva nopţi nedormite se remarcă dificultăţi de concentrare, de memorie şi o stare psihică proastă şi, pe termen mai lung, scăderea imunităţii, hipertensiune, diabet, luare în greutate, vulnerabilitate la stres şi depresie. Atunci apare cercul vicios fiindcă anxietatea şi depresia se află la originea insomniilor în 50% din cazuri.
    Pentru a evita insomnia cronică – dereglarea ciclurilor de somn -, folosirea plantelor, asociată cu o mai bună igienă a vieţii, se dovedeşte salvatoare şi permite ocolirea spiralei infernale a somniferelor.

    Cea mai cunoscută plantă pentru tratarea tulburărilor de somn este valeriana (Valeriana officinalis), care este folosită încă din antichitate, fiind recomandată, printre alţii, de Hipocrat. Era foarte populară până la descoperirea somniferelor. Acţionează ca antidepresiv sau împotriva anxietăţii şi, în doze mai mari, funcţionează ca somnifer şi sedativ. Se recomandă în special în cazul problemelor la adormit din cauza anxietăţii sau a stresului prelungit. Efectele valerianei sunt vizibile după două-patru săptămâni. În schimb, acţionează prea puţin asupra trezirilor nocturne. Se poate consuma sub formă de ceai – două-trei ceşti seara – sau pastile, gustul ei nefiind însă prea apreciat.

    Macul de California (Eschscholzia californica) este o altă plantă recomandată în tulburările de somn. ‘El acţionează ca valeriana, însă efectul hipnotic este mai intens. Poate fi însă prescris şi copiilor sub 12 ani, contrar valerianei’, arată dr Lorrain, fitoterapeut şi autor al unei cărţi despre fitoterapie. Macul era cunoscut încă de pe vremea amerindienilor, care îl foloseau pentru calmarea durerilor de dinţi sau colici. A făcut obiectul multor studii, care i-au demonstrat eficienţa ca sedativ, mai ales în caz de anxietate sau hiperactivitate. Datorită macului de California, se adoarme mai repede, iar durata somnului creşte, cu condiţia să se aştepte câteva săptămâni pentru primele rezultate. Se găseşte sub formă de tinctură sau de extracte fluide, dar se pot folosi şi florile ca atare, în ceai.

    Hameiul figurează şi el pe lista plantelor folosite cu succes pentru un somn bun şi odihnitor. Poate fi consumat ca ceai, în formă de pastile, mai degrabă decât în bere, alcoolul nefiind cel mai bun aliat al său. De obicei se folosesc conurile de hamei deoarece conţin un ulei esenţial cu efect sedativ şi hipnotic atât de parfumat încât se pare că cei care lucrează în fabricile de bere simt uneori nevoia imperioasă să doarmă. Conform unui obicei englezesc, cine vrea să aibă un somn liniştit îşi pune lângă pernă câteva conuri de hamei. Hameiul se recomandă în insomniile legate de tulburările de menopauză, cum ar fi bufeurile. Face bine un ceai băut cu o oră înainte de culcare.

    Macul de câmp (Papaver rhoeas) este cunoscut şi ca „somniferul copiilor”, calmându-i pe cei mai agitaţi. Şi tradiţionalul ceai de tei, băut seara, ajută la un somn bun. Extrem de rar, la persoane foarte sensibile, ar avea efectul invers, unul excitant.

    În sfârşit, în caz de stres, somnul este fără îndoială mai bun după inhalarea câtorva picături de ulei esenţial de portocale amare, încheie lepoint.fr.

  • O mutaţie genetică legată de Alzheimer accelerează declinul cerebral

    O mutaţie genetică legată de Alzheimer accelerează declinul cerebral

    Se pare că purtătorii unei anumite mutaţii genetice legate de Alzheimer dezvoltă boala cu trei ani mai devreme decât media pentru că pierderea de celule cerebrale este la ei mult mai rapidă, arată un studiu preluat de AFP.
    „La persoanele purtătoare ale acestei variaţii genetice TREM2 am constatat un ritm mai rapid al pierderii ţesuturilor cerebrale”, a spus Paul Thompson, profesor de neurologie şi psihiatrie la Universitatea California de Sud, principalul autor al studiului apărut în revista americană New England Journal of Medicine.
    Oamenii sănătoşi pierd sub 1% pe an din materia lor cerebrală, pierderea fiind compensată parţial de o regenerare a neuronilor rezultând din stimularea mentală, arată Thompson.
    Simptomele bolii Alzheimer încep să se manifeste când circa 10% din ţesuturile cerebrale sunt distruse, adaugă cercetătorul. „Este primul studiu care recurge la o scanare a creierului pentru a arăta efectele acestei variaţii genetice şi rezultatul este uimitor”, mai spune el.
    Această mutaţie, a cărei descoperire a fost anunţată în ianuarie 2013, grăbeşte pierderea ţesuturilor cerebrale într-un ritm deosebit de rapid. Persoanele purtătoare, circa 1% din populaţie, pierd 3% din neuroni pe an, afirmă profesorul.
    Autorii studiului au comparat RMN-urile a 478 adulţi având vârsta medie de 76 de ani timp de doi ani. Grupul nord-american a cuprins 283 bărbaţi şi 195 femei, din care circa 100 erau afectaţi de Alzheimer, 221 sufereau de uşoare probleme cognitive şi 157 erau sănătoşi. Ei au observat că purtătorii mutaţiei genetice TREM2 pierduseră mai mult cu 1,4 — 3,3% din ţesutul cerebral, într-un ritm de două ori mai rapid decât cei care nu aveau această variaţie de genă.
    Pierderile s-au concentrat îndeosebi în lobul temporal şi în hipocamp, zone cu rol important în memorie. „Se pare că această mutaţie a genei TREM2 creşte de trei-patru ori riscul îmbolnăvirii de Alzheimer. Acest lucru ar trebui să ajute la preluarea persoanelor purtătoare pentru a desfăşura teste clinice şi a evalua potenţialele tratamente, lucru care ar duce la rezultate tangibile mai repede”, potrivit dr Thompson.
    Boala Alzheimer afectează circa 36 milioane de persoane din toată lumea, dintre care 5,5 milioane sunt americani. Numărul lor ar putea creşte la 13,8 milioane în 2050 în Statele Unite, ca efect al îmbătrânirii populaţiei.