word-monitor

Tag: sanatate

  • 10 activităţi cotidiene care te omoară încet, dar sigur

    Cu toţii vrem să avem vieţi lungi şi sănătoase, dar cu toate acestea, în programul nostru zilnic sunt incluse multe pericole care ne pot afecta. Mai jos veţi găsi o listă cu doar câteva din multitudinea de activităţi zilnice care ne pot scurta durata de viaţă fără ca noi să ştim.

    1. Statul pe scaun

    Veste proastă pentru persoanele care lucrează în birouri: chiar dacă faceţi exerciţii fizice regulate, nu puteţi compensa problemele cauzate de statul pe scaun pentru perioade lungi de timp. Un studiu publicat în 2012 estima că indivizii care reduc perioada de stat pe scaun la mai puţin de 3 ore pe zi îşi prelungesc speranţa de viaţă cu 2 ani.

    2. Prea mult somn

    Desigur, somnul insuficient ne afectează sănătatea (şi, în plus, ne creşte şansele de a ne îngrăşa), dar şi prea mult somn poate fi la fel de dăunător. O analiză a mai multor studii de a indicat că oamenii care dorm mai mult de 9 ore pe noapte au un risc de dezvoltare a bolilor de inimă cu 41% mai mare, comparativ cu cei care dorm 8 ore pe noapte.

    3. Statul în faţa unui ecran

    O cercetare publicată în American College of Cardiology sugerează că atunci când stăm mai mult de 4 ore pe zi în faţa unui ecran ne putem creşte riscul de atac cerebral sau infarct cu 113%. Un alt studiu, publicat în BMJ Open estimează că reducerea timpului petrecut în faţa computerului sau a televizorului la mai puţin de 2 ore pe zi poate adăuga cel puţin 1,4 ani la speranţa de viaţă a individului.

    4. Administrarea medicamentelor pentru boli care nu ne ameninţă viaţa

    Medicamentele pentru insomnie sau anxietate pot scurta viaţa. Într-un studiu realizat pe o perioadă de 12 ani, oamenii care nu luau astfel de medicamente aveau o rată a mortalităţii mai mică cu 5 procente, comparativ cu persoanele care urmau tratamente pentru boli care nu le puneau în pericol viaţa.

    5. Lipsa simţului umorului

    Râsul ne aduce o listă lungă de beneficii pentru sănătate, susţin specialiştii de la Mayo Clinic. El ajută la întărirea sistemului imunitar, la reducerea nivelului de stres şi facilitează eliberarea emoţională. În plus, râsul arde calorii, aşa că nu lăsaţi să treacă nicio zi fără motive pentru care să râdeţi.

    6. Un drum lung până la serviciu

    Pe lângă faptul că drumurile lungi şi aglomerate ne ocupă foarte mult timp, ele ne pot scurta viaţa. O lucrare prezentată la Association of American Geographers sugerează că oamenii care fac mai mult de 30 de minute până la locul de muncă mor mai repede, comparativ cu restul care ajung la serviciu într-un timp mai scurt.

    7. Stresul

    Am auzit de multe ori că stresul poate fi dăunător pentru sănătate şi pentru sistemul imunitar, dar ceea ce pare şi mai interesant, este faptul că el ne poate afecta ADN-ul. Comparativ cu oamenii care nu sunt stresaţi, participanţii la studiu care sufereau de stres cronic aveau telomeri mai scurţi. Având în vedere că telomerii sunt markeri ai îmbătrânirii biologice care se găsesc în toate celulele şi care au rolul de a proteja cromozomii, lungimea lor redusă sugerează că genele noastre nu vor avea parte de îngrijirea potrivită şi că ele se vor degrada de-a lungul timpului.

    8. Lipsa unei vieţi sexuale

    Sexul nu numai că reduce stresul şi arde caloriile, dar are şi capacitatea de a ne prelungi viaţa. Un studiu realizat la Universitatea Duke a scos la iveală faptul că femeile care erau fericite cu viaţa lor sexuală trăiau cu aproape 8 ani mai mult. Un alt studiu, publicat în jurnalul BMJ, sugerează că bărbaţii care raportau o frecvenţă mai mare a orgasmelor aveau o reducere a mortalităţii cu 50%.

    9. O alimentaţie nesănătoasă

    Alimentele procesate, consumul ridicat de carne roşie sau lipsa alimentelor proaspete din dietă pot duce la probleme serioase de sănătate. Consumul crescut de carne roşie, de exemplu, contribuie la creşterea riscului de dezvoltare a bolilor cardiovasculare şi măreşte mortalitatea cauzată de cancer, susţine un studiu din Internal Medicine.

    10. Nesociabilitatea

    Izolarea şi singurătatea au un efect similar cu cel al stresului excesiv. Studiul intitulat  MacArthur Study of Successful Aging a demonstrat că oamenii care se considerau importanţi pentru prieteni şi familie aveau mai multe şanse de a trăi mai mult, comparativ cu restul subiecţilor.

  • 7 vicii care s-au dovedit a fi bune pentru sănătate

    Rezultatele mai multor studii au indicat că unele vicii aduc beneficii precum întărirea musculaturii, îmbunătăţirea performanţelor sportive, întărirea sistemului imunitar sau prevenirea bolilor cronice. Iată 8 astfel de vicii care pot aduce avantaje sănătăţii.

    1. Zăbovitul în pat

    Da, apasă pe butonul de snooze şi întoarce-te pe partea cealaltă. Potrivit unui studiu recent realizat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea din München, oamenii care sunt treziţi de alarmă şi nu de ceasul lor interior au de trei ori mai multe şanse de a deveni obezi. Atunci când ne trezim înainte ca trupurile noastre să fie pregătite pentru a începe ziua, ritmurile circadiene ne sunt afectate. Tocmai de aceea, mulţi dintre noi se confruntă cu probleme specifice tulburării de fus orar (jet lag) şi mănâncă atunci când organismul nu este pregătit să absoarbă substanţe nutritive, lucru ce duce la încetinirea metabolismului.

    2. Consumul de bomboane

    Oamenii care mănâncă bomboane au un IMC mai mic, talii mai subţiri şi mai puţine inflamaţii care să le afecteze sănătatea, comparativ cu persoanele care evită aceste delicii dulci, susţine un studiu publicat în Nutrition Research. În timp ce bomboanele sunt adevărate bombe de zahăr, ele sunt sărace în grăsimi saturate şi calorii, comparativ cu alte deserturi.

    3. Roaderea unghiilor

    Deşi nu este un comportament demn de lăudat, se pare că roaderea unghiilor aduce beneficii pentru sănătate. Mai exact, ingerarea microbilor care trăiesc pe unghii poate ajuta la întărirea sistemului imunitar, potrivit cercetătoarei Hilary Longhurst. Roaderea unghiilor expune corpul ca un nivel scăzut de bacterii, lucru care ne ajută să ne antrenăm pentru distrugerea unui număr şi mai mare de bacterii, în viitor.

    4. Consumul de alcool

    Pe lângă adoptarea unei diete sănătoasă şi realizarea exerciţiilor fizice, consumul moderat de alcool este unul dintre comportamentele care poate duce la o viaţă lungă şi sănătoasă, spun specialiştii de la Center for Disease Control and Prevention. Consumat cu moderaţie (aprox. două pahare pe zi), alcoolul poate duce la scăderea riscului de apariţie a bolilor cardiace, prevenind totodată şi apariţia Alzheimerului sau a altor boli cronice.

    5. Consumul de ciocolată

    Flavonoidele din cacao scad tensiunea arterială, reduc nivelul hormonilor de stres şi cresc fluxul sanguin din creier şi inimă, lucru care ne ajută să fim vigilenţi. Rezultatele unui studiu din Italia au indicat că participanţii care au consumat ciocolată neagră zilnic timp de 15 zile şi-au redus aproape la jumătate riscul de a dezvolta rezistenţă la insulină. Pentru a beneficia de aceste avantaje pentru sănătate consumaţi batoanele de ciocolată care conţin cel puţin 70% cacao pentru că au un nivel mare de antioxidanţi.

    6. Viaţa sexuală foarte, foarte activă

    Sexul poate îmbunătăţi imunitatea, ajutându-ne totodată să dormim mai bine şi să părem mai tineri. Aşa cum descrie în cartea „Superyoung: The Proven Way to Stay Young Forever”, neuropsihologul David Weeks susţine că viaţa sexuală foarte activă (cel puţin 2-3 partide) îi face pe oameni să pară mai tineri declanşând o mai mare eliberarea de hormon de creştere care promovează o mai bună elasticitate a pielii.

    7. Consumul de cafea

    Oamenii care consumă 4 căni de cafea pe zi au mai puţine şanse de a fi deprimaţi, potrivit unui studiu publicat de la National Institute of Health. Care este explicaţia? Se pare că boabele de cafea sunt foarte bogate în antioxidanţi. De aceea, atunci când consumăm cafea în doze moderate, polifenolul (un antioxidant care are un rol antiinflamator puternic) reduce tensiunea arterială, îmbunătăţeşte răspunsul insulinei şi reduce riscul apariţiei Alzheimerului.

  • De fapt grăsimea nu îngraşă!

    Mâncarea grasă nu dăunează sănătăţii, este de părere Mark Hyman, medic nutriţionist, care invocă în sprijinul afirmaţiei sale mai multe studii. Adevăratul vinovat pentru kilogramele în plus şi bolile cardiovasculare ar fi zahărul şi nu grăsimea, relatează huffingtonpost.fr.
    Într-un studiu apărut în 2010 în American Journal of Clinical Nutrition se arăta deja că nu există o legătură cauzală între bolile inimii şi consumul de grăsimi saturate. Un articol publicat în luna octombrie în British Medical Journal afirma că grăsimile saturate au fost incriminate din anii ’70, când un studiu a stabilit o corelaţie între consumul de grăsimi şi rata bolilor cardiovasculare. „Corelaţia nu înseamnă cauzalitate”, spune Aseem Malhotra, cardiolog la Spitalul Universitar Croydon din Londra.
    Niciun studiu recent nu a putut dovedi că există o legătură între grăsimile saturate şi bolile cardiace. S-a demonstrat chiar că grăsimea are un efect protector. Într-unul din primele studii despre obezitate, apărut în 1956 în The Lancet, se comparau trei grupuri de voluntari supuşi unor regimuri diferite. Unul a consumat 90% materii grase, altul 90% proteine, iar ultimul 90% glucide. În pofida tuturor aşteptărilor, cea mai mare pierdere în greutate s-a înregistrat în grupul care a consumat grăsimi.
    Doctorul Malhotra mai spune că adoptarea unui regim mediteranean după o criză cardiacă ar fi de trei ori mai eficient decât consumul de medicamente.
    Profesorul David Haslam, preşedintele Forumului naţional britanic împotriva obezităţii, este de părere că actualele studii dovedesc că glucidele rafinate şi îndeosebi zahărul sunt responsabile de acumularea de grăsime în sânge.
    Alţi cercetători au stabilit că, deşi este adevărat că micşorarea consumului de grăsimi saturate poate duce la scăderea colesterolului, este vorba de fapt despre colesterolul „bun”, care nu pune nicio problemă. În schimb, când oamenii mănâncă mai puţin gras, au tendinţa să consume mai mult amidon sau zahăr, ceea ce face să crească riscul de colesterol ‘rău’, care produce crize cardiace.
    Un alt studiu, din 2009, a arătat că 75% din pacienţii spitalizaţi pentru crize cardiace nu aveau un nivel al colesterolului anormal, dar sufereau de pre-diabet sau de diabet de tip 2.
    „Nu grăsimea îngraşă, ci zahărul. Consumul de grăsimi vă poate ajuta să rămâneţi sănătoşi. Mâncaţi atunci grăsimi de bună calitate, alimente proaspete şi neindustriale şi restul să nu vă îngrijoreze!”, încheie Mark Hyman, autorul articolului din Huffington Post, ce recomandă grăsimi de bună calitate ce se găsesc în nuci, peştele gras, uleiul de măsline şi avocado.

  • Acrilamida, inamicul din farfurie

    Potrivit reprezentanţilor agenţiei americane FDA (Food and Drug Administration), coacerea sau prăjirea anumitor alimente provoacă formarea de acrilamidă, un cancerigen care se găseşte în fumul de ţigară. Se pare că această substanţă chimică se găseşte în cartofi, cereale, cafea, produse de patiserie, fructe uscate şi multe alimente asemănătoare.

    Mai mult, sfatul experţilor de la FDA, de a reduce consumul de alimente prăjite, vine după ce substanţa chimică în cauză a fost studiată în mai multe cercetări pe animale din care a rezultat că ea este asociată cu cancerul. O adevărată problemă este faptul că formarea acrilamidei este aproape inevitabilă în timp ce gătim alimentele la temperaturi mari. Expuse la foc, zaharurile şi aminoacizii găsiţi în majoritatea mâncărurilor pe bază de legume se combină şi formează acrilamida.

    Vestea bună este că putem reduce consumul acestei substanţe cancerigene dacă renunţăm să mai consumăm alimente prăjite sau dacă nu mai uscăm mâncarea prea mult pe foc. Din moment ce 40% din caloriile pe care le consumăm conţin acrilamidă, potrivit Grocery Manufacturers Associations, specialiştii de la FDA şi de la Cancer.gov ne propun şi alte metode de reducere a consumului acestei substanţe:

    1. Prăjiţi alimentele cât mai puţin. Dacă prăjiţi, de exemplu, cartofi congelaţi, respectaţi instrucţiunile producătorului şi nu depăşiţi timpul de gătire specificat pe ambalaj.

    2. În timp ce prăjirea sau coacerea alimentelor duc la producerea acrilamidei, se pare că alimentele gătite în abur, fierte sau la microunde conţin o cantitate mai redusă a acestei substanţe.

    3. Nu mâncaţi pâine arsă. Când prăjiţi pâinea nu o lăsaţi prea mult în aparat deoarece cu cât este mai neagră, cu atât conţine mai multă acrilamidă.

    4. Conservarea cartofilor în frigider poate creşte cantitatea de acrilamidă ce se va forma atunci când aceştia vor fi gătiţi. Prin urmare, ţineţi cartofii într-o încăpere răcoroasă şi întunecată. De asemenea, FDA recomandă să lăsaţi cartofii feliaţi în apă, timp de 15- 30 minute înainte de preparare.

    5. Cartofii prăjiţi sau chipsurile conţin cele mai înalte niveluri de acrilamidă.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că studiile au indicat că acrilamida poate produce cancer în rândul animalelor şi că în rândul oamenilor poate provoca leziuni ale nervilor, atunci când este consumată în cantităţi mari.

     

  • Prea puţin: 45 de doze de antigripal gratuit la un medic de familie

    De luni a început efectiv campania de vaccinare antigripală derulată de Ministerul Sănătăţii şi în judeţul Galaţi. Vineri au fost aduse de la Bucureşti cele 17.552 de doze vaccin antigripal destinate Galaţiului, iar de luni a început împărţirea acestora şi imunizarea efectivă. „4.500 de doze de vaccin antigripal sunt destinate spitalelor judeţului, alte 1.000 ajung la armată şi la instituţiile gălăţene ce ţin de Ministerul de Interne, iar fiecare medic de familie va primi câte 45 de doze. În anii anteriori unii medici de familie au refuzat să primească dozele de vaccin, deoarece pacienţii nu le doreau. Dacă se va mai întâmpla aşa şi în acest an, dozele rămase nefolosite la unii medici vor fi redistribuite altora, ai căror pacienţi doresc, în număr mai mare, imunizare antigripală gratuită”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
    Reamintim că în acest an, din pricina întârzierii cu care Ministerul Sănătăţii a achiziţionat dozele de vaccin de pe pieţele externe, campania de imunizare antigripală a început cu o lună mai târziu.
    Au dreptul să fie vaccinaţi gratuit angajaţii spitalelor, bolnavii cronic, bătrânii peste 65 de de ani, angajaţii din armată şi structurile de intervenţii în caz de urgenţă, poliţiştii, jandarmii şi angajaţii din instituţiile de asistenţă socială.
    „Prea puţine doze, prea târziu venite”
    Dintre cele 17.552 doze de vaccin antigripal sosite la Galaţi de la Ministerul Sănătăţii, la medicii de familie au ajuns căte 45 de doze pentru fiecare dintre cei 265 medici de familie din judeţul Galaţi. „Depinde, cred, de numărul bolnavilor cronic pe care fiecare medic îi are sau nu pe liste, pentru a aprecia dacă e mult sau puţin. De exemplu, pentru mine ar fi prea puţine doze de vaccin antigripal, cele 45 repartizate. Dar nu putem uita că şi populaţia a devenit mai reticentă la imunizarea antigripală. Pe de altă parte, aceste doze de vaccin antigripal sunt sosite şi târziu, deoarece campania de vaccinare trebuia să înceapă în mod normal la 1 noiembrie”, a precizat dr. Dumitru Mărăşescu, preşedintele filiale gălăţene a Asociaţiei Patronatelor Medicilor de Familie din România.
    În farmacii, „antigripalul” e bătut la popularitate de vaccinurile orale
    Cum doar anumite categorii de populaţie pot beneficia de imunizare antigripală gratuită prin programul Ministerului Sănătăţii, celelalte categorii trebuie să îl cumpere. Numai că în majoritatea farmaciilor vaccinul antigripal, ce poate fi găsit la un preţ mediu de 29 de lei, nu se cere mai mult, chiar dacă noiembrie-decembrie este perioada de imunizare. „Consumul de vaccin antigripal pe acest an, la noi, a fost de circa 50 de flacoane, la fel ca şi anul trecut. În schimb, în acest an, pentru sezonul rece, remarcăm o creştere a solicitărilor pentru vaccinurile orale pentru copii şi pentru medicamentele antigripale clasice”, a precizat dr. farm. Olimpia Buzia.

  • Înfăşarea afectează dezvoltarea şoldurilor copiilor

    Înfăşarea afectează dezvoltarea şoldurilor copiilor

    Părinţii care recurg la tehnica tot mai populară a înfăşării copiilor pun în pericol sănătatea acestora, avertizează un chirurg ortoped, conform BBC News.
    Tehnica presupune înfăşurarea corpului copilului în scuteze şi este folosită pentru a-i calma pe copii şi a-i împiedica să plângă. Cu toate acestea, profesorul Nicholas Clarke, de la Southampton University Hospital, susţine că înfăşarea va afecta dezvoltarea şoldurilor copiilor. De asemenea, Colegiul Regal al Moaşelor şi alţi experţi recomandă părinţilor să evite înfăşarea prea strânsă a copiilor.
    Înfăşarea, aminteşte BBC News, este practicată pe scară largă în multe culturi ale lumii, deoarece se crede că protecţia oferită de pătură poate simula senzaţia de a fi în pântec şi poate calma, astfel, copilul. Însă înfăşarea ţine picioarele copilului drepte, limitându-le mişcarea, ceea ce poate modifica dezvoltarea articulaţiei şoldului.
    “În opinia mea, înfăşarea nu ar trebui utilizată, deoarece nu există niciun beneficiu de sănătate”, explică Clarke. S-a revenit recent la înfăşăre ca urmare a presupusului său efect paliativ asupra plânsului excesiv şi a colicilor şi pentru că ajută la venirea somnului. Dar pentru a permite o dezvoltare sănătoasă a şoldului, picioarele ar trebui să se poată îndoi, ca să permită dezvoltarea naturală a articulaţiilor şoldului, explică el în publicaţia Archives of Disease of Childhood.
    La rândul său, Jane Munro, de la Colegiul Regal al Moaşelor, a declarat că această tehnică “aparent inofensivă” ridică “probleme semnificative” pentru copil, existând riscul supraîncălzirii copilului şi chiar decesului subit.

  • Nu este niciodată prea târziu să faci mişcare

    Activitatea fizică regulată, chiar dacă este începută târziu de cei vârstnici, le-ar înmulţi cu trei şansele acestora de a „îmbătrâni sănătos”, potrivit unui studiu, relatează AFP.
    Studiind timp de opt ani un eşantion de 3.500 de persoane cu vârsta medie de 64 de ani, o echipă de cercetători britanici a arătat că cei care desfăşurau o activitate fizică regulată moderată sau viguroasă aveau de şapte ori mai multe şanse să îmbătrânească frumos decât persoanele inactive.
    Şansele erau de trei ori mai mari şi în rândul celor 10% care au desfăşurat o activitate fizică doar între 2002 şi 2010 şi au fost sedentari înainte, potrivit studiului publicat în revista de specialitate British Journal of Sports Medicine, care face parte din grupul British Medical journal (BMJ).
    La sfârşitul perioadei studiate, o persoană din cinci era considerată sănătoasă, în timp ce patru din 10 au dezvoltat o boală cronică, unul din cinci suferea de depresie sau de tulburări cognitive, iar o treime, de o dizabilitate cel puţin parţială.
    Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii, conduşi de dr. Mark Hamer, epidemiolog la University College London, a luat în considerare principalii alţi factori susceptibili de a avea un efect asupra îmbătrânirii, precum fumatul, consumul de alcool, starea civilă sau resursele financiare, precizează agenţia de presă franceză.
    Deşi nu există un consens pe acest subiect, oamenii de ştiinţă au estimat că „îmbătrânirea sănătoasă” poate fi definită prin faptul de a nu suferi de o boală cronică, tulburări cognitive „majore” sau „limitare semnificativă” a capacităţii fizice, precum şi a fi sănătos mintal.
    „Acest studiu susţine politicile de sănătate publică care încurajează vârstnicii să aibă o activitate fizică, chiar şi la o vârstă deja avansată”, concluzionează cercetătorii.

  • Femeile îşi pierd suflul mai repede ca bărbaţii

    Femeile îşi pierd suflul mai repede ca bărbaţii

    Femeile îşi pierd suflul mai repede ca bărbaţii atunci când fac efort fizic, iar acest lucru s-ar explica prin mărimea mai mică a plămânilor, potrivit cotidianului francez Le Figaro.
    Uneori, este suficient doar ca un bărbat să urce o scară în compania unei femei pentru a observa că aceasta are tendinţa de a-şi pierde suflul mai repede ca însoţitorul său. Aceasta chiar dacă ambii sunt într-o stare bună de sănătate, au aceeaşi vârstă şi sunt de aceeaşi înălţime.
    Un studiu realizat de cercetători ai Universităţii McGill din Quebec şi publicat în noiembrie în revista Experimental Physiology explică de ce, în timpul unui exerciţiu fizic, femeile sunt nevoite să depună mai multe eforturi pentru a respira.
    Chiar şi atunci când o femeie este de aceeaşi talie cu un bărbat, ea va avea plămânii şi căile respiratorii mai mici decât ale lui. Prin urmare, femeile compensează cu un ritm respirator mai rapid. Pentru a înţelege mai bine acest mecanism, 50 de voluntari (25 de bărbaţi şi 25 de femei) au fost invitaţi de cercetători să pedaleze pe o bicicletă de apartament, reglată în aşa fel încât dificultatea exerciţiului să crească în timp. Cei testaţi trebuia, de asemenea, să noteze cât de intensă şi dezagreabilă este senzaţia lor de sufocare. În timpul exerciţiului, oamenii de ştiinţă monitorizau la rândul lor ritmul respirator al voluntarilor, volumul de aer inspirat şi expirat, precum şi stimularea nervoasă a muşchilor respiratorii, între care diafragma.
    Acest test de efort le solicita participanţilor să meargă până la nivelul ultim al capacităţii lor respiratorii. Femeile ajungeau mai repede la un nivel crescut de ventilaţie, apropiat de maximul lor teoretic. În această situaţie, muşchii lor respiratorii erau solicitaţi mai mult de sistemul nervos decât cei ai bărbaţilor, mergând până la o senzaţie de respiraţie greoaie şi dificilă, dispnee.
    Chiar dacă sunt interesante, aceste date „nu sunt neapărat adaptate pentru a descrie viaţa de zi cu zi”, comentează, pentru cotidianul Le Figaro, Bruno Sesboue, de la Societatea Franceză de Medicină şi Sport, practician la Spitalul Clemenceau. De fapt, voluntarii sunt împinşi să-şi atingă limitele, în timpul ce în viaţa de zi cu zi ei „se plasează de cele mai multe ori sub aceste valori”. „Alergând la un maraton, se ajunge la cel mult 80% din ventilaţia maximă”, precizează Sesboue.
    La rândul său, Dennis Jensen, director al Laboratorului de exerciţii clinice şi de psihologie respiratorie la Universitatea McGrill, coautor al studiului, este de părere că aceste rezultate vor oferi posibilitatea de a înţelege mai bine „de ce femeile care suferă de emfizem pulmonar sau de insuficienţă cardiacă au simptome respiratorii mai pronunţate ca bărbaţii”. O pistă posibilă spre găsirea mijloacelor de tratament centrate pe gradul de resimţire a efortului.

  • Depresia poate accelera procesul de îmbătrânire celulară

    Depresia ne poate îmbătrâni fizic, prin accelerarea procesului de îmbătrânire celulară. Testele de laborator au arătat că celulele par biologic mai vârstnice la persoanele care suferă sau au suferit în trecut de forme severe de depresie, relevă un studiu citat de BBC.
    La studiul realizat de o echipă de cercetători din Olanda şi din SUA au participat peste 2.400 de voluntari, din care peste o treime sufereau de depresie, o treime suferiseră mai demult de o formă majoră de depresie, restul neconfruntându-se cu asemenea probleme.
    Cercetătorii au examinat eşantioane de sânge prelevate de la participanţi, urmărind o serie de schimbări în structura celulelor, la nivelul telomerilor. Situaţi la capătul cromozomilor, un fel de „gazde” ale ADN-ului, misiunea telomerilor este de a împiedica pierderea codului genetic vital, dar pe măsură ce celulele se divid, telomerii devin din ce în ce mai scurţi. Astfel, prin măsurarea lungimii lor poate fi estimat nivelul de îmbătrânire celulară.
    S-a constatat că, în cazul persoanelor care erau sau fuseseră deprimate, telomerii erau semnificativ mai scurţi decât la celelalte. Mai mult, această diferenţă nu a putut fi explicată prin alţi factori, cum ar fi dacă persoana respectivă fumează sau consumă alcool în exces.
    Autorii studiului consideră că această scurtare a telomerilor poate fi o reacţie a organismului la depresie. „Acest studiu pe scară largă oferă dovezi convingătoare că depresia este asociată cu mai mulţi ani de îmbătrânire biologică, mai ales în cazul celor care prezintă simptome severe şi cronice” de depresie, afirmă cercetătorii.
    Ce nu este clar, notează BBC, este în ce măsură respectivul proces este unul nociv şi dacă este reversibil.

  • Expunerea la ftalaţi creşte riscul de naştere prematură

    Femeile însărcinate expuse la ftalaţi – substanţă chimică folosită la materialele plastice, vopsele şi produse cosmetice, cum ar fi deodorantele – riscă mai mult decât celelalte să nască prematur, arată un studiu publicat în Jurnalul Asociaţiei de medicină americane (JAMA), preluat de AFP.
    În cadrul studiului, autorii au examinat 130 de femei care au născut prematur şi alte 352, de la care au analizat eşantioane de urină în timpul sarcinii, pentru a determina nivelul de reziduuri de ftalaţi.
    „Rezultatele arată o legătură evidentă între expunerea la ftalaţi în timpul sarcinii şi naşterile premature, lucru care confirmă precedentele observaţii de laborator şi rezultatele unor studii epidemiologice”, spune Kelly Ferguson de la Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii Michigan.
    Aceste date oferă o bază solidă pentru prevenirea sau reducerea expunerii la ftalaţi în timpul sarcinii, arată autorii studiului.
    Naşterile premature (făt sub 37 de săptămâni) constituie principala cauză de mortalitate în rândul nou-născuţilor, amintesc cercetătorii. Studiile precedente au arătat că ftalaţii pot fi puşi în legătură cu cancerul la sân şi cu niveluri de hormoni susceptibili să deregleze funcţionarea glandei tiroide.
    În lume se nasc anual prematur circa 15,1 milioane de copii, din care un milion mor, ceea ce reprezintă o treime din numărul de decese în rândul nou-născuţilor.
    „Cauzele acestui fenomen nu sunt prea bine cunoscute, iar situaţia este alarmantă fiindcă există multe naşteri premature şi numărul lor este în creştere”, afirmă Sarah Robertson, director al Robinson Institute de la Universitatea din Adelaide (Australia). „Acest ultim studiu oferă informaţii solide care arată că expunerea la ftalaţi ar putea fi unul dintre factorii de mediu susceptibili să ducă la naşteri premature. Se pare că această substanţă chimică produce schimbări în sistemul imunitar al mamei, care devine mai puţin aptă să poarte sarcina”, adaugă ea, într-un comunicat de presă.
    Totuşi, adaugă dr. Robertson, „ftalaţii singuri nu explică naşterile premature, ci ei s-ar putea alătura altor factori, ca o infecţie, stresul sau un regim alimentar prea sărac”. Ea apreciază că „elementele puse în evidenţă în recentul studiu sunt destul de solide încât să facă femeile însărcinate să evite ftalaţii pe cât posibil”.