word-monitor

Tag: rusia

  • Rusia consideră că terorismul şi expansiunea NATO înspre graniţele sale îi ameninţă securitatea

    Terorismul şi expansiunea NATO în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă principalele ameninţări pentru securitatea naţională a acestei ţări, a declarat sâmbătă ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citat de RIA Novosti, în pagina electronică.
    Într-un interviu acordat postului de televiziune Rossia 1, Şoigu a declarat că terorismul internaţional este “principalul inamic” al Rusiei, având în vedere că mulţi militanţi care luptă în “zone fierbinţi” din jurul lumii sunt membri ai unor organizaţii teroriste. “Ar putea să sune învechit şi banal, dar uitaţi-vă: cine luptă în realitate în Siria? În Mali? În Libia?”, a declarat Şoigu, citat de en.ria.ru.
    O altă ameninţare majoră în opinia lui Şoigu este continua încercare de construire a unei infrastructuri NATO şi extindere a prezenţei alianţei în apropierea graniţelor ruse.
    Rusia s-a opus vehement candidaturilor Georgiei şi Ucrainei la NATO, precum şi planurilor de amplasare a unor elemente ale scutului american antirachetă în ţări din Europa de Est, precum România şi Polonia. “Această expansiune continuă (a NATO) este complet nefondată, în opinia noastră”, a declarat Şoigu. “Vorbim şi vorbim, şi ne zâmbim unii altora, dar aceasta merge înainte”.
    Moscova rămâne profund îngrijorată de ameninţarea persistentă a terorismului şi traficului de droguri din Afganistan, în special după retragerea contingentului militar internaţional din această ţară în 2014, a declarat ministrul. Potrivit agenţiei federale ruse de control al drogurilor, producţia de heroină din Afganistan a crescut de 40 de ori în ultimul deceniu, în timp ce Rusia rămâne principalul coridor de tranzit al drogurilor afgane către Europa.
    Şoigu a declarat că un scop cheie al reformei militare actuale a ţării este să facă din armata rusă o forţă mobilă şi profesionistă, capabilă să răspundă rapid şi eficient oricărei ameninţări la adresa securităţii. El a declarat, însă, că Rusia nu va avea niciodată o armată integral profesionistă deoarece aceasta ar fi prea greu de întreţinut. “Teritoriul ţării noastre este prea mare pentru o forţă integral profesionistă, dar trebuie să fim capabili să ne mobilizăm resursele în cazul unei ameninţări”, a declarat ministrul.
    Şoigu a declarat la începutul săptămânii că 205.000 de soldaţi profesionişti sunt în prezent în serviciul armatei şi că numărul lor va creşte gradual în următorii şapte ani. Ministrul rus al Apărării anunţase anterior că Moscova vrea să ajungă la 425.000 de soldaţi profesionişti, respectiv jumătate din forţele armate, până în 2017.

  • Rusia „a declarat război” Republicii Moldova

    Presa de la Chişinău critică miercuri decizia Rusiei de a impune un embargou vinurilor moldoveneşti, considerând-o drept una politică, legată de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.
    „Război total! Onişcenko anunţă că vinurile din Moldova sunt interzise în Rusia pentru o perioadă nelimitată”, titrează Timpul. Motivul oficial al interdicţiei este existenţa unor plângeri ce vizau calitatea produselor alcoolice livrate, anunţa marţi ITAR-TASS. Agenţia rusă pretinde că examinează 80.000 de sticle de alcool din Republica Moldova. Onişcenko a criticat activitatea Ministerului Agriculturii de la Chişinău, care în opinia sa nu şi-ar fi făcut treaba.
    Timpul subliniază ca trei podgorii din Moldova au obţinut patru medalii la ediţia 2013 a Challenge International du Vin, care se desfăşoară în fiecare an la Bourg, în regiunea Gironde din Franţa. „Producem vinuri premiate internaţional, de ce Rusia atacă economic Republica Moldova?”, se întreabă ziarul citat.
    „Embargo pe vinuri: prima palmă anti-Vilnius dată de ruşi”, titrează Adevărul. În timp ce guvernul de la Chişinău evită să comenteze tranşant decizia, sperând într-o remediere a situaţiei, experţii califică acţiunile Rospotrebnadzorului drept răfuială politică şi nu exclud alte măsuri drastice din partea Moscovei, scrie Adevărul. „Deşi ameninţările sanitarului-şef Ghenadi Onişcenko au curs gârlă în ultima lună, autorităţile moldoveneşti au păstrat o tăcere suspectă în jurul acestui subiect. După anunţul de ieri dimineaţă, Vasile Bumacov, ministrul agriculturii, a refuzat să comenteze declaraţiile oficialilor ruşi, chiar dacă recent a fost în vizită la Moscova exact în legătură cu problema exporturilor de vinuri”, potrivit ziarului.
    Embargoul asupra vinurilor moldoveneşti, o spun toţi experţii, dar şi nespecialiştii, este o decizie politică, legată de apropiatul Summit de la Vilnius, un instrument de şantaj, scrie şi Evenimentul Zilei Moldova. De ani buni Kremlinul foloseşte presiunile economice şi şantajul ca pe o bâtă împotriva ţărilor care au scăpat din îmbrăţişarea imperiului şi doresc să-şi croiască propriul destin, mai scrie EVZ Moldova.

  • Rusia nu exclude acordul pentru o acţiune militară în Siria dacă vor exista dovezi

    Rusia nu exclude acordul privind o operaţiune militară în Siria în cazul în care vinovăţia Damascului cu privire la utilizarea de arme chimice va fi dovedită, dar numai cu aprobarea ONU, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat agenţiei de presă Associated Press şi postului de televiziune rus Pervîi Kanal, preluat de mai multe canale media.

    Într-o ştire urgentă, referindu-se la acest interviu, agenţia de presă RIA Novosti titra că „Rusia va lua parte la operaţiune militară împotriva Siriei”, dar ulterior varianta on-line a agenţiei semioficiale de presă a eliminat această primă informaţie de pe site, înlocuind-o cu „Rusia nu exclude că îşi va da acordul pentru o acţiune militară în Siria”.

    „Nu exclud acordul (Federaţiei Ruse). Dar vreau să atrag atenţia asupra unui fapt absolut fundamental. În conformitate cu dreptul internaţional actual, numai Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite poate autoriza o acţiune în forţă împotriva unui stat suveran. Orice alte motive, metode care ar justifica folosirea forţei împotriva unui stat independent şi suveran, sunt inacceptabile şi nu pot fi calificate decât ca agresiune”, a explicat preşedintele rus în interviul acordat AP şi Pervîi Kanal şi citat de RIA NOvosti.

    În acelaşi timp, Vladimir Putin a subliniat că nu există informaţii exacte despre ce s-a întâmplat precis în Siria, astfel încât este necesar să fie investigate în detaliu toate aceste date.

    „Nu avem nicio informaţie exactă a ceea ce s-a întâmplat. Noi credem că, cel puţin, trebuie aşteptate rezultatele cercetărilor întreprinse de către Comisia inspectorilor ONU. Noi nu avem nicio dovadă că aceste substanţe chimice ar fi fost o armă chimică sau nişte simpli poluanţi chimici, care ar fi fost folosite de armata guvernamentală siriană”, a declarat Putin, în acelaşi interviu. „Dacă cineva are informaţii că armele chimice au fost folosite şi că ele au fost folosite de armata regulată, atunci ar trebui ca toate aceste dovezi să fie prezentate Consiliului de Securitate al ONU şi ele trebuie să fie credibile”, a mai adăugat liderul rus.

    Referitor la materialele video, care prezintă presupuse victime ale atacului chimic, printre care numeroşi copii, Vladimir Putin a declarat că „aceste imagini sunt oribile”. „Singura întrebare este cine a făcut şi cine este vinovat. Aceste cadre în sine nu oferă răspunsuri la întrebările pe care acum le-am pus. Se crede că aceasta este un montaj al aceloraşi militanţi care, după cum bine ştiţi, şi administraţia SUA recunoaşte aceasta, sunt asociaţi Al-Qaida şi care au fost întotdeauna cunoscuţi pentru cruzimea lor”, a afirmat preşedintele rus în interviul menţionat preluat de RIA Novosti.

    În interviul acordat înaintea summitului G-20 de la Sankt Petersburg (5-6 septembrie), preşedintele Putin a mai declarat că Rusia şi-a suspendat livrările de rachete sol-aer S-300 către Siria. „Avem un contract privind livrarea de S-300, am furnizate unele componente, dar nu am încheiat furnizările, pe care le-am suspendat pentru moment”, a indicat şeful statului rus, cu privire la aceste sisteme de arme sofisticate, echivalentul Patriot american.

  • China şi Rusia se opun unei intervenţii în Siria

    China şi Rusia se opun unei intervenţii în Siria

    Cele două ţări, care fac uz de dreptul lor de veto în Consiliul de Securitate al ONU ca să împiedice atacuri occidentale, şi-au reiterat opoziţia faţă de o intervenţie în Siria. “Planurile de lovituri militare în Siria, declarate de unele ţări, sunt o sfidare la adresa prevederilor fundamentale ale Chartei ONU şi a altor norme de drept internaţional”, i-a spus viceministrul rus al afacerilor externe, Ghenadi Gatilov, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.
    Chiar dacă Rusia se opune cu vehemenţă unei intervenţii militare în Siria şi a blocat prin veto, de câteva luni, adoptarea unei rezoluţii ONU, preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat ca “inacceptabilă” utilizarea armelor chimice “de către oricine” în Siria, lăsând să planeze îndoiala asupra celor răspunzători de atac. În timpul unei întrevederi, la iniţiativa Teheranului, cu omologul său iranian Hassan Rouhani, el a afirmat că acordă “o atenţie deosebită situaţiei din Siria”. “Cele două părţi consideră inacceptabilă utilizarea de arme chimice, de către oricine”, a subliniat Preşedinţia rusă. Putin şi Rouhani au subliniat şi “necesitatea găsirii unor căi de reglementare politico-diplomatică”, Rusia şi Iranul, puternici susţinători ai Damascului, înmulţindu-şi în ultimele zile avertismentele legate de o intervenţie militară în Siria a Washingtonului şi aliaţilor săi.

    China cere “mai multă răbdare”

    La rândul ei, presa oficială din China a făcut joi apel la o mobilizare internaţională, care să împiedice o intervenţie armată occidentală în Siria, care pare de altfel probabilă în viitorul apropiat. “Comunitatea internaţională trebuie să dea dovadă de răbdare şi să nu se lase dusă de nas de serviciile americane de informaţii”, scrie cotidianul China Daily într-un editorial cu titlul “Nu există scuze pentru atacuri”. “Acum zece ani, Statele Unite şi aliaţii lor au eludat ONU şi au impus cu forţa o schimbare de regim în Irak, sub pretext că acel regim deţinea arme de distrugere în masă. Aşa ceva nu trebuie să se mai permită a doua oară”, adaugă cotidianul. “O intervenţie militară fără mandat ONU doar va agrava şi mai mult situaţia din Siria”, avertizează China Daily. “Forţele mondiale care se opun unei intervenţii militare trebuie să se unească şi să împiedice un atac occidental în Siria”, afirmă, la rândul său, publicaţia Global Times. “Dacă acest atac are loc, ele (forţele mondiale) trebuie să sprijine deschis rezistenţa guvernului sirian. Rusia şi Iranul trebuie să ia în calcul acordarea unei asistenţe militare directe (regimului lui Bashar al-Assad)”, continuă ziarul.
    Într-un comunicat dat joi publicităţii, ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, atrage atenţia asupra “oricărei ingerinţe” în ancheta în curs a ONU privind atacul chimic din 21 august. “Doar o soluţie politică poate rezolva criza siriană”, a declarat, în cursul acestei săptămâni, Wang Yi.
    De mai bine de doi ani, China refuză să dea curs apelurilor internaţionale la exercitatea de presiuni suplimentare asupra regimului lui Bashar al-Assad, făcând uz, ca şi vecina sa Rusia, de dreptul de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

  • Barack Obama anunţă o „pauză” în dialogul cu Rusia pe marginea problemelor-cheie

    Barack Obama anunţă o „pauză” în dialogul cu Rusia pe marginea problemelor-cheie

    Declaraţia preşedintelui SUA, Barack Obama, privind necesitatea de a „lua o pauză” în relaţiile cu Rusia şi care s-a făcut auzită în timpul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii de externe şi al apărării Rusiei, a constituit o surpriză neplăcută pentru Moscova. Surse ale cotidianului rus Kommersant apropiate Departamentului de Stat al SUA nu ascund că „pauza” va fi ridicată doar în condiţiile în care Moscova va face concesii pe marginea unor probleme atât de acute precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă.

    În ajunul vizitei desfăşurate la Washington de către miniştrii ruşi de externe şi al apărării, Serghei Lavrov şi Serghei Şoigu, surse diplomatice ale Kommersant nu excludeau gesturi demonstrative din partea americanilor, în condiţiile în care înainte de aceasta preşedintele american a anunţat că-şi anulează vizita la Moscova. Un prim gest de acest gen l-a constituit renunţarea la sesiunea foto şi la conferinţa de presă, tradiţionale pentru formatul de reuniuni 2+2, asupra acestui lucru insistând, potrivit Kommersant, partea americană. De asemenea, la finalul negocierilor secretarul de stat al SUA, John Kerry, şi şeful Pentagonului, Chuck Hagel, au preferat nici să nu le comenteze.

    În schimb, din discursurile miniştrilor ruşi rezulta că în relaţiile dintre cele două ţări nu există nicio criză. Serghei Lavrov a dat asigurări că Rusia şi SUA împărtăşesc opinii comune pe marginea unei serii întregi de probleme precum Afganistan (este în interesul ambelor părţi menţinerea stabilităţii în această ţară după retragerea trupelor coaliţiei internaţionale, în 2014), Siria (organizarea unei conferinţe Geneva-2), programul nuclear iranian (desfăşurarea cât mai grabnică a reuniunii G-6), lupta cu proliferarea armelor de distrugere în masă, cucerirea cosmosului şi altele.

    Mai mult decât atât, după cum a recunoscut Serghei Lavrov, John Kerry a fost de acord cu ideea că soarta fostului analist al CIA, Edward Snowden, care a primit azil politic în Rusia, „nu trebuie să umbrească celelalte subiecte de negocieri şi să submineze interesele comune, care coincid în mare parte”. La rândul său, Şoigu a declarat că nu a simţit „din cauza cazului Snowden vreo schimbare în modul de abordare a cooperării militare” bilaterale.

    Potrivit Kommersant, principalul gest demonstrativ al americanilor a urmat în momentul în care delegaţia rusă se îndrepta spre baza aviatică Andrews pentru a pleca spre Moscova. În cadrul unei conferinţe de presă special convocate, Obama a anunţat că este necesar să se ia o pauză în relaţiile cu Moscova. Liderul american s-a plâns că revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a dus la înteţirea în Rusia a retoricii antiamericane şi la renaşterea stereotipurilor războiului rece, pentru ca apoi să-şi exprime regretul că în fotografiile de la întrevederile cu preşedintele american omologul său rus arată adesea ca „un elev din ultima bancă ce se plictiseşte”.

    „Obama a trecut la aspecte personale, ceea ce este total inadmisibil”, a declarat pentru Kommersant o sursă diplomatică rusă. „El a declarat că trebuie monitorizată situaţia din Federaţia Rusă. Ce să monitorizezi? Mai bine ar veni şi ar discuta cu noi”, a subliniat sursa de informaţie a cotidianului rus.

    Totodată, aceeaşi sursă a dat de înţeles că între Serghei Lavrov şi John Kerry s-au stabilit nişte relaţii de încredere, astfel că sinceritatea declaraţiilor făcute de şeful Departamentului de Stat al SUA privind dezvoltarea cooperării nu trebuie pusă la îndoială. Potrivit interlocutorului Kommersant, aflând despre viitoarea conferinţă a lui Obama, Kerry s-ar fi dus la Casa Albă, „însă nu a fost primit de preşedinte”. Explicaţia ar fi că „Obama este montat special” pe marginea relaţiilor cu Rusia.

    Cu toate acestea, o sursă a Kommersant din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei a dat asigurări că, în pofida retoricii Casei Albe, Moscova nu intenţionează să întreprindă paşi de răspuns, care să se răsfrângă asupra cooperării reale dintre cele două ţări. De asemenea, reprezentanţi ai Ministerului Apărării al Rusiei au declarat că văd necesar în a desfăşura negocieri pe linia lor „fără a ţine cont de divergenţele existente în alte domenii”. „Nu poţi să stopezi dintr-odată toate acordurile existente, cu atât mai mult pe marginea unor probleme atât de importante precum sistemul european antirachetă şi cel privind dezarmarea. Dacă ne vom întrerupe dialogul, consecinţele vor fi triste: ne vom întoarce cu mulţi ani înapoi”, a declarat sursa din cadrul Ministerului Apărării al Federaţiei Ruse.

    Totuşi, un progres nu va fi uşor de înregistrat. „Declaraţia preşedintelui american nu înseamnă că nu vom continua să cooperăm cu Moscova în acele domenii unde există înţelegere sau măcar puncte comune: este vorba în primul rând de Afganistan, de lupta cu terorismul şi traficul de droguri, precum şi de Coreea de Nord şi Iran. Vom continua dialogul şi pe marginea Siriei”, a dat asigurări o sursă apropiată Departamentului de Stat al SUA, care a recunoscut totodată că „este puţin probabil ca în viitorul apropiat Casa Albă să depună noi eforturi pentru a convinge Kremlinul la un compromis pe marginea unor asemenea probleme-cheie precum reducerea arsenalelor nucleare şi sistemul antirachetă”.

    „Tot ce am putut propune în aceste domenii a fost expus în mesajul adresat în aprilie de Obama lui Putin. Însă Moscovei nu i-a convenit nicio iniţiativă. Acum, mingea se află în terenul Rusiei: dacă ea nu doreşte ca «pauza» din relaţii să se prelungească, atunci trebuie să arate că este deschisă unei cooperări productive. Summituri de dragul summiturilor şi relaţii de dragul relaţiilor nu sunt drumul nostru”, a subliniat pentru Kommersant sursa apropiată Departamentului de Stat american.