word-monitor

Tag: romania

  • România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei

    România va ajunge anul viitor pe primul loc în UE în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei

    România va ajunge anul viitor pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei, arată Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta, într-o analiză publicată de contributors.ro.
    Potrivit Eurostat, indicele armonizat al preţurilor de consum în România se va cifra, anul viitor, la 2,5%, în condiţiile în care, în 2009, inflaţia a fost de 5,6%. Astfel, dinamica ratei inflaţiei în perioada 2009 — 2014 arată că România a consemnat o reducere de 3,1 puncte procentuale în perioada menţionată, cea mai mare scădere din rândul statelor Uniunii Europene.
    De altfel, potrivit consilierului prim-ministrului, şi Raportul asupra Inflaţiei elaborat de Banca Naţională a României arată că rata de creştere a preţurilor va coborî la minime istorice în 2014. „În august 2014, România va ajunge la un minim istoric de 1,36% variaţie medie anuală, ceea ce este sub obiectivul de stabilitate a preţurilor stabilit de Banca Centrală Europeană de 2% inflaţie pe an. Chiar am putea intra în zona periculoasă a unor inflaţii prea mici, cu efecte macroeconomice perverse”, subliniază Cristian Socol.
    Sursa citată explică, în context, că balanţa riscurilor cu privire la factorii ce influenţează inflaţia înclină puternic spre reducerea acesteia anul viitor, presiuni de scădere a ratei de creştere a preţurilor fiind deficitul de cerere, o inflaţie importată mai mică, reducerea preţului petrolului pe pieţele mondiale (conform cotaţiilor futures), cererea redusă de energie, reducerea TVA la alimente şi un an agricol normal.
    Cristian Socol menţionează, în acest sens, prognoza de toamnă a Comisiei Europene (publicată la începutul aestei luni — n.r.) care confirmă ca România are un puternic proces dezinflaţionist (reducere a ratei inflaţiei).
    „Astfel, dacă ne uităm la dinamica ratei inflaţiei după metodologia UE, observăm că România va atinge anul viitor cea mai bună performanţă din UE în reducerea ratei inflaţiei din perioada postcriză (2009/2014). Estimările sunt în linie cu analizele publicate de Banca Naţională a României cu privire la atingerea în 2014 a unor minime istorice ale ratei inflaţiei”, precizează Cristian Socol.
    Potrivit previziunilor de toamnă publicate în 5 noiembrie de Comisia Europeană, nivelul estimat al ratei anuale a inflaţiei în 2013 este de 3,3%, în 2014 rata inflaţiei ar urma să scadă la 2,5% pentru ca, în 2015, acest indicator să ajungă la 3,4%. În primăvară, Comisia Europeană estima că nivelul ratei anuale a inflaţiei pentru 2013 se va situa la 4,3%, iar în 2014 la 3,1%.

  • Salariul minim, între stânga şi dreapta

    Una din măsurile importante anunţate de primul ministru după încheierea negocierilor cu FMI a fost mărirea salariului minim pe economie. Este de remarcat perseverenţa manifestată în această privinţă. Anul acesta au fost deja operate două măriri succesive: la 1 februarie salariul minim a crescut de la 700 la 750 de lei, iar la 1 iulie de la 750 la 800 de lei. Guvernul a anunţat că va continua direcţia aceasta proiectând alte două majorări succesive anul viitor. De la 1 ianuarie salariul minim va creşte la 850 de lei, iar de la 1 iulie la 900 de lei.

    E o tendinţă globală: preşedintele Barack Obama propunea în luna februarie creşterea salariului minim federal de la 7,25 dolari pe oră la 9 dolari pe oră, iar în Uniunea Europeană subiectul revine tot mai des pe agenda politică în ţările care nu au un salariu minim reglementat. După alegerile parlamentare din Germania, problema instituirii unui salariu minim unic se află pe agenda discuţiilor pentru formarea unei coaliţii de guvernare. Pentru SPD instituirea unui salariu minim la nivel federal de 8,50 euro pe oră este o condiţie nenegociabilă.

    Potrivit unui studiu realizat de ”Deutsches Institut für Wirtschaftsforschung” din Berlin, 17 % dintre salariaţii germani primesc un salariu mai mic de 8,50 de euro pe oră şi 26% se află sub 10 euro pe oră. Aspectul politic cel mai semnificativ este însă acela că dintre cei care se află sub nivelul de 8,50 de euro, două treimi se află în Germania de est unde reprezintă 27% din numărul salariaţilor. În Vest doar 15% dintre salariaţi se găsesc sub nivelul propus acum de social-democraţi. Din această situaţie, stânga social-democrată poate extrage un argument puternic, căci discrepanţele est-vest sugerează că piaţa este distorsionată de aspecte mai subtile de ordin cultural, care nu ar putea fi reglate decât tot printr-o intervenţie din afara pieţei.

    Dar dacă peste tot în lume tema salariului minim este promovată de grupările de stânga, animate de proiectul combaterii sărăciei, în România am asistat la o dezbatere colorată cu nuanţe de dreapta. În 2008, de exemplu, înaintea alegerilor parlamentare atât PSD cât şi PDL aveau în vedere creşterea salariului minim pe economie. Dacă social-democraţii nu aveau nevoie de argumente sofisticate, democrat liberalii se străduiau să demonstreze că, în ciuda aparenţelor, creşterea salariului minim va scoate la iveală evaziunea fiscală şi va consolida cadrul concurenţial în economie. Situaţia particulară a economiei româneşti caracterizată de tot soiul de distorsiuni, a alimentat o serie întreagă de argumente economice preluate mai târziu de PNL. Un fost ministru liberal, Lucian Isar, a argumentat insistent în favoarea creşterii salariului minim încă din prima parte a anului 2012. În opinia sa, creşterea salariului minim ar avea, paradoxal, efectul de a diminua şomajul prin diferite mecanisme care, cel puţin până la proba contrarie, par credibile. De asemenea, diminuarea migraţiei ar putea fi un efect posibil pe termen lung dacă observăm că, în date comparative, România se află pe ultimul loc în UE. Potrivit Eurostat, la 1 iulie 2013, România avea cel mai mic salariu minim calculat ca putere de cumpărare din toată Uniunea Europeană, plasându-se după Bulgaria şi la mare distanţă de Lituania, penultima clasată.

    Dar argumentul care a sedus partidele, fie ele de stânga sau de dreapta, a fost acela că mărirea salariului minim reglementat ar aduce la vedere o parte din economia gri. De multe ori, angajatorii plătesc salariaţilor mai mult decât declară.

    Totuşi este de semnalat că politica guvernului Ponta nu urmează strict această argumentaţie cu accente liberale. În viziunea economiştilor care susţin PNL, guvernul ar fi trebuit ca, simultan cu mărirea salariului minim, să scadă CAS plătit de angajator. Acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce arată că guvernul urmăreşte în primul rând colectarea veniturilor la buget. Potrivit statisticii oficiale, în cursul anului 2013 au beneficiat de creşterea salariului minim peste 677.000 de mii salariaţi din mediul privat. Iată de ce firmele au resimţit politica fiscală a guvernului ca pe o povară suplimentară, fără ca alte beneficii indirecte să se facă simţite. Încetul cu încetul, se creează o ruptură între aşteptările electoratului de stânga şi cel de dreapta care va avea efecte inevitabile asupra coaliţiei guvernamentale. Deocamdată, premierul a căutat să acopere fisurile promiţând că va scădea CAS la angajator cu 5% de la 1 iulie 2014. O promisiune condiţionată însă de starea economiei.

  • România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă

    România are în prezent 860.000 de fermieri care se zbat în zona de subzistenţă, iar noi avem o datorie de a-i ajuta să se asocieze ca să producă mai mult pentru piaţă, a declarat, joi, Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, la congresul Federaţiei Naţionale PRO AGRO.
    “Politica ministerului în perioada următoare va fi una de încurajare a fermierilor mici de a produce mai mult pentru piaţă şi de a ieşi din zona de subzistenţă. MADR va susţine din punct de vedere financiar ca plată directă pe cei care au mai mult de 5 hectare, iar noi avem în prezent 860.000 de fermieri care se zbat, încă, în zona de subzistenţă pentru că au între 1 şi 5 hectare.
    Cred că avem o datorie să-i stimulăm să se asocieze. Este important să le transmitem mesajul că dacă au 2-3-4 sau 5 hectare nu mai primesc acelaşi sprijin ca fermierii cu 6-7 hectare, însă o pot face dacă se asociază cu doi sau cinci vecini sau tot satul şi formează o asociaţie de producători, astfel încât să poată primi acelaşi nivel de plăţi sau mai mare decât în prezent. Asta nu înseamnă că vor fi excluşi de la plată, ci pur şi simplu vor avea o plată mai mică pe hectar”, a mai adăugat şeful MADR.
    Ministrul Agriculturii a spus că APIA va veni cu un sistem simplificat pentru micii fermieri în privinţa cererii pe care o vor depune pentru plăţile pe suprafaţă, condiţionat, însă, de o plată mai scăzută.
    “Sunt mai multe simulări deocamdată. Sunt variante care spun că trebuie să fie o plată pentru cei care deţin 1-5 ha, o alta între 5 şi 30 de hectare şi o alta peste 30 de ha. Unii au mai propus o plată pentru cei care au între 30 şi 60 hectare şi alta peste. Trebuie să definim clar, să le spunem fermierilor care sunt opţiunile pe care le avem pentru că în primăvară se vor depune din nou cereri la APIA (…) Mi-aş dori ca până la finele acestui an să stabilim politica în agricultură pe următorii 7 ani, nu numai aceea bazată pe fonduri europene ci şi pe bugetul de stat”, a adăugat şeful MADR.

  • România îşi poate ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european

    România îşi poate ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european

    România îşi poate găsi în noua Politică Agricolă Comună (PAC) toate elementele de care are nevoie pentru a-şi lua în considerare specificul agriculturii şi pentru a-şi ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european, a declarat comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş.

    “Chiar dacă Indagra este un simbol al recoltei, aş spune că în acest an vine într-un moment în care modalitatea de susţinere a agriculturii, de stimulare a investiţiilor cu fonduri europene, ne aduce în faza de semănat şi de plantat noi scheme de de susţinere, un nou PNDR, un nou sistem de susţinere din plăţi directe,care va reprezenta reforma PAC şi care a fost principalul meu obiectiv. Cred că România îşi poate găsi în noua Politică Agricolă Comună toate elementele de care are nevoie pentru a-şi lua în considerare specificul agriculturii şi pentru a-şi ocupa locul pe care îl merită în sistemul agricol şi agroalimentar european fără a face referire la ceea ce pot face alte state membre şi nu poate face România”, a spus Cioloş.

    Acesta a precizat că noul sistem de plăţi din PAC va permite României nu doar menţinerea lor pe hectar până în 2020 aşa cum au dorit agricultorii români, în plus existând posibilitatea de modulare a a plăţilor directe pentru o serie de categorii de ferme, în paralel cu plata la hectar.

    Cioloş a precizat că până la sfârşitul mandatului intenţionează să mai vină cu o politică de promovare a sectorului agroalimentar pe piaţa externă, inclusiv pentru sectorul agroalimentar românesc care are un potenţial imens pe piaţa externă.

  • România şi Georgia au semnat un memorandum pentru reactivarea liniei de feribot Constanţa-Batumi

    Viceministrul georgian al Economiei, Natia Mikeladze, şi secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Nicuşor Marian Buică au semnat, vineri, un memorandum de înţelegere care va permite reactivarea liniei de feribot Constanţa-Batumi, scrie publicaţia Trend.az.

    Memorandumul de înţelegere privind cooperarea bilaterală în domeniul transportului va permite reactivarea liniei de feribot dintre porturile din Georgia şi România în viitorul apropiat, potrivit Ministerului Economiei de la Tbilisi. Tototată, documentul semnat în capitala Georgiei va facilita dezvoltarea legăturilor de transport între cele două ţări şi crearea de noi locuri de muncă.

    Memorandumul a fost semnat cu ocazia vizitei în Georgia a unei delegaţii a Ministerului Transporturilor din România, care a început la 23 octombrie, scrie Trend.az. În timpul vizitei, membrii delegaţiei române au vizitat porturile georgiene Batumi şi Poti, unde au avut întâlniri cu autorităţile locale şi cu reprezentanţi ai unor companii private interesate să investească în reluarea liniei de feribot.

  • România este pe ultimul loc în UE la cumpărături pe Internet

    România s-a situat anul trecut pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte cumpărăturile online, în condiţiile în care 75% din cetăţenii din UE cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani au utilizat internetul în ultimele 12 luni iar aproape 60% dintre aceştia au raportat că au cumpărat online, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
    Cel mai ridicat procent de cumpărători online s-a înregistrat în Marea Britanie (82% dintre utilizatorii de internet), Danemarca şi Suedia (ambele cu 79%), Germania (77%), Luxemburg (73%) şi Finlanda (72%) iar cel mai scăzut nivel a fost în România (11%), Bulgaria (17%), Estonia şi Italia (ambele cu 29%).
    Cu ocazia desemnării anului 2013 drept An European al Cetăţenilor de către Comisia Europeană, săptămâna 14-20 octombrie este dedicată ‘cumpărăturilor online’.
    În 2012, cele mai multe cumpărături online au fost în domeniul vestimentar şi articolelor sportive, urmat de rezervarea vacanţelor şi a călătoriilor, achiziţionarea de cărţi şi reviste, precum şi cumpărarea de alimente şi articole de băcănie. În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al utilizatorilor de Internet care au efectuat achiziţii online în domeniul îmbrăcăminţii şi articolelor sportive s-a înregistrat în Marea Britanie (51%) şi Germania (49%). Cele mai multe rezervări de vacanţe şi călătorii au fost în Suedia (60%) şi Danemarca (56%) iar cele mai semnificative achiziţii de cărţi, reviste s-au înregistrat în Luxemburg (47%) şi Germania (41%). În Marea Britanie (21%) s-a înregistrat cel mai ridicat procent al achiziţiilor de alimente şi articole de băcănie.

  • România, pe lista proiectelor de interes comun a Comisiei Europene

    CE a inclus mai multe proiecte energetice la care participă şi România, între care AGRI şi un gazoduct pe traseul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, pe o listă de 250 de “proiecte de interes comun” la nivelul UE, care pot beneficia de finanţare totală de aproape 6 miliarde euro în perioda 2014-2020.
    Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru “infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).
    Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.
    România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).
    UE vrea să finanţeze un set de proiecte de infrastructură de transport scalabilă, precum şi echipamente pentru livrarea pe piaţa UE a minim 10 miliarde de metri cubi pe an din regiunea Mării Caspice, prin Georgia şi Turcia. Sunt posibile două rute, prin Europa de Sud-Est către Austria şi prin Marea Adriatică către Italia, notează Comisia.

    Astfel, ar putea beneficia de finanţare europeană în acest context un gazoduct care să lege UE de Turkemnistan prin Turcia, Georgia, Azerbaidjan şi Marea Caspică, o staţie de pompare a gazului natural în Grecia, gazoductul Grecia – Albania – Italia (Trans-Adriatic Pipeline – TAP), un gazoduct Grecia-Italia prin Marea Adriatică (Interconectorul Turcia-Grecia-Italia – ITGI), precum şi o conductă Bulgaria-România-Ungaria-Austria.
    Gazoductul Bulgaria-România-Ungaria-Austria inclus de UE în lista proiectelor eligibile pentru fonduri europene prevede construcţia unei conducte noi cu o lungime de 1.318 kilometri şi o capacitate zilnică de livrare de 6,1 milioane metri cubi pe zi în Bulgaria, România şi Ungaria, respectiv 52 milioane metri cubi în Austria. Capacitatea iniţială de transport ar fi de 23 miliarde de metri cubi pe an.
    Gazoductul TAP a fost ales în această vară de companiile care dezvoltă o exploatare de gaze la Şah Deniz (Azerbaidjan) ca rută de transport a gazelor naturale azere către Europa. Proiectul a concurat cu Nabucco Vest, în care era implicată şi România, pentru livrarea în Europa a gazelor naturale din faza a doua a exploatării câmpului Şah Deniz. Nabucco Vest ar fi tranzitat Bulgaria, România, Ungaria şi ar fi ajuns în Austria. Gazoductul ar fi avut o lungime de 1.315 kilometri şi o capacitate de până la 24 miliarde metri cubi pe an.
    Un alt set de proiecte de infrastructură energetică vizează o capacitate scalabilă de transport de gaze naturale din regiunea Caspicii (Azerbaidjan şi Turkmenistan) către România şi include construcţia unui gazoduct submarin între Azerbaidjan şi Turkmenistan (Trans-Caspian Gas Pipeline – TCP), modernizarea unei conducte între Azerbaidjan şi Turcia (South-Caucasus Pipeline), precum şi un gazoduct submarin care să lege Georgia de România (cunoscut în prezent sub numele White Stream).
    Conexiunea dintre Georgia şi România ar traversa o distanţă de 1.250 de kilometri (din care 1.115 kilometri offshore) şi ar avea o capacitate zilnică de 46 milioane de metri cubi pe zi (16 miliarde de metri cubi pe an).
    Printre proiectele incluse pe lista Comisiei se află şi extinderea facilităţilor de înmagazinare ale companiei Depomureş, controlată de GDF Suez, de la 300 la 600 de milioane de metri cubi.
    Comisia intenţionează să susţină şi integrarea regională a sistemului de tranzit de gaze naturale al României, precum şi introducerea fluxului reversibil la staţia de la Isaccea (Tulcea). Astfel, planurile prevăd lucrări la staţia de măsurare a gazelor naturale Isaccea şi modernizarea staţiei de comprimare Siliştea (Brăila). Proiectul implică, de asemenea, construcţia unei conexiuni între conducta DN 1000 (Bulgaria) şi sistemul naţional de transport din România, cu o capacitate zilnică de 14 milioane de metri cubi şi posibilitatea de a măsura volumele de gaze naturale livrate în ambele direcţii.
    România este prezentă pe listă şi cu proiecte pentru creşterea capacităţii de transport de energie electrică în cadrul unor seturi de proiecte cu Bulgaria şi Serbia.
    Astfel, în grupul de proiecte cu Bulgaria, România are inclusă construcţia liniilor interne Cernavodă-Stâlpu, Gutinaş-Smârdan şi Gădălin-Suceava. În cadrul setului de proiecte cu Serbia, România poate obţine finanţare europeană pentru linia de interconexiune Reşiţa-Pancevo, precum şi pentru liniile interne Porţile de Fier-Resiţa, Reşiţa-Timişoara/Săcălaz şi Arad-Timişoara/Săcălaz.
    Pentru ca un proiect să poată fi inclus în listă, acesta trebuie să ofere beneficii semnificative pentru cel puţin două state membre, să contribuie la integrarea pieţei şi la intensificarea concurenţei, să sporească siguranţa aprovizionării şi să reducă emisiile de CO2, se arată în comunicat.
    Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a măsurilor de acordare a autorizaţiilor şi execuţia proiectelor. Lista proiectelor de interes comun va fi actualizată la fiecare doi ani, pentru a include noile proiecte necesare şi a le elimina pe cele învechite.

  • UE a rambursat României peste 10 miliarde de euro

    Uniunea Europeană a rambursat României din 2007 şi până în prezent peste 10 miliarde de euro, bani atraşi în economia românească, pe cele trei programe destinate agriculturii, dezvoltării rurale şi pescuitului, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
    Fondurile europene alocate României pe actuala programare financiară sunt de circa 14,5 miliarde de euro pe cele trei programe.
    În ceea ce priveşte banii rambursaţi pentru plata proiectelor prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), exclusiv din fonduri europene, fără cofinanţarea de la bugetul de stat, suma se ridică la circa 4,46 miliarde de euro, reprezentând un procent de absorbţie de aproximativ 62%.
    Pentru perioada 2007 — 2013, sumele alocate României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), doar din bugetul Uniunii Europene, au totalizat 8 miliarde de euro.
    Până în prezent, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a încheiat 81.311 de contracte de finanţare în valoare de circa 5,5 miliarde de euro, anul 2013 fiind ultimul an în care mai pot fi contractate proiecte pe actuala programare financiară. Raportat la valoarea totală a fondurilor disponibile prin PNDR doar pentru proiecte de investiţii, respectiv circa 6,7 miliarde de euro, procentul de contractare a fondurilor este de circa 82%.
    În ceea ce priveşte rambursările din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), de unde se fac plăţile pe suprafaţă, României i-au fost rambursate 4,575 miliarde de euro, respectiv aproape 80% din suma totală alocată pentru perioada 2007—2013 de 6,227 miliarde de euro. La această dată, plăţile totale efectuate de APIA depăşesc 4,939 miliarde de euro, dar nici în această sumă şi nici în cea rambursată României nu au fost incluse plăţile din acest an, deoarece acestea vor debuta, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană (CE), la 16 octombrie, din bugetul naţional, iar ulterior, probabil la începutul anului 2014, va fi efectuată rambursarea din partea CE.
    Pentru schema de plată unică pe suprafaţă (SAPS) aferentă anului 2013, suma alocată României din FEGA este 1,403 miliarde de euro, iar cuantumul maxim al plăţilor este de 139,17 euro /hectar. La această sumă, Guvernul a mai aprobat încă o plată suplimentară de 21 de euro pe hectar din bugetul naţional, ceea ce ridică subvenţia pe suprafaţă la 160 de euro pe hectar.
    De asemenea, pe cel de-al treilea program european din domeniu, Programul Operaţional pentru Pescuit (POP), au fost rambursate României în jur de 49,1 milioane de euro, aproximativ 25% din asistenţa UE alocată României prin Fondul European pentru Pescuit (FEP). România beneficiază pentru perioada 2007-2013 pe acest program de 230,7 milioane de euro de la UE pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării.
    Plăţile prin POP au fost întrerupte, în ianuarie 2012, din cauza unor erori şi nereguli în procesul de selecţie a proiectelor depuse, dar şi a unor deficienţe în separarea funcţiilor şi atribuţiilor din cadrul Autorităţii de Management. Comisia Europeană a deblocat Programul Operaţional de Pescuit un an mai târziu, în mai 2013, când a rambursat României cele aproape 50 de milioane de euro pe care le-a suportat statul român.
    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, România prezintă în acest an un risc de dezangajare de 7-10 milioane de euro pe acest program din cauza întârzierilor înregistrate în derularea programului.

  • Temerile privind corupţia şi lipsa transparenţei încetinesc dezvoltarea României

    Temerile privind corupţia şi lipsa transparenţei încetinesc dezvoltarea României

    Temerile externe privind corupţia, mita şi lipsa transparenţei încetinesc dezvoltarea economică şi socială a României, a declarat, vineri, profesorul american Walter Russell Mead, în cadrul unei mese rotunde la Ambasada SUA. România ar trebui să ajungă la nivelul Poloniei, care “şi-a asigurat un rol central în discuţiile despre viitorul Europei”, este de părere profesorul Mead.
    Aflat în România pentru a doua oară, Walter Russell Mead a fost invitat al mesei rotunde “Locul României pe scena geopolitică mondială”, organizată vineri de Ambasada SUA. Acesta consideră că, deşi este membră a UE, România nu a realizat toate cerinţele ce derivă din această apartenenţă, “parţial şi ca urmare a unor schimbări interne şi reforme care trebuie încheiate”.

    Întrebat la ce fel de reforme se referă, Walter Russell Mead a precizat că România este percepută ca o ţară unde oamenii de afaceri trebuie să dea bani pentru a putea investi. “Temerile privind corupţia, mita şi lipsa de transparenţă încetinesc dezvoltarea economică şi socială a României. Şi fac România un loc dificil pentru investiţiile străine (…) Înainte de a veni aici, i-am auzit pe mulţi spunând că există încă unele probleme în ceea ce priveşte transparenţa. Şi la investitorii străini, chiar şi cei din New York, auzi astfel de lucruri”, a spus profesorul. “Percepţia că trebuie să plăteşti mită pentru a face afaceri este una foarte periculoasă pentru România şi este foarte larg răspândită”, a mai precizat acesta.
    Totodată, Walter Russell Mead a subliniat şi importanţa unui sistem juridic transparent, care să lucreze eficient. “Nu că alte ţări nu ar fi deloc corupte. Corupţia e o problemă constantă în toate societăţile, democratice sau nedemocratice”, dar este nevoie de “instanţe care lucrează eficient, de un sistem legal transparent”.

    Precizând că nu ştie care este situaţia din România, Walter Russell Mead a povestit că a locuit la un moment dat în New Orleans (Louisiana), unde nu era doar corupţie la nivel politic, ci era “un fel de corupţie a mediului de afaceri”. “Un grup mic de oameni conducea oraşul şi statul şi dorea să păstreze controlul pentru sine. Nu vroia multe investiţii şi oameni de afaceri din afara New Orleans şi a statului Louisiana, deoarece, chiar dacă economia ar fi crescut, le-ar fi redus lor controlul. Poate că există această concepţie şi la unele persoane de aici, care vor să aibă control complet asupra unei plăcinte mici, decât să crească plăcinta, dar ei să piardă abilitatea de a controla tot ce se întâmplă”, a explicat profesorul.
    Pe de altă parte, aceasta consideră că România “va continua să surprindă lumea cu rapiditatea cu care se dezvoltă”.
    Susţinător al preşedintelui Barack Obama, Walter Russel Mead este profesor de Relaţii Internaţionale la Bard College din statul New York, şi editor al revistei The American Interest. În perioada 1997-2010, a fost membru în Consiliul pentru Relaţii Externe al SUA.

  • România, la târgurile de carte de la Frankfurt şi Stuttgart

    România, la târgurile de carte de la Frankfurt şi Stuttgart

    Literatura română se bucură în acest an de o prezenţă importantă la târgurile de carte din Germania, mai întâi în luna octombrie la Târgul de carte de la Frankfurt şi continuând în noiembrie şi decembrie la Stuttgart, unde România participă în calitate de ţară invitată de onoare, anunţă site-ul Institutului Cultural Român.
    În perioada 9-13 octombrie, la standul României din cadrul târgului de carte de la Frankfurt vor fi lansate antologia “Heimat — gerettete Zunge — Autoren aus Rumänien” şi volumul “Die 53. Woche” de Traian Pop Traian, ambele publicate la editura Pop din München, romanul “Vieţile paralele” de Florina Ilis şi volumul “La început a fost dialogul. Grupul de Acţiune Banat şi prietenii”, coordonat de Corina Bernic şi Ernest Wichner.
    Scriitoarea Nora Iuga va citi din jurnalul său “Berlinul meu e un monolog”, precum şi câteva poezii noi scrise în limba germană.
    În cadrul evenimentului intitulat “Doi poeţi în dialog”, Adrian Alui Gheorghe şi Nicolae Prelipceanu vor recita poezii atât în limba română cât şi în germană din cele mai recente volume pe care le-au publicat.
    Domeniul designului de carte va fi prezentat publicului prin intermediul expoziţiei “Best Book Design from Romania”, organizată de către Asociaţia Editorilor din România.
    În cadrul aceluiaşi târg de carte, scriitoarea Svetlana Cârstean va participa la expoziţia de fotografie “Care este rostul poeziei?” (“Wozu Poesie?”), organizată de Literaturwerkstatt Berlin, care documentează modul în care poeţii evaluează situaţia culturii şi societăţii în ţările lor de origine.
    La târgul de carte de la Stuttgart, unde România a fost desemnată în acest an ţară invitată de onoare, în deschiderea manifestării va avea loc un concert susţinut de violoncelistul român Adrian Naidin.
    Standul României va fi vizitat de ambasadorul României în Germania, Lazăr Comănescu, şi reprezentanţi ai ICR Berlin. Pe parcursul a trei săptămâni (14 noiembrie — 8 decembrie) vor fi prezentate numeroase cărţi în limba română, dar şi apariţii recente traduse în limba germană, însumând lucrări de beletristică, poezie, ghiduri turistice şi albume de artă, care vor oferi o imagine complexă asupra României.
    Standul României îşi va întâmpina publicul nu numai cu o ofertă variată de lucrări, ci şi prin organizarea unui număr important de evenimente, printre care se numără lansări de carte, lecturi, prelegeri, discuţii şi filme.
    Scriitorii români Gabriela Adameşteanu, Cătălin Dorian Florescu şi Daniela Zeca-Buzura vor citi din cele mai recente volume ale lor, iar scriitorii Jan Cornelius, Julia şi Robert Schiff, reprezentanţi ai literaturii minorităţii germane din România, sunt de asemenea invitaţi pentru discuţii şi lecturi din lucrările publicate.
    Pe lângă proiecţia filmelor “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, “Train de vie”, regia Radu Mihăileanu, “Funeralii fericite”, regia Horaţiu Mălăele, şi “Je vous trouve très beau”, regia Isabelle Mergault, vizitatorii vor avea ocazia să asculte basme româneşti şi să participe la prelegeri şi discuţii despre literatura minorităţii germane din România.