Tag: RMN

  • O mutaţie genetică legată de Alzheimer accelerează declinul cerebral

    O mutaţie genetică legată de Alzheimer accelerează declinul cerebral

    Se pare că purtătorii unei anumite mutaţii genetice legate de Alzheimer dezvoltă boala cu trei ani mai devreme decât media pentru că pierderea de celule cerebrale este la ei mult mai rapidă, arată un studiu preluat de AFP.
    „La persoanele purtătoare ale acestei variaţii genetice TREM2 am constatat un ritm mai rapid al pierderii ţesuturilor cerebrale”, a spus Paul Thompson, profesor de neurologie şi psihiatrie la Universitatea California de Sud, principalul autor al studiului apărut în revista americană New England Journal of Medicine.
    Oamenii sănătoşi pierd sub 1% pe an din materia lor cerebrală, pierderea fiind compensată parţial de o regenerare a neuronilor rezultând din stimularea mentală, arată Thompson.
    Simptomele bolii Alzheimer încep să se manifeste când circa 10% din ţesuturile cerebrale sunt distruse, adaugă cercetătorul. „Este primul studiu care recurge la o scanare a creierului pentru a arăta efectele acestei variaţii genetice şi rezultatul este uimitor”, mai spune el.
    Această mutaţie, a cărei descoperire a fost anunţată în ianuarie 2013, grăbeşte pierderea ţesuturilor cerebrale într-un ritm deosebit de rapid. Persoanele purtătoare, circa 1% din populaţie, pierd 3% din neuroni pe an, afirmă profesorul.
    Autorii studiului au comparat RMN-urile a 478 adulţi având vârsta medie de 76 de ani timp de doi ani. Grupul nord-american a cuprins 283 bărbaţi şi 195 femei, din care circa 100 erau afectaţi de Alzheimer, 221 sufereau de uşoare probleme cognitive şi 157 erau sănătoşi. Ei au observat că purtătorii mutaţiei genetice TREM2 pierduseră mai mult cu 1,4 — 3,3% din ţesutul cerebral, într-un ritm de două ori mai rapid decât cei care nu aveau această variaţie de genă.
    Pierderile s-au concentrat îndeosebi în lobul temporal şi în hipocamp, zone cu rol important în memorie. „Se pare că această mutaţie a genei TREM2 creşte de trei-patru ori riscul îmbolnăvirii de Alzheimer. Acest lucru ar trebui să ajute la preluarea persoanelor purtătoare pentru a desfăşura teste clinice şi a evalua potenţialele tratamente, lucru care ar duce la rezultate tangibile mai repede”, potrivit dr Thompson.
    Boala Alzheimer afectează circa 36 milioane de persoane din toată lumea, dintre care 5,5 milioane sunt americani. Numărul lor ar putea creşte la 13,8 milioane în 2050 în Statele Unite, ca efect al îmbătrânirii populaţiei.

  • Robo-larva îşi croieşte drum spre creierul uman

    Robo-larva îşi croieşte drum spre creierul uman

    Oamenii de ştiinţă încearcă să dea naştere unor tehnologii mai puţin invazive prin care să ajungă la tumorile din creier. Noua lor invenţie combină tehnici de imagistică cu un sistem robotizat inspirat din natură, cu scopul de a înlătura ţesuturile afectate din creier. Aşadar, o robo-larvă bizară s-ar putea să îşi facă drum spre creierii oamenilor.

    Inspirat de o emisiune televizată în care chirurgii plasticieni foloseau viermi pentru a înlătura ţesuturile moarte, neurochirurgul J. Marc Simard de la Şcoala de Medicină din cadrul Universităţii Maryland a dezvoltat un prototip al unei robo-larve care ar putea consuma tumorile din creier din interior spre exterior. Robo-larva, care are o formă curbată, poate distruge tumorile prin intermediul unui instrument electrocauter, având capacitatea ca ulterior să îndepărteze ţesuturile moarte. Invenţia poate fi controlată de la distanţă, lucru care îi permite chirurgului să monitorizeze tumoarea şi să direcţioneze robotul spre anumite ţesuturi, în timp ce pacientul este supus unui RMN.

    Adesea, în timpul operaţiilor, chirurgilor le este greu să facă diferenţa între ţesutul afectat şi cel sănătos, dacă nu au ajutorul unui RMN. Şi cum o întreagă operaţie pe creier nu se poate realiza în timp ce pacientul este într-un astfel de aparat, lucrurile sunt destul de complicate. „Aici avem un sistem natural care recunoaşte răul de bine şi binele de rău. Cu alte cuvinte, larvele au înlăturat toate părţile rele, lăsându-le pe cele bune. M-am gândit că dacă am avea un echivalent al larvelor pentru a înlătura tumorile am da lovitura”, a declarat Simard. Provocarea constă în controlarea robotului de la distanţă în aşa fel încât să nu interfereze cu câmpul magnetic care este parte integrată a procesului de imagistică. Prin urmare, sistemul nu poate avea un motor electromagnetic. Pentru moment, robotul foloseşte un sistem de scripeţi şi arcuri pentru a se putea deplasa.

  • Autismul afectează diferit creierul bărbaţilor şi al femeilor

    Autismul afectează diferit creierul bărbaţilor şi al femeilor

    Autismul afectează în mod diferit creierul bărbaţilor şi al femeilor, relevă un studiu britanic, citat de BBC. Experţi britanici au studiat tomografiile a 120 de femei şi bărbaţi, jumătate dintre cei studiaţi suferind de autism. Diferenţele descoperite de studiu, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Brain, demonstrează că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege modul în care sunt afectate fetele de autism, spun oamenii de ştiinţă. Experţii susţin că fetele care suferă de autism riscă să fie mai stigmatizate de societate decât băieţii şi, de altfel, ar putea fi mai greu pentru ele să fie diagnosticate corect. Autismul afectează mai mult indivizii de sex masculin şi de aceea majoritatea cercetărilor se concentrează asupra acestora.

    În acest studiu, experţi de la Centrul de Cercetare a Autismului de la Universitatea Cambridge au folosit imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru a examina modul în care autismul afectează creierul bărbaţilor şi al femeilor.

    Studiul s-a concentrat pe diferenţele dintre creierul bărbaţilor sănătoşi şi creierul bărbaţilor care suferă de autism, precum şi pe creierul femeilor cu sau fără autism.

    Cercetătorii au descoperit că, în cazul femeilor cu autism, creierul lor „arăta” mai mult ca cel al bărbaţilor sănătoşi, deşi nu chiar identic, atunci când era comparat cu creierul femeilor sănătoase. Însă nu s-a descoperit acelaşi tip de diferenţă în cazul bărbaţilor cu autism.

    Ceea ce ştiam până acum despre autism reprezintă o viziune mai mult din perspectiva bărbaţilor afectaţi de boală, a declarat medicul Meng-Chuan Lai, care a lucrat la studiu. „Această cercetare demonstrează că este posibil ca efectul autismului să se manifeste diferit în funcţie de sexul persoanei. Prin urmare, nu trebuie să presupunem că tot ceea ce am descoperit în cazurile de autism la bărbaţi se aplică şi femeilor”, a adăugat el. Cercetătorul este de părere că este nevoie de studii suplimentare atât la bărbaţi, cât şi la femei pentru a descoperi asemănările şi deosebirile.

    „De-a lungul timpului, cercetările despre autism au pornit de la studierea în principal a bărbaţilor şi băieţilor care suferă de această boală. Acest studiu important ne va ajuta să înţelegem felul în care boala diferă de la un sex la altul. Fetele se adaptează mai uşor decât băieţii şi pot dezvolta strategii care adesea maschează ceea ce noi considerăm a fi simptome tradiţionale ale autismului. Această disimulare poate provoca un stres enorm, iar multe fete pot dezvolta probleme secundare, precum anxietatea, probleme de nutriţie sau depresie”, a declarat Carol Povey, director al Centrului pentru Autism din cadrul Societăţii Naţionale a Autismului.