word-monitor

Tag: PIB

  • PIB-ul, în creştere cu 2,7%, în primele nouă luni

    PIB-ul, în creştere cu 2,7%, în primele nouă luni

    Produsul Intern Brut a crescut, în primele nouă luni ale anului în curs, cu 2,7%, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, raportat la perioada similară din 2012, şi a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% în trimestrul III 2013 comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier), potrivit datelor provizorii publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută, cât şi pe seria ajustată sezonier.
    Pentru perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, PIB-ul estimat a fost de 467,101 miliarde de lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 2,7% faţă de perioada similară din 2012.
    Conform INS, PIB-ul — date ajustate sezonier — estimat pentru trimestrul III 2013 a fost de 158,115 miliarde de lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,6% faţă de trimestrul II 2013, şi cu 4,1% faţă de trimestrul III 2012.
    În termeni reali, PIB-ul estimat pentru primele nouă luni ale anului a fost de 443,185 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 2,7% faţă de aceeaşi perioadă din 2012. În ceea ce priveşte trimestrul III 2013, PIB-ul estimat a fost de 175,374 miliarde de lei preţuri curente, în creştere cu 4,1% faţă de T3 2012.
    La creşterea PIB-ului în perioada 1 ianuarie — 30 septembrie 2013, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2012, au contribuit următoarele ramuri: industria (+1,4%), cu o pondere de 30% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 5,1%, agricultura, silvicultura şi pescuitul (+1,0%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,8%) şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 17,9%, tranzacţiile imobiliare (+0,2%), cu o pondere de 7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,2%.
    Reducerea volumului de activitate din administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială, cu 0,7% a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia acestei ramuri la creşterea PIB fiind de minus 0,1%.
    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în primele nouă luni ale anului 2013, comparativ cu perioada similară din 2012, creşterea s-a datorat, în principal,
    exportului net (cu o contribuţie de +5,2%), consecinţă a creşterii cu 14,4% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o majorare semnificativ mai redusă a volumului importurilor de bunuri şi servicii cu 1,5%, cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei (+0,4%), cu o pondere de 60,4% în PIB, al cărei volum s-a majorat cu 0,6%.
    O contribuţie negativă au înregistrat: formarea brută de capital fix (-1,1%), cu o pondere de 24% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 3,9%, consumul final al administraţiilor publice (-0,3%), cu o pondere de 15,7% în PIB, al cărei volum s-a redus cu 2,4%, variaţia stocurilor (-1,5%) ca urmare a reducerii stocurilor din economie.

  • Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicatorii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, cu 12% în Spania şi cu 10% în Italia, iar locuitorii statelor dezvoltate, în ansamblul lor, sunt mai puţin mulţumiţi şi mai suspicioşi decât înainte de declanşarea crizei financiare, potrivit OCDE.
    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), gradul de satisfacţie este mai redus în cazul locuitorilor zonei euro decât în cel al americanilor, relatează CNBC.
    Nivelul mediu al satisfacţiei vieţii în cele 34 de ţări membre ale OCDE a scăzut uşor în perioada 2011-2012, dar s-a menţinut totuşi relativ constant în cei cinci ani de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.
    Cut toate acestea, raportul “How’s Life?” al OCDE arată diferenţe mari între ţări. Astfel, în Grecia nivelul de satisfacţie a populaţiei din Grecia a scăzut cu peste 20%, în Spania cu 12%, iar în Italia cu 10%, statele cele mai lovite de criză fiind afectate de şomajul ridicat şi măsurile drastice de austeritate.
    În SUA, gradul de satisfacţie a scăzut cu 7% pe parcursul a patru ani, până în 2012. În Germania, Israel, Mexic, Rusia şi Suedia a avut loc în schimb o creştere a nivelului de mulţumire.
    Analiza se bazează pe 11 factori consideraţi esenţiali pentru bunăstare, de la sănătate şi educaţie şi până la venituri şi satisfacţia generală a vieţii.
    Criza a erodat şi încrederea populaţiei în guverne şi instituţii, în special în ţările din zona euro unde procentul populaţiei care are încredere în guverne a scăzut cu 10 puncte procentuale în cinci ani încheiaţi în 2012.
    Pe ansamblul statelor membre ale OCDE, mai puţin de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au încredere în guverne, cel mai redus nivel înregistrat din 2006.
    “Acest raport este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Ne reaminteşte că obiectivul central al politicilor economice este îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să regândim cum să plasăm nevoile oamenilor în centrul stabilirii politicilor”, a declarat secretarul general al OCDE, Angel Gurría.
    La nivelul ţărilor membre ale organizaţiei, PIB-ul pe cap de locuitor a fost în 2012 cu 1% sub nivelul din 2007. Totuşi, venitul pe gospodărie a fost mai mare anul trecut decât înainte de criză.
    Veniturile americanilor au avut o evoluţie mai bună decât cele ale europenilor. PIB-ul pe cap de locuitor în SUA aproape a revenit la nivelul anterior crizei, la sfârşitul lui 2012, în timp ce veniturile gospodăriilor au urcat cu 2% faţă de 2007.
    În zona euro, PIB-ul pe cap de locuitor şi veniturile pe gospodărie au scăzut cu peste 4%. În Grecia, veniturile pe gospodărie s-au redus cu 10% atât în 2010 cât şi în 2011.
    OCDE a constatat totuşi că anumite state europene oferă unele dintre cele mai bune condiţii de viaţă, precum Elveţia, ţările nordice şi Marea Britanie, care se află, alături de Australia, Canada şi Noua Zeelandă, printre primele 20 de poziţii.

  • Vor creşte taxele?

    Nesatisfăcut de încasările bugetare pe care le-a programat, dar nu le-a pus şi-n buzunar, Guvernul pare a fi pus gând rău cotei unice. Statul vrea din ce în ce mai mulţi bani şi istoria arată că în anii electorali, cum e următorul, nu se abţine de la cheltuieli, chiar dacă economia nu se simte prea bine.

    Motivul posibilelor schimbări fiscale? Guvernul nu strânge suficienţi bani la buget. În opt luni scurse din acest an, veniturile erau la 21,2% din PIB, foarte aproape de nivelul de 21,4% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut – în termeni nominali a strâns mai mult decât în 2012. Însă, când a făcut legea bugetului, statul s-a gândit că ar vrea să încaseze din taxe şi impozite 33,4% din PIB în 2013, cu 0,5 pp mai mult decât în 2012, la un deficit de 2,3%.

    Prin consilierii săi, premierul Ponta a lansat un apel către contribuabili să îşi plătească taxele. Cristian Socol îi invita pe cei care fac evaziune să fie corecţi şi să dea obolul statului. Dar dacă apelul la corectitudinea fiscală a românului nu funcţionează, există totdeauna varianta unor biruri mai mari. Câţi bani ar strânge statul din creşterea cotei unice şi o uşoară scădere a TVA?

    „Estimăm că impactul modificărilor de taxe ar creşte încasările la buget cu 1,4% din PIB. Individual, creşterea taxei pe profit şi venituri ar trebui să crească veniturile la buget cu 2,1% din PIB, în timp ce scăderea TVA ar reduce veniturile cu 0,7% din PIB”, spun analiştii ING Bank.

    Statul a cheltuit mai mulţi bani în acest an pe salarii şi pensii. Primele au fost crescute cu procentele tăiate în 2010, iar ultimele cu puţin sub rata inflaţiei. Pentru la anul, statul pare să aibă aceleaşi gânduri bune pentru angajaţii săi şi pentru pensionari.

    „În timp ce unele surse spun că premierul a prezentat aceste potenţiale schimbări ca o opţiune pentru a creşte veniturile fiscale, alţii au notat că aceste schimbări vor fi folosite pentru a creşte pensiile şi salariile bugetarilor”, notează cei de la ING.

    Pentru anul viitor, Finanţele ar trebui să facă rost suplimentar de 1% din PIB la bugetul de stat, estimează cei de la ING, adică aproximativ 1,4 miliarde de euro.

    Dacă mărirea birurilor ar satisface foamea de bani a statului, pentru contribuabili nu are cum să fie o veste bună. Creşterea taxelor va lovi consumul, investiţiile şi economisirea pe termen lung şi, în definitiv, potenţialul de creştere al României. În plus, nici bugetul de stat nu se va îndestula pentru multă vreme.Pe termen scurt, colectarea va arăta OK, pe termen lung, efectul va fi ca la TVA, economia se mută în subteran. Statul încasează doar aproximativ jumătate din taxa pe valoare adăugată, potrivit unor estimări. Nivelul ridicat al evaziunii fiscale arată că pragul de suportabilitate a actorilor economici la presiunea fiscală a fost atins.

    Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat că românii s-au îndreptat în masă către încasarea veniturilor prin PFA – persoană fizică autorizată – ca să scape de plata unor contribuţii sociale mari.

    Analiştii ING estimează că BNR va interveni pentru atenuarea creşterii de taxe. Dobânda cheie, în acest scenariu, ar urma să scadă la 3%, faţă de nivelul de 3,5% estimat de bancă pentru prima parte a anului viitor. De asemenea, cred cei de la ING, cursul de schimb ar urma să se deprecieze suplimentar cu 2-4% anul viitor, în plus faţă de deprecierea estimată la 2%.

    Goana după bani

    În ciuda retoricii optimiste în ceea ce priveşte capacitatea de împrumut ieftin a Finanţelor, Executivul a început să strângă cash cu două mâini în ultima lună. După o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, Ministerul de Finanţe a tras şi 700 de milioane de euro, fonduri pentru zile negre de la Banca Mondială, motivând că dobânda este mică. Þinta de deficit pentru acest an urmează să fie extinsă la 2,5%, şi bugetul va fi rectificat negativ. Însă perspectivele creşterii de taxe rămân pentru la anul, spun analiştii.

    Unii spun că se pregăteşte impozitarea progresivă pentru la anul, mai ales că sceste politici de creştere a taxelor au susţinerea FMI. Să ne amintim că anul viitor este unul electoral, şi că istoria ne arată că în prag de alegeri Guvernul nu scade cheluielile, astfel că trebuie să facă rost de mai mulţi bani, chiar dacă prin taxe va afecta economia.

    Dan Manolescu, secretar de stat în MFP, spune că introducerea unei cote diferenţiate de impozitare nu ar putea reprezenta o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare în 2014, întrucât din punct de vedere tehnic este un proces mult mai lung decât cel al trecerii la cota unică, potrivit Mediafax.

    De asemenea, Manolescu spune că liberalii nu susţin creşterea cotei unice la 22%, astfel că această măsură nu are susţinere politică.

    Între timp, premierul Ponta a anunţat că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei noi taxe pe carburanţi, un produs care este deja foarte puternic taxat.

  • Rectificarea bugetară negativă va fi de până în 3 miliarde de lei

    Rectificarea bugetară operată de Guvern va fi de până în 3 miliarde de lei şi va creşte deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferenţă pe care experţii FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar faţă de programul iniţial pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Surse guvernamentale au declarat că sunt vizate în principal fondurile necheltuite asupra cărora autorităţile trebuie să facă în această săptămână o statistică. Sursele citate au precizat că rectificarea bugetară pregătită de Guvern se situează în marja inferioară a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.

    În această săptămână autorităţile centrale trebuie să realizeze o statistică a fondurilor care nu au fost cheltuite, urmând ca rectificarea să vizeze în primul rând această zonă, au mai precizat sursele citate. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.

  • INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    Economia României a crescut în primul semestru din 2013 cu 1,8% faţă de perioada similară din 2012, totalizând 267,8 miliarde lei pe serie brută, iar în trimestrul II din acest an a înregistrat o creştere cu 1,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 146,9 miliarde lei, potrivit celei de-a doua estimări provizorii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2012. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I din 2013 a fost de 267,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,8% faţă de semestrul I 2012, iar pe serie ajustată sezonier a fost de 308,8 miliarde lei”, se arată în comunicatul INS.

    INS precizează că din punctul de vedere al formării PIB, în semestrul I 2013, nu s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări.

    Potrivit datelor INS, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II din 2013 a fost de 155,585 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,5% faţă de trimestrul I din 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II din 2012. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2013 a fost de 146,915 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012.

    Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: construcţiile, de la—0,5% la—0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,9 puncte procentuale (de la 94,6% la 95,5%); comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la-0,1% la—0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu—1,4 puncte procentuale (de la 99,3% la 97,9%).

    De asemenea, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au mai înregistrat Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a revizuirii datelor privind sectorul Administraţii publice; impozitele nete pe produs, de la—0,6% la—0,5%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu +0,4 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,2%).

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum individual efectiv al gospodăriilor populaţiei cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,3%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,8%); formarea brută de capital fix, de la—1,0% la—0,7%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,9 puncte procentuale (de la 96,2% la 97,1%); modificarea a fost determinată de rectificarea valorii investiţiilor realizate în sectorul ‘Administraţii publice’, precum şi exportul net de bunuri şi servicii, de la +6,0% la +6,1%, ca urmare a creşterii cu 1,0 puncte procentuale a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu creştere cu 0,9 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii.

    În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.

  • Recuperarea economică a României va continua în 2014

    Recuperarea economică a României va continua în 2014, cu o majorare a Produsului Intern Brut real de 2,2%, cu o creştere a cererii interne, susţinută de o mai mare absorbţie a fondurilor europene şi o majorare a creditelor acordate sectorului privat, conform unui raport al Fondului Monetar Internaţional.

    Pentru 2015 este estimată o creştere a PIB real de 2,5%.

    Raportul semnalează că în 2013 este aşteptată o creştere economică de 2%, susţinută de revenirea la normal a sectorului agricol, după seceta de anul trecut, şi de creşterea exporturilor, în special în ţările non UE. Prima estimare privind creşterea cu 0,3% a PIB real în trimestrul al doilea (1,3% anual) este în linie cu proiecţiile.

    Inflaţia este de aşteptat să scadă în continuare în a doua jumătate din 2013, până la 3,3% la finele anului, în intervalul ţintit de BNR, de 2,5+/—1% , datorită, printre altele, recoltei agricole bune, care va determina o reducerea a preţurilor la produsele alimentare. Inflaţia va continua să scadă în 2014, până la 3% la finele anului, şi 2015, la 2,9%.

    Deficitul de cont curent se va reduce la 2% din PIB în 2013. Cererea internă rămâne slabă, iar importurile cresc cu un ritm mai lent decât exporturile. În 2014-2015 deficitul de cont curent este de aşteptat să crească uşor, până la 2,5%, respectiv, 2,7% din PIB, iar cererea internă va începe să îşi revină.

    Cu rambursările considerabile către FMI, rezervele internaţionale vor scădea de la 34,1 miliarde euro în 2013 la 31,6 miliarde euro în 2014 şi 30,5 miliarde euro în 2015.

    Raportul semnalează însă că există o serie de riscuri. O recesiune mai îndelungată şi reapariţia unor tensiuni financiare în zona euro ar putea să frâneze exporturile, să declanşeze o reducere în continuare a investiţiilor străine şi să accelereze reducerea gradului de îndatorare bancară. O încetinire mai acută decât cea aşteptată pe pieţele emergente ar putea avea, de asemenea, un impact negativ asupra exporturilor şi creşterii economice. Mai mult decât atât, o politică monetară mai strictă în economiile avansate ar putea declanşa ieşiri de capital, iar investitorii vor reevalua mai bine riscurile de portofoliu şi încasările. Oricare dintre aceste evoluţii va pune presiune asupra cursului de schimb, ceea ce va influenţa bilanţurile băncilor şi investitorilor privaţi, având în vedere volumul mare de împrumuturi în monedă străină. În plus, noile incertitudini dinaintea alegerilor din 2014, în special alegerile prezidenţiale, ar putea afecta încrederea investitorilor şi a consumatorilor.

    Într-un scenariu negativ, zona euro va aluneca înapoi în recesiune mai profundă şi va submina încrederea investitorilor în regiune. În acest scenariu, exporturile României în perioada 2013-2015 în zona euro, principalul partener comercial, investiţiile străine directe şi alţi indicatori vor fi la un nivel mai scăzut decât în scenariul de bază. Acest lucru ar slăbi, de asemenea, cererea internă şi adânci deficitul de cont curent în perioada 2013-2015. Creşterea economică se va reduce, conform scenariului negativ, cumulat, cu circa 2,5 puncte procentuale, la 1,5% în 2013, 0,3% în 2014 şi 2,3% în 2015. Intrările nete mai mici de capital vor necesita o finanţare externă adiţională de cinci miliarde euro, care ar fi acoperită de plăţi de la Fond, UE şi Banca Mondială şi trageri limitate din rezervele internaţionale. În acest scenariu, vor fi probabil necesare măsuri fiscale suplimentare în 2013 pentru îndeplinirea obiectivelor programului.

  • Consiliul Fiscal estimează evaziunea fiscală la 14,5% din PIB-ul anului trecut

    Evaziunea fiscală a crescut în perioada de criză cu aproximativ 3 puncte procentuale din PIB, de la 11,2% în 2008 la 14% din PIB în 2012, dar în scădere faţă de 2010, când majorarea taxelor a dus la un nivel record al impozitelor neplătite, de 15,2% din PIB, potrivit raportului Consiliului Fiscal.
    Analiza are ca bază de plecare estimările Institutului Naţional de Statistică privind economia subterană, care s-a ridicat anul trecut la 24,5% din PIB, faţă de 19,5% din PIB în 2008, o diferenţă de 5 puncte procentuale în patru ani. Şi la acest capitol vârful a fost atins în 2010, cu un nivel de 24,8% din PIB. Ca valoare nominală, Consiliul Fiscal situează evaziunea fiscală la 81,14 miliarde lei, cu 40% mai mare decât în 2008, când se situa la 57,6 miliarde lei.
    Mai multe de jumătate din această sumă provine din evaziunea pe TVA, care reprezintă 8,32% din PIB. Evaziunea din TVA a cunoscut un nivel maxim în 2010, când a urcat până la 9,58% din PIB, după ce statul a decis creşterea cotei de la 19% la 24%, una dintre cele mai ridicate din Europa.
    Pe locul secund se plasează contribuţiile de asigurări sociale, cu venituri neîncasate de aproape 20 milliarde lei şi o pondere de 3,24% din PIB.
    “Contribuţiile la asigurările sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de «muncă la negru» salariaţi în economia subterană). Acesta poate fi estimat pe baza datelor INS cu privire la numărul de salariaţi pe baza anchetei asupra forţei de muncă în gospodării (AMIGO) şi numărul de salariaţi din cercetarea statistică privind costul forţei de muncă în unităţile economico-sociale. La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane salariaţi la negru, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaţilor din economie”, se arată în raportul Consiliului Fiscal.
    În calculul evaziunii fiscale la CAS şi impozitul pe venit, s-a luat în calcul remunerarea salariaţilor aferentă valorii adăugate corespunzătoare muncii la negru şi sectorului informal (populaţie). În ceea ce priveşte evaziunea fiscală la impozitul pe profit, s-a luat în calcul estimarea INS cu privire la excedentul brut din exploatare din economia neobservată (ca proxy pentru profitul aferent economiei neobservate) şi ponderea acestuia în total excedent brut din exploatare din economie.
    Pentru evaziunea la accize şi “taxa pe viciu” la alcool şi ţigări, conform estimărilor Consiliului Fiscal, cea mai mare contribuţie o au ţigările, comerţul ilicit cu ţigări situându-se în medie la circa 20% din piaţă în perioada 2003-2012.
    Evaziunea la ţigări a crescut în 2006 la peste 36% din piaţă pe fondul introducerii “taxei pe viciu” şi creşterii accizelor (de la 16,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2005 la 24,5 euro/1000 ţigarete în 2006), o nouă recrudescenţă a comerţului ilicit fiind înregistrată în 2009-2010 pe fondul creşterii accizelor de la 31,5 euro/1000 ţigarete în prima parte a anului 2008 la 64 euro/1000 ţigarete în 2010.
    În ceea ce priveşte alcoolul, evaziunea a fost în medie în jur de 45% din piaţă, cu o valoare mult mai mare la alcool etilic şi produsele distilate şi produse intermediare şi semnificativ mai mică la bere.
    De remarcat faptul că în cazul produselor intermediare evaziunea este una foarte mare în acest moment, ea crescând foarte rapid în urma majorării accizei de la 51,8 euro/hl la începutul anului 2009 la 165 euro/hl în 2011. Acest lucru a condus la prăbuşirea veniturilor din accize la această categorie de la 106 milioane lei în 2008 la rambursări nete de accize în 2012. “În plus, la nivelul accizelor din alcool, deşi în perioada 2006-2012 cuantumul accizelor a crescut foarte rapid (de la 465,35 euro/hl alcool pur în cazul alcoolului etilic şi produselor distilate la începutul anului 2006 la 750 euro/hl alcool pur în 2010, după care a rămas constant până în 2012, o creştere de peste 60%), veniturile din accize colectate au crescut foarte puţin (doar cu 9% în perioada 2006-2012)”, se mai spune în raport.
    Cel mai scăzut grad de conformare se înregistrează la TVA, de doar 50,0% TVA încasat din obligaţiile teoretice de plată în 2012.
    De asemenea, se remarcă în cazul TVA o uşoară îmbunătăţire a gradului de conformare în 2011-2012. Pe de altă parte, la CAS şi impozitul pe profit se observă o deteriorare a conformării în perioada 2011-2012.
    De asemenea, în cazul impozitului pe venit şi, într-o măsură mai mică, în cazul impozitului pe profit, se remarcă o îmbunătăţire a gradului de conformare în perioada 2005-2006 după introducerea cotei unice de impozitare de 16%, după care în perioada 2007-2012 s-a înregistrat o stagnare a gradului de conformare şi ulterior o deteriorare a acestuia până la nivele chiar inferioare perioadei de dinainte de 2005.
    Deteriorarea gradului de conformare se poate observa şi în cazul CAS în perioada 2009- 2012, după creşterea cotelor de CAS în anul 2008.

  • Cursul de schimb poate ajunge la 4,54 lei/euro la final de an

    Leul s-ar putea deprecia până la finalul anului, faţă de principalele valute, cursul de schimb pentru moneda europeană urmând să ajungă în jurul pragului de 4,54 lei, iar pentru dolar la 3,55 lei, potrivit unei analize a XTB Group.

    “Există premise puternice ca leul să se deprecieze faţă de moneda unică europeană şi de dolarul american, până la sfârşitul anului”, afirmă, miercuri, analiştii XTB Group.

    Conform analizei, cursul de schimb s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 lei/euro la finalul anului şi respectiv 3,55 lei/dolar în aceeaşi perioadă.

    Aceştia au atras atenţia că, deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste.

    „Scăderea preţului producţiei industriale, înregistrată în ultimele luni, sugerează că inflaţia îşi va continua trendul descendent. Astfel, Banca Naţională are loc să continue în lunile următoare (până la finalul anului) ciclul de relaxare a politicii monetare. Aceste scăderi ale dobânzii ar susţine economia reală şi, în condiţiile performanţei bune din agricultură, PIB-ul ar putea avansa cu 2%. Efectul advers al acestei politici BNR ar fi, însă, reducerea diferenţialului între dobânzile plasamentelor în zona euro şi cele din România, reducând, astfel, atractivitatea leului pentru investitori”, a explicat analistul-şef al XTB România, Claudiu Cazacu.

    Un alt aspect care susţine ipoteza deprecierii leului în perioada următoare este evoluţia dolarului american. Diminuarea sprijinului monetar al Rezervei Federale va orienta investitorii spre prudenţă, punând presiune pe leu şi pe celelalte monede central şi est europene, susţine analistul-şef al grupului XTB, Przemys³aw Kwiecien.

    Acesta mai arată că evoluţia pozitivă a leului din prima parte a anului s-a datorat excedentului de cont curent, performanţă mult peste cea din anii anteriori, beneficiind, în acelaşi timp, de repere macroeconomice relativ stabile în raport cu alte ţări din UE – deficit bugetar de sub 1% din PIB în primele şapte luni, ţintă de 2,1% din PIB în 2013, datorie publică sub 40% din PIB.

    Prudenţa investitorilor a fost deja vizibilă – fiind mult amplificată de dezechilibre macroeconomice specifice – în cazul monedelor statelor emergente. Dintre acestea, lira turcească şi rupia indiană au atins minime record în faţa dolarului american.

    “Active mai riscante, cumpărate în perioada ‘banilor ieftini’ devin puţin dezirabile în noul context, când capitalurile se retrag «spre bază». Deşi situaţia este diferită în România, între altele şi datorită ajustării contului curent (pe un deficit masiv în timpul crizei financiare, dar pe surplus acum), leul nu este total izolat”, este de părere Przemys³aw Kwiecien.

    Dolarul va avea, însă, o evoluţie pozitivă nu doar în raport cu valutele ţărilor emergente, ci şi cu moneda europeană, iar acest lucru este susţinut şi de faptul că volatilitatea ridicată din zona euro şi întârzierea apariţiei unor semne clare de creştere economică au determinat Banca Centrală Europeană să menţină un nivel al dobânzii de politică monetară la niveluri foarte scăzute. Mai mult, anunţurile pozitive din economia nord-americană şi schimbarea opticii de politică monetară a Rezervei Federale reprezintă avantaje care susţin aprecierea dolarului american faţă de Euro.

  • PIB-ul României, prejudiciat cu 2,5 miliarde de euro din cauza preţurilor de achiziţie la produsele agricole

    Produsul Intern Brut este prejudiciat cu suma de 2,5 miliarde de euro din cauza preţurilor de achiziţie practicate de traderi pentru produsele agricole preluate din România, mult mai mici faţă de cele practicate în cazul produselor provenite din ţări precum Franţa, Italia sau Germania, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    „La data de 10 iunie a.c., preţul unei tone de grâu în România era de 227 de euro, în vreme ce la data de 4 septembrie a.c., o tonă de grâu costa 140 de euro. În tot acest timp, pe piaţa europeană preţul de achiziţie al unei tone de grâu nu a coborât sub 180-200 de euro. O situaţie asemănătoare se întâlneşte şi la porumb, unde la data de 10 iunie a.c. preţul unei tone era de 208 euro în România, pentru ca la data de 9 septembrie a.c. o tonă de grâu să ajungă la numai 119 euro. În afara ţării, preţul de achiziţie al unei tone de grâu era de 171 euro. Motivul pentru scăderea bruscă a preţurilor la produsele agricole este legat mai ales de decapitalizarea producătorilor agricoli, precum şi de lipsa spaţiilor de depozitare. Traderii sunt singurii care dispun de spaţii de depozitare şi ca atare ajung să impună şi preţul de achiziţie pe piaţa din România. Drept urmare, există o gaură reală de 2,5 miliarde de euro în PIB-ul României, din cauza practicării acestor preţuri”, a afirmat Laurenţiu Baciu.

    Potrivit şefului LAPAR, România este singura ţară din Europa unde producătorii nu beneficiază de subvenţii la motorină.

    „Motorina pentru agricultura din România este cea mai scumpă dintre toate ţările Uniunii Europene. Conducerea Ministerului Agriculturii nu a notificat Consiliul Europei pentru reducerea accizei la motorina aferentă anului 2013. Autorităţile trebuie să ia măsuri urgente pentru remedierea situaţiei, deoarece agricultura este un sector vulnerabil, de care toţi avem nevoie”, a mai spus preşedintele LAPAR.

    Potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, producţia de grâu obţinută în 2013 se ridică la 7,296 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani, iar la orz şi orzoaică recolta a depăşit 1,511 milioane tone.

  • UE şi zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea

    UE şi zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea

    Uniunea Europeană precum şi cele 17 state din zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, graţie unei creşteri a Produsului Intern Brut de 0,3% (în ambele zone) comparativ cu primul trimestru al acestui an, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite AFP.
    Cifrele publicate de Eurostat sunt superioare estimărilor analiştilor, care în cazul zonei euro mizau pe o creştere de 0,2% în perioada aprilie-iunie 2013, după şase trimestre consecutive de contracţie care corespund celei mai lungi recesiuni din istoria zonei euro.
    Primele două economii din zona euro (Germania şi Franţa) au înregistrat creşteri economice peste aşteptări, 0,7% şi respectiv 0,5%. O altă veste bună este că Portugalia a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an, graţie unui avans al PIB de 1,1%, prima creştere a PIB-ului înregistrată în ultimii doi ani.
    În pofida acestor veşti bune, analiştii subliniază că este prea devreme să declarăm victoria.
    „Dacă zona euro a ieşit din recesiune, criza datoriilor din cele mai fragile ţări nu s-a încheiat încă”, estimează Jonathan Loynes, analist la Capital Economics.
    În ritm anual, trimestrul al doilea 2013 comparativ cu trimestrul al doilea 2012, zona euro a înregistrat o contracţie a PIB de 0,7%, iar UE 28 a înregistrat o contracţie de 0,2%, însă această scădere vine după ce în primul trimestru PIB-ul a scăzut cu 1,1% în zona euro şi cu 0,7% în UE.
    În cazul României, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică, în al doilea trimestru din 2013, PIB a înregistrat o creştere anuală cu 1,3% pe seria brută şi cu 1,2% pe seria ajustată sezonier. De asemenea, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2013 (date ajustate sezonier).