Tag: paine

  • Pâinea, otrava noastră cea de toate zilele

    Pâinea, otrava noastră cea de toate zilele

    David Perlmutter, neurolog american, consideră că toate alimentele cu conţinut mare de carbohidraţi – inclusiv mult-lăudatele cereale integrale – au efecte extrem de nocive asupra creierului uman, favorizând apariţia demenţei şi a altor boli grave. Alimentaţia modernă, crede el, este „deviantă” şi incidenţa crescută a multor  boli, precum durerile de cap cronice, boala Alzheimer şi alte forme de demenţă, depresia, epilepsia, nu sunt determinate de predispoziţiile noastre genetice, ci sunt rezultatul felului în care ne hrănim.
    În cartea sa recent apărută, Grain Brain: The Surprising Truth About Wheat, Carbs, and Sugar – Your Brain’s Silent Killers, el susţine că, în multe cazuri, bolile ce afectează creierul au o origine alimentară. Afirmaţiile sale sunt susţinute de rezultatele mai multor cercetări recente, care sugerează că boala Alzheimer ar fi, în realitate, un al treilea tip de diabet, descoperire care evidenţiază corelaţia dintre stilul de viaţă şi demenţă, dar deschide şi calea spre o nouă abordare în ceea ce priveşte prevenirea şi chiar tratarea unor afecţiuni ale creierului prin mijlocirea regimului alimentar. Perlmutter susţine că e necesar să ne întoarcem la modul de alimentaţie al oamenilor primitivi, alimentaţie despre care se crede că ar fi cuprins cca. 75% grăsimi şi doar 5% carbohidraţi (glucide). Prin contrast, dieta americană modernă conţine aproximativ 60% carbohidraţi şi 20% grăsime. (În ambele cazuri, restul alimentaţiei este reprezentat de proteine – cca. 20%).
    Alţi specialişti critică însă abordarea radicală a dr. Perlmutter; fără a contesta ideea că un consum mare de carbohidraţi măreşte riscul bolilor neurologice, ei se tem totuşi că, încurajaţi să mănânce mai multe grăsimi, cititorii cărţii lui Perlmutter ar putea interpreta recomandarea sa drept o permisiune de a se îndopa cu carne şi lactate – or, o asemenea alimentaţie este însoţită şi ea de riscuri, în ceea ce priveşte sănătatea cardiovasculară. „Perlmutter foloseşte selectiv anumite date privind efectele alimentaţiei asupra sănătăţii cognitive – de pildă, faptul că persoanele obeze au un risc mai mare de scădere a capacităţilor cognitive – pentru a trasa o imagine înşelătoare a ceea ce ar trebui să mănânce oamenii pentru a-şi păstra sănătatea generală şi cognitivă”, spune Julie Miller Jones, profesor la Universitatea St. Catherine.
    În cartea sa, Perlmutter susţine că efectele unei diete bogate în carbohidraţi sunt devastatoare pentru creier. ”Hrana pe care o mâncăm înseamnă mai mult decât macronutrienţii din ea  – proteine, carbohidraţi şi grăsimi. Este informaţie. Şi, cu fiecare înghiţitură de mâncare,  această informaţie interacţionează cu genomul nostru, modificându-i funcţionarea  genetică”, a spus el, într-un interviu recent.
    Genele umane, susţine neurologul, au evoluat timp de milenii adaptându-se la o dietă bogată în grăsimi şi săracă în carbohidraţi. Dar azi, noi ne hrănim organismul într-un mod exact opus, ceea ce pare să aibă consecinţe majore asupra creierului.
    Un studiu realizat de Clinica Mayo şi publicat în Journal of Alzheimer’s Disease arată că persoanele de peste 70 de ani cu o dietă bogată în carbohidraţi au un risc de 3,6 ori mai mare de a suferi de afectarea uşoară a funcţiilor cognitive, comparativ cu cei care consumă puţini carbohidraţi. În schimb, subiecţii care aveau alimentaţia cea mai bogată în grăsimi erau cu 42% mai puţin predispuşi să sufere de afectarea funcţiilor cognitive, comparativ cu cei ale căror diete era cele mai sărace în grăsimi. Alte cercetări, publicate în New England Journal of Medicine, arătau că persoanele care au glicemia (nivelul de glucoză în sânge) fie şi uşor crescut – prea puţin pentru a fi diagnosticate cu diabet de tip 2 – aveau totuşi un risc semnificativ mai mare de a suferi de demenţă. Ca urmare, un mod mai bun de a aborda problema tratamentului bolii Alzheimer – a cărei prevalenţă este în creştere în întreaga lume – ar fi  nu investirea de sume uriaşe pentru descoperirea unor medicamente, ci schimbări nutriţionale adecvate, crede Perlmutter. „Schimbările în stilul de viaţă pot avea efecte profunde mai târziu”, spune el. „Creierul se poate regenera, dacă îi dăm ceea ce îi trebuie.” Iar ceea ce îi trebuie, spune neurologul, sunt grăsimile „bune” – niciun fel de grăsimi modificate sau grăsimi trans, ci o alimentaţie bogată în ulei de măsline extra-virgin, carne provenită de la vite hrănite cu iarbă, peşte sălbatic (nu provenit din crescătorii).
    Prea puţini oameni, a mai spus el, înţeleg că este „o mare diferenţă între a mânca gras şi a fi gras”. Cei care consumă grăsimi tind să consume mai puţini carbohidraţi; ca urmare, produc mai puţină insulină şi depun  mai puţină grăsime în corp.
    Cerealele, după opinia sa, chiar şi cerealele integrale, sunt nocive; este amăgitoare ideea de „mic dejun sănătos” compus dintr-o chiflă integrală şi un suc de portocale: aceste alimente conţin, împreună, peste 70 de grame de glucide (carbohidraţi). El propune schimbarea unor asemenea obişnuinţe, consumând la micul dejun altfel de alimente – de pildă legume, somon, ouă, ulei de măsline, brânză de capră.
    Perlmutter admite că renunţarea la consumul crescut de cereale este foarte dificilă pentru mulţi oameni. Nu numai carbohidraţii, ci şi glutenul, partea proteică din grâu, secară şi alte cereale, are efecte asupra creierului: zona din creierul uman asociată cu dependenţa de narcotice este stimulată şi de gluten, afirmă el, de aceea este atât de dificilă renunţarea la pâine şi alte produse ce conţin gluten. E nevoie de câteva săptămâni, dar, ne asigură specialistul, această schimbare merită efortul. „Ne îndopăm cu medicamente când suntem prost dispuşi, sperăm să se descopere o pastilă care să ne vindece de boala Alzheimer când vom fi bătrâni. Eu afirm că trebuie să ne schibăm perspectiva şi să ne întrebăm dacă ăsta e cu adevărat modul în care vrem să ne purtăm cu noi înşine.”

  • Măsura reducerii TVA la pâine trebuie extinsă la toate produsele alimentare

    Măsura reducerii TVA, aplicată deja în cazul pâinii şi al produselor de panificaţie, trebuie extinsă la toate produsele alimentare, deoarece în acest mod se asigură un grad ridicat de protecţie socială, în paralel cu stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare, a declarat, într-o conferinţă de presă, Liviu Rogojinaru, vicepreşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

    „Susţinem extinderea măsurii TVA redusă pentru toate alimentele, potrivit practicilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, concomitent cu reducerea cotei generale a TVA de la 24% la 19%, începând cu data de 1 ianuarie 2014. Principalele raţiuni care stau la baza adoptării unei astfel de măsuri ţin de protecţia socială, stimularea producţiei, consumului şi sectorului industriei agro-alimentare. Nu în ultimul rând, pledăm pentru îmbunătăţirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală pentru reducerea fiscalităţii, simplificarea birocraţiei şi a formularelor fiscale, în special pentru IMM-uri”, a afirmat Liviu Rogojinaru.

    Potrivit acestuia, conducerea CNIPMMR a început deja discuţiile cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, în vederea extinderii măsurii de reducere a TVA la toate produsele alimentare.

    „Peste jumătate din ţările Uniunii Europene (15 din 28 de state membre) aplică reduceri de – Malta are un nivel de 0% pentru toate produsele alimentare. Luxemburg aplică un nivel unic al TVA de 3% pentru alimente, Spania şi Italia – de 4%, iar Olanda – de 6%”, a mai spus vicepreşedintele CNIPMMR.

    Consiliul a realizat de altfel, în perioada 12-23 septembrie, o consultare privind efectul micşorării TVA la pâine şi alte produse de panificaţie, sub forma unui sondaj derulat prin intermediul portalului www.immromania.ro, la nivelul membrilor portalului şi ai CNIPMMR.

    Astfel, la întrebarea ‘Consideraţi că măsura de reducere a TVA la pâine are un real efect social asupra puterii de cumpărare a populaţiei?’, 44% dintre întreprinzătorii chestionaţi consideră că efectul va fi nesemnificativ.

    Potrivit unui Ordin comun al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi al Ministerului Finanţelor Publice, pâinea şi specialităţile din panificaţie fără umplutură au TVA de 9%, începând de la data de 1 septembrie.

    Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că mai mult de jumătate din reducerea preţului la pâine, ca urmare a scăderii TVA, a fost simţită de consumatori după prima săptămână de aplicare.

  • Preţul pâinii a scăzut cu 6%, jumătate din reducerea TVA

    Reducerea TVA la 9% pentru panificaţie a avut ca efect scăderea cu circa 6% a preţului de vânzare a pâinii la raft, jumătate din diferenţa de preţ rezultată la un TVA de 24%, astfel că încasările la producători şi în zona de retail au crescut, reiese din datele Consiliului Concurenţei.

    “Idealul (reducerea preţului la pâine după reducerea TVA de la 24% la 9%, n.r.) ar fi fost de 12%. Ceea ce vedem este o reducere undeva pe la jumătate sau un pic peste jumătate, ceea ce înseamnă că o parte din reducere se duce la consumator, o parte se duce la agentul economic. Este cam ceea ce ne aşteptam să fie din punct de vedere economic. Astfel, o parte din şocul pozitiv se duce la consumator, o parte se duce la producător”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bodgan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Instituţia de concurenţă a urmărit evoluţia preţului la pâine în prima săptămână după reducerea TVA de la 24% la 9%, de la 1 septembrie. “La prima vedere lucrurile sunt cam cum ne aşteptam. Avem regiuni unde reducerea de 12% se duce total în preţ, adică la consumatori, dar trebuie să continuăm analiza pe marile magazine, pe micile magazine. Semnalele sunt destul de bune. Este un semn bun că piaţa funcţionează, că nu ne-am trezit în situaţia de care ne era frică, că nu scad preţurile deloc. Este bine că vedem un comportament cam cum spune teoria economică”, a adăugat Chiriţoiu.

    Întrebat dacă în aceste condiţii s-ar impune reducerea TVA şi la alte categorii de alimente, el a arătat că aceasta este decizia Guvernului, în funcţie de resursele financiare. “Faptul că piaţa funcţionează, este partea bună, dar trebuie să ne uităm şi la consecinţele privind veniturile Guvernului, care bănuiesc eu nu arată grozav. Nu-i treaba mea cum merge colectarea veniturilor la buget, dar lucrurile nu par să fie foarte bune. Dacă resursele fnanciare vor fi destul de limitate, dacă aş lucra la Guvern m-aş gândi de unde este mai bine să reduc, dacă e cazul să reduc, CAS, TVA sau impozitul pe venit sau profit. Ei par să fi decis să reducă contribuţiile sociale, care sunt mari faţă de alte ţări şi afectează atractivitatea pentru investiţii, disponibilitatea de a crea locuri de muncă, de a scoate la lumină locuri de muncă. Sunt argumente care indică că este mai tentant să reduci CAS”, a afirmat Chiriţoiu.

    Premierul Victor Ponta a anunţat la câteva zile de la data intrării în vigoare a măsurii privind reducerea TVA în panificaţie că circa 75-80% dintre companiile de panificaţie au redus preţul pâinii, cu 15%, micii producători în general au menţinut preţurile, iar zece firme au scumpit produsele. El i-a cerut totodată ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, să anunţe public ce firme au crescut preţurile.

    La sfârşitul lunii iulie, Guvernul a decis reducerea TVA la pâine de la 24% la 9%, de la 1 septembrie, impactul negativ al măsurii urmând să fie compensat prin creşterea tot din septembrie a accizelor la alcool şi introducerea de accize la bunuri de lux.

  • Chiţoiu: Reducerea TVA la pâine va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă

    Impactul negativ determinat de reducerea taxei pe valoarea adăugată (TVA) la produsele de panificaţie, de la 24 la 9%, asupra bugetului de stat va fi mult mai mic decât cel estimat iniţial, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.

    Potrivit acestuia, măsura adoptată de la 1 septembrie va avea ca efect diminuarea evaziunii fiscale în domeniul producţiei şi comerţului cu pâine.

    „Sunt optimist că influenţa asupra bugetului pe care noi am stabilit-o iniţial, impactul negativ va fi mult mai mic, respectiv se va scoate foarte mult din evaziunea fiscală la suprafaţă. Va fi o colectare mult mai bună decât înainte de reducerea TVA, ca urmare a scoaterii evaziunii la suprafaţă”, a afirmat Chiţoiu, care este convins că reducerea TVA a produs efecte pozitive atât asupra producătorilor, cât şi consumatorilor.

    El susţine că Ministerul Finanţelor Publice va avea date exacte despre nivelul încasărilor din TVA abia pe 25 octombrie, dată limită până la care agenţii economici au obligaţia de a transmite informaţiile fiscale aferente lunii septembrie.

  • 71% din producători şi 82% din comercianţi au scăzut preţul la pâine

    producători şi de 82% din comercianţi, ca urmare a diminuării TVA la acest produs, a anunţat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, precizând că datele au fost obţinute în urma unei analize realizate la nivelul a 304 operatori economici.
    El a menţionat că au fost culese date comparative despre aproape 800 de sortimente de pâine. Ministrul a remarcat că au fost câteva cazuri în care preţul pâinii a fost majorat, dar şi-a exprimat convingerea că şi în aceste situaţii se vor înregistra scăderi.
    În ce priveşte combaterea evaziunii fiscale, ministrul a anticipat că, prin înfiinţarea comitetului interministerial care se ocupă de combaterea evaziunii fiscale, va creşte eficienţa în acest domeniu.
    “Eu sper ca în câteva zile să putem să ne întâlnim şi la modul formal la Palatul Victoria. Sunt echipe care lucrează zi de zi, fie la Ministerul Agriculturii, fie la Ministerul de Finanţe pe metodologia de control, astfel încât să ne asigurăm că nu avem doar o măsură fiscală, reducerea TVA de la 24 la 9%, ci avem şi o acţiune de control mult mai prezentă şi mult mai eficientă decât până în acest moment”, a mai afirmat el.

  • De ce trebuie evitate pâinea albă, mezelurile şi băuturile energizante

    De ce trebuie evitate pâinea albă, mezelurile şi băuturile energizante

    Societatea modernă favorizează excesul alimentar, alimente “neprietenoase” precum pâinea albă, cârnaţii şi mezelurile, dar şi mâncărurile congelate fiind introduse în dieta zilnică, deşi acestea reprezintă un adevărat pericol pentru sănătatea şi vitalitatea organismului.

    Pâinea albă este unul dintre alimentele care trebuie excluse din dieta zilnică. Aceasta conţine făină rafinată, care uneori este albită cu clor şi este tratată cu bromură. Aceste procedee “omoară” toate fibrele, astfel încât organismul nu va putea să le digere, informează epyk.com. De altfel, pâinea albă este denumită “aliment gol”, având în vedere că ea conţine numai amidon, pe care organismul îl transformă în zahăr şi grăsimi.

    De asemenea, mâncărurile congelate sunt un pericol pentru menţinerea sănătăţii organismului. Problema acestor feluri de alimente constă în grăsimile bune care sunt înlocuite cu sare şi zahăr, acestea fiind nocive pentru fiecare dintre noi. Mai mult, publicitatea făcută acestor mâncăruri, despre care se spune că ar conţine foarte puţine calorii, este înşelătoare.

    Cârnaţii şi mezelurile sunt strâns legate de apariţia cancerului, migrenelor, nivelului ridicat al colesterolului din organism, dar şi de hipertensiunea arterială, aceste alimente conţinând nitraţi nocivi. De asemenea, cârnaţii şi mezelurile sunt alimente bogate în grăsimi saturate care pot cauza atacuri de cord.

    Smoothies nu sunt nici ele sănătoase, chiar dacă aceste băuturi conţin lapte degresat şi fructe. Problema acestor “răcoritoare” este aceea că ele conţin ingrediente foarte bune pentru organism, amestecate cu îngheţată şi zahăr care au un număr ridicat de calorii.

    Pe de altă parte, pentru un stil de viaţă sănătos trebuie redus şi consumul de unt de arahide. Acesta nu trebuie eliminat, dar trebuie consumat în cantităţi mai mici, fiind bogat în grăsimi şi proteine.

    Băuturile energizante sunt cunoscute ca fiind bogate în vitamine şi minerale. Este adevărat că multe dintre acestea conţin vitamine precum B6 şi B12, dar organismul nu poate procesa vitaminele fortificate la fel de bine ca în cazul celor naturale. Problema cea mai mare în cazul acestor băuturi este conţinutul foarte mare de zahăr. O cană de Red Bull conţine 26 de grame de zahăr, mai mult ca o cană cu băuturi precum Coca Cola şi Pepsi.

    Untul nu este atât de dăunător organismului precum s-ar putea crede. Grăsimile saturate sunt necesare pentru un corp sănătos, dar trebuie consumate cu moderaţie. Pe de altă parte, margarina nu este deloc recomandată în dieta zilnică. De asemenea, este benefic pentru organism ca mâncărurile gătite să fie preparate cu ulei de măsline.

    Iubite de multe persoane, dar foarte nocive pentru organism sunt şi floricelele de porumb preparate la cuptorul cu microunde. Este cunoscut faptul că floricelele de porumb sunt foarte sănătoase, având foarte puţine calorii şi fiind bogate în fibre, dar acelaşi lucru nu este valabil şi pentru cele care sunt preparate în cuptorul cu microunde. Acestea conţin conservanţi şi chimicale, nefiind deloc recomandate într-o dietă sănătoasă.