word-monitor

Tag: onu

  • Telescopul Kepler a descoperit 10 noi exoplanete potenţial locuibile

    Telescopul Kepler a descoperit 10 noi exoplanete potenţial locuibile

    Echipa de experţi ai Agenţiei spaţiale americane (NASA), care prelucrează datele furnizate de telescopul Kepler, a identificat un număr record de 833 de posibile planete, dintre care zece sunt potenţial locuibile, relatează agenţia de presă RIA Novosti. Aceste noi date au fost prezentate cu ocazia unei conferinţe ştiinţifice dedicată rezultatelor activităţii Kepler, la Ames Research Center din Moffett Field, statul California.
    Jason Rowe, de la Institutul de căutare a inteligenţei extraterestre, spune că din luna ianuarie numărul planetelor-candidat în banca de date Kepler, a crescut cu 29%, iar acum se ridică la 3.540.
    Numărul de planete apropiate de mărimea Pământului (cu o raza de 1,25 mai mică decât cea terestră) a crescut cu 78% — la 674, iar numărul de planete cu raze mai mari decât a Terrei a crescut cu 33% — la 1.080. Zece din numărul de „planete-candidat” au o rază mai mică decât dublul razei terestre şi se află în „zona de viaţă” – adică la o astfel de distanţă de Soare încât pe suprafaţa lor poate fi apă în stare lichidă şi viaţă.
    După analiza datelor, cea mai apropiată planetă de pământeni unde ar putea exista viaţă ar trebui să se afle la 15 de ani-lumină de sistemul nostru solar.
    Experţii evocau anterior aproximativ 3.500 de planete, care într-un fel sau altul se apropie după parametrii lor de Pământ. Dintre acestea, cea mai apropiată de Terra se află la o distanţă de 12 ani lumină.
    Aceste date noi NASA intervin în contextul în care experţii trag un semnal de alarmă, afirmând că în următoarele decenii este de aşteptat o înrăutăţire dramatică a condiţiilor de viaţă pe Terra, potrivit raportului anual al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care vor fi publicate în primăvara anului 2014.ONU
    „În secolul XXI, schimbările climatice nefavorabile asociate procesului de încălzire globală vor cauza declinul creşterii economice şi vor determina o creştere a numărului de cetăţeni săraci. La un moment dat, în unele regiuni cu temperaturi ridicate, în combinaţie cu un nivel ridicat de umiditate, va fi imposibilă orice tip de activitate umană. Aflarea în aer liber va fi mortală pentru viaţă”, se afirmă în acest raport, care a ajuns la dispoziţie presei şi din care agenţia de presă ITAR-TASS citează unele părţi.
    În secolul XXI, potrivit oamenilor de ştiinţă, va creşte numărul de victime ale inundaţiilor, incendiilor forestiere, bolilor şi foametei. În mod deosebit vor fi afectate ţările sărace şi regiuni, care nu vor putea rezista în mod independent, fără ajutor internaţional, la efectele nocive ale încălzirii globale, spun experţii.
    Experţii mai cred că reducerea teritoriilor favorabile unei vieţi normale va duce la conflicte militare şi că se va intensifica lupta pentru sursele de apă potabilă.
    Proiectul acestui raport IPCC a fost trimis deja guvernelor statelor membre ale ONU. În lunile următoare, proiectul va fi modificat şi completat pe baza observaţiilor experţilor de la diferite organizaţii de cercetare, mai scrie agenţia de presă menţionată.

  • Diplomaţia franceză, interceptată în SUA

    Washingtonul spionează şi ambasadele franceze. Documentele dezvăluite de fostul consultant al NSA, americanul Edward Snowden, nu au ridicat doar vălul care ascundea amploarea spionajului electronic american în lumea întreagă. Unele elemente arată că serviciile secrete americane au pus la punct programe foarte novatoare pentru realizarea unor misiuni de spionaj mai tradiţionale.
    Unele note interne obţinute de Le Monde detaliază utilizarea generalizată de către NSA a unor tehnici electronice pentru a spiona interesele diplomatice franceze de la ONU, New York, precum şi de la Washington.
    Este vorba de o notă de două pagini, datată 10 septembrie 2010. Un document tehnic intern clasificat “top secret”, destinat agenţilor NSA care utilizează zilnic instrumentele de interceptare ale puternicei agenţii de spionaj americane. Aceasta le acordă tehnicienilor asistenţă pentru a nu se pierde în meandrele codurilor şi acronimelor uzuale în cea mai mare agenţie de informaţii a ţării. Dar în spatele unor simple secvenţe de cifre şi de sigle aparent inofensive se disimulează, în realitate, esenţa războiului electronic.
    Regăsim dovada existenţei programului Genie, unul din cele mai la modă în cadrul NSA: amplasarea implanturilor de spionare la distanţă, în calculatoare. Pe teritoriul american, această modalitate de interceptare este numită “US-3136”; pentru ţintele din afara ţării, “US-3137”. Nota menţionează supravegherea Ambasadei Franţei de la Washington, care apare sub numele de cod “Wabash”, şi pe cea care vizează reprezentanţa franceză la ONU, sub cel al “Blackfoot”.
    Documentul precizează tehnicile folosite pentru spionarea comunicaţiilor diplomaţilor francezi: “Highlands” pentru piratarea calculatoarelor graţie dispozitivelor implantate la distanţă; “Vagrant” pentru captarea informaţiilor afişate pe ecrane; şi PBX, care le permitea să se autoinvite la discuţiile diplomaţiei franceze, ca şi când ar fi participat la o conferinţă telefonică – aşa cum relata Der Spiegel.
    Tehnicile puse la punct sunt, totuşi, cunoscute de alte servicii străine, dar ca şi ansamblul principalelor servicii secrete din lume, NSA şi-a creat şi instrumente proprii care nu mai există în altă parte.
    Implanturi-spion şi interceptarea comunicaţiilor cifrate
    Rapoartele bugetului american din 2011, care conţin o parte a finanţării NSA, arată că 652 de milioane de dolari fuseseră alocaţi doar pentru proiectul “implanturilor-spion”. În acelaşi an, aflăm că “zeci de milioane de calculatoare” sunt atacate şi că proiectul prevede ca cifra să se ridice la mai multe milioane, prin intermediul programului Turbine. Serviciul de referinţă rezervat pentru aceste proiecte de către NSA este “Tailored Access Operation”, responsabil cu operaţiunile ofensive. Potrivit Washington Post, programul Genie ar controla, de la distanţă, din acest moment până la sfârşitul anului 2013, 85.000 de implanturi spion din calculatoare din lumea întreagă.
    Un document datat august 2010 indică mai precis centrele de interes ale SUA pentru acest spionaj de la distanţă. Emanând de la direcţia informaţiilor electronice a NSA, acesta dă asigurări că informaţiile confidenţiale astfel preluate de la cancelarii străine, şi în special de la cea a Franţei, au jucat un rol important pentru obţinerea aprobării prin vot, la 9 iunie 2010, a rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU care prevedea noi sancţiuni pentru Iran, pentru încălcarea obligaţiilor pe care şi le asumase privind programul său nuclear. Această rezoluţie era entuziast promovată de Washington, care se temea pe atunci de opoziţia ţărilor emergente. Rusia şi China susţineau acest text la ONU. În schimb, Brazilia şi Turcia erau împotrivă, argumentând că propuneau, în asociere cu Teheranul, o alternativă la aceste sancţiuni. Libanul, al cărui guvern includea membri ai Hezbollah – organizaţie susţinută de Iran – prefera să se abţină.
    Pentru a încerca să înţelegem motivele NSA, ne putem imagina că Franţa a putut, o vreme, să neliniştească SUA după ce îşi exprimase, la 18 mai 2010, “recunoştinţa” sa şi “susţinerea deplină a Franţei pentru preşedintele Lula, pentru eforturile pe care el le-a făcut” în favoarea unui acord cu Iranul. Dar aceste declaraţii franceze par motivate mai ales de consideraţii comerciale franco-braziliene asociate vânzării unor avioane de vânătoare Rafale. “Washingtonul ştia că noi eram aliniaţi la poziţia lor, ne întâlnisem cu delegaţiile Trezoreriei americane la Paris referitor la conţinutul sancţiunilor. Nu văd ce au putut afla nou”, relatează un diplomat asociat discuţiilor. Parisul urma să voteze, de altfel, pentru această rezoluţie ONU.
    Ceea ce nu împiedică NSA să califice, în respectiva notă, operaţiunea de spionare a reprezentanţei franceze la ONU drept un “succes tacit care a ajutat la configurarea politicii externe a SUA”. Pentru a-şi face cunoscute meritele, agenţia de spionaj o citează pe Susan Rice, pe atunci ambasadoare americană la ONU, referitor la munca realizată de NSA: “Aceasta mă ajută să cunosc (…) adevărul, să dezvălui poziţiile privind sancţiunile şi ne-a permis să conservăm progresul în negocieri”.

  • Avorturile, căsătoriile între persoane de acelaşi sex şi egoismul duc lumea către catastrofă

    Acum în lume sunt cu şase milioane de copii mai puţini decât în 1990 şi acesta este doar începutul dezastrului. Potrivit datelor ONU, către anul 2050 vor fi cu 240 milioane de copii mai puţini decât acum – a semnalat expertul american Don Feder, director pe probleme de comunicare al Congresului Mondial al Familiilor.

    Această situaţie este ”rezultatul unor idei greşite, al unor atitudini şi politici pe care ţările occidentale le duc de la sfârşitul Primului Război Mondial”, a declarat jurnalistul şi juristul Don Feder la conferinţa internaţională cu tema ”Apărarea valorilor familiei”, desfăşurată săptămâna trecută la Belgrad, după cum au relatat ITAR-TASS şi pravoslavie.ru.

    În opinia expertului american, pentru aşa-numita ”iarnă demografică” există câteva cauze principale, una din ele fiind cultivarea individualismului şi egoismului, urmată de lipsa de responsabilitate faţă de societate. ”Altădată nimeni nu-şi punea întrebarea despre lăsarea de urmaşi, aceasta era ceva firesc, ca şi respiraţia”, a subliniat Feder.

    Printre factorii declinului demografic se numără de asemenea popularitatea în creştere a mijloacelor de contracepţie, a adăugat expertul, amintind că, potrivit datelor ONU, fiecare a doua femeie din lume foloseşte contraceptive, astfel că la nivel mondial se fac 42 de milioane de avorturi pe an, ceea ce este comparabil cu populaţia Spaniei.

    Pe de altă parte, a mai subliniat expertul american în cadrul conferinţei din capitala sârbă, ”căsătoriile între persoane de acelaşi sex, promovate de UE, ONU şi actuala administraţie a SUA, au rupt orice legătură între căsătorie şi naşterea de copii”.

    Nu în ultimul rând, a semnalat în continuare Don Feder, ”iarna demografică” este cauzată de ”pierderea credinţei şi a speranţei”. ”Nu este o coincidenţă, a afirmat el, faptul că în Europa occidentală, îndepărtată în mare parte de creştinism, se observă cea mai mică rată a natalităţii din lume. Þările în care bisericile sunt pline demonstrează un nivel ridicat de creştere a populaţiei şi invers”.

    Reprezentantul Congresului Mondial al Familiilor a afirmat totodată că această perspectivă a depopulării cu care se confruntă în prezent omenirea a mai fost înregistrată doar o singură dată, în secolul al 14-lea, în timpul epidemiei de ciumă.

    În acest context, a rezumat expertul american, ”ideile care duc la catastrofă demografică trebuie schimbate imediat, ca să mai existe un viitor”.

    Terra va avea în 2050 aproape 10 miliarde de locuitori

    Populaţia mondială va ajunge la 9,731 miliarde de locuitori în 2050, faţă de 7,141 miliarde în 2013, indică un studiu bienal al Institutului francez de studii demografice (INED), potrivit site-ului http://fr.news.yahoo.com.

    Până la sfârşitul acestui secol vor fi între 10 şi 11 miliarde de locuitori, conform proiecţiilor INED, care realizează studii proprii în paralel cu cele realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), Banca Mondială (BM) şi alte mari instituţii naţionale.

    Cifra de 6 miliarde de locuitori pe Terra a fost depăşită în 1999 şi, după 12 ani, în 2011, populaţia mondială a ajuns la 7 miliarde de locuitori.

    Rata fecundităţii mondiale este de 2,5 copii la o femeie în 2013 – faţă de 5 în 1950 -, cu puternice disparităţi regionale, potrivit studiului, îndeosebi între cele două extreme, care sunt Nigerul (7,6 copii la o femeie) şi Bosnia-Herţegovina (1,2 copii la o femeie).

    Africa va concentra aproape un sfert din populaţia globului în 2050, conform studiului, care prevede că 2,435 miliarde de persoane vor trăi pe continentul african în 2050, aproape dublul înregistrat în 2013 (1,1 miliarde de locuitori).

    Cu un indice al fecundităţii de 1,6 copii la o femeie, Europa continentală va fi singura zonă de pe Terra confruntată cu un recul al populaţiei, care va scădea de la 740 milioane de locuitori în 2013 la 726 milioane în 2050, indică INED.

    America va depăşi un miliard de locuitori, ajungând de la 958 milioane de locuitori în 2013 la 1,228 miliarde în 2050, Asia va trece de la 4,305 miliarde de locuitori în 2013 la 5,284 miliarde în 2050 şi Oceania de la 38 de milioane la 58 de milioane, potrivit previziunilor INED.

    În prezent, cele mai populate şapte ţări ale lumii sunt: China (1,36 miliarde), India (1,276 miliarde), SUA (316,2 milioane), Indonezia (248,5 milioane), Brazilia (195,5 milioane), Pakistan (190,7 milioane) şi Nigeria (174,9 milioane).

  • După Berlusconi, potopul

    După Berlusconi, potopul

    După ce a tot repetat în ultimele săptămâni că sentinţa Curţii de Casaţie, pronunţată la începutul lunii august, nu ar avea efect asupra guvernului de largă coaliţie condus de democratul Enrico Letta, Silvio Berlusconi a schimbat complet macazul şi a optat pentru repede înainte. Astfel, sâmbăta trecută, el a ordonat unui număr de cinci dintre miniştrii săi să părăsească executivul.
    În realitate, escaladarea s-a produs în două faze. Joia trecută, patronul dreptei i-a determinat pe aleşii săi să semneze o scrisoare anunţându-şi demisia din Parlament dacă Senatul îi va confirma declinul în timpul reuniunii de pe 4 octombrie. Mai clar, un fel de ultimatum la adresa lui Enrico Letta însemnând: scapă-mă de eşafod sau îţi dau foc la casă.

    «Este o veritabilă umilinţă», a replicat preşedintele Consiliului de la New York, unde asista la Adunarea Generală a ONU. După întoarcerea la Roma, Enrico Letta le-a cerut a doua zi celor din Forza Italia (cum a fost rebotezat Partidul Poporului şi Libertăţii acum câteva zile) să-şi clarifice poziţia, refuzând să se supună şantajului lui «Il Cavaliere». În aşteptarea răspunsului, şeful guvernului a suspendat măsurile economice, mai ales cele prevăzute pentru a evita o creştere a TVA cu un punct (de la 21 la 22%). La urma urmei, Silvio Berlusconi s-a folosit de acest pretext fiscal pentru a apăsa pe butonul nuclear. «Alegătorii au fost trădaţi în privinţa TVA», proclama pe prima pagină “Il Giornale”, cotidianul familiei Berlusconi.
    «Pentru a încerca să-şi justifice acest gest nebunesc şi iresponsabil vizând exclusiv să acopere problemele sale personale, el foloseşte alibiul TVA-ului», a denunţat vehement un Enrico Letta de obicei foarte moderat. «Comportamentul lui Silvio Berlusconi nu este unul demn», se revolta şi cotidianul patronatului “Il Sole 24 Ore”, rezumând sentimentul mediilor de afaceri, dar şi al sindicatelor, care se tem ca această criză politică să nu producă efecte devastatoare asupra unei economii deja în bernă. Pe 27 septembrie, FMI avertizase ferm Italia împotriva tensiunilor din sânul majorităţii, evocând «un mare risc» pentru creşterea economică.
    În pofida a toate acestea, Berlusconi a preferat să urmeze sfaturile celor mai intransigenţi colaboratori şi să răstoarne masa. În această lovitură de poker, Il Cavaliere a pierdut mult în plan politic dar şi din punctul de vedere al întreprinderii sale, aşa cum, se pare, că au încercat în van să-l facă să înţeleagă unii dintre apropiaţii săi, dar şi pe prietenul său din copilărie Fedele Confalonieri, preşedintele Mediaset, sau Gianni Letta, fostul său număr 2 şi unchiul actualului preşedinte al Consiliului. Dar, slăbit, «nedormit» de la condamnarea sa definitivă de acum două luni, Silvio Berlusconi a preferat să joace totul pe o singură carte, refuzând să fie pus, de facto, la distanţă de jocul politic, fără să reacţioneze.
    Foarte curând, el va trebui să aleagă între arestul la domiciliu şi munca în folosul comunităţii timp de un an. Având, în plus, spectrul unor alte griji judiciare la orizont. «În cadrul noilor anchete asupra afacerii Ruby, un mandat de a te aduce la locul tău este gata», l-ar fi informat avocatul său, Niccolo Ghedini.

    «În această noapte, am dormit în sfârşit», a indicat luni un Cavaliere uşurat că a trecut Rubiconul, asigurâd totuşi că «grijile sale judiciare nu au nimic de-a face cu decizia sa […]. Trebuie să se revină la urne cât mai repede posibil şi aceste alegeri le vom câştiga noi», li s-a adresat el partizanilor săi.
    Dar dizolvarea Parlamentului şi un scrutin anticipat nu sunt încă certe. Şeful statului, Giorgio Napolitano, a precizat în mai multe rânduri că va face tot ce stă în puterea sa pentru a evita noi alegeri cu actuala lege electorală care riscă, cum a fost cazul în februarie, să nu dea un învingător clar la încheierea votului: «Doar Camerele vor fi dizolvate dacă nu va fi posibilă formarea unui guvern.»
    În acest context, Enrico Letta ar trebui să verifice în zilele următoare dacă va reuşi, în ciuda învingerii lui Berlusconi, să obţină o majoritate. Nu este ceva imposibil, ştiind că mulţi senatori din mişcarea Cinci Stele al lui Beppe Grillo i-ar putea veni în ajutor pentru a evita o criză politică. Alţi parlamentari, aleşi abia acum şapte luni, se tem că-şi vor pierde scaunul.
    Dar iniţiativa lui Berlusconi riscă mai ales să provoace o scindare în propria tabără. Mulţi moderaţi din Forza Italia par pe punctul de a-şi face bagajele. Trei dintre cei cinci miniştri constrânşi să-şi dea demisia, fără a fi consultaţi în prealabil, şi-au împărtăşit public nemulţumirea. Însărcinată cu portofoliul Sănătăţii, Beatrice Lorenzin a indicat că ea nu se mai recunoşte în acest partid care este acum ostaticul «unei drepte radicale». Cadoul de aniversare al lui Silvio Berlusconi s-ar putea transforma într-unul de adio.

  • Premierul Republicii Moldova a cerut la ONU retragerea trupelor militare ruse de pe teritoriul ţării

    Prim-ministrul Republicii Moldova Iurie Leancă a reiterat joi, la Adunarea Generală a ONU apelul Republicii Moldova privind retragerea definitivă a forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate cu angajamentele internaţionale corespunzătoare. În discursul său, Leancă a menţionat că există multe obstacole în calea reintegrării Republicii Moldova, referindu-se la arsenalul militar străin care este încă pe teritoriul ţării sale, potrivit unui comunicat difuzat de servicul de presă al guvernului de la Chişinău.

    Leancă a declarat că reintegrarea Republicii Moldova este prioritatea strategică a Guvernului. Acesta prevede consolidarea populaţiei de pe ambele maluri ale Nistrului în jurul obiectivelor comune, oferindu-le oamenilor un viitor mai bun. Aceasta înseamnă, de asemenea, eliminarea provocărilor, asigurarea drepturilor fundamentale ale omului şi a securităţii în regiune. Premierul a accentuat că Republica Moldova pledează pentru continuarea măsurilor de consolidare a încrederii cu participarea plenară a partenerilor implicaţi în acest proces.

    „Viziunea Guvernului Republicii Moldova pentru o soluţie finală a conflictului este lipsită de ambiguitate. În primul rând, o soluţie cuprinzătoare şi viabilă trebuie să se bazeze pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării. Suntem deschişi pentru un compromis rezonabil pe un statut special al regiunii în cadrul Republicii Moldova, care ar oferi populaţiei din stânga Nistrului un nivel confortabil şi garantat de autoguvernare în diferite domenii ale vieţii publice. Totodată, trebuie să existe un spaţiu constituţional, economic şi de apărare unic în interiorul frontierelor recunoscute la nivel internaţional ale Republicii Moldova. În acelaşi timp, Republica Moldova trebuie să fie un stat funcţional care continuă să avanseze pe calea sa europeană şi oferă populaţiei de pe ambele maluri dreptul de a beneficia în mod egal de parteneriatul nostru extins cu Uniunea Europeană”, a specificat premierul de la Chişinău.

    În încheierea discursului său, Leancă şi-a exprimat convingerea că viitorul Republicii Moldova este unul luminos, iar Guvernul, sprijinit de partenerii de dezvoltare, va reuşi să construiască o ţară puternică şi unită, în marea familie europeană, şi să asigure bunăstarea poporului şi consolidarea societăţii, potrivit guvernului.

    La Adunarea Generală a ONU din 2012, şi preşedintele ţării, Nicolae Timofti, a cerut retragerea trupelor militare ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova. „Trupele ruse, staţionate pe teritoriul Republicii Moldova fără consimţământul statului gazdă şi contrar prevederilor constituţionale şi angajamentelor internaţionale, ar trebui să fie în cele din urmă retrase”, a declarat Timofti atunci.

    În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, angajament pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.

  • Sancţiuni inutile în faţa progreselor înregistrate de ţara condusă de Kim Jong-un

    Sancţiunile internaţionale aplicate Coreei de Nord nu au avut efectul scontat, regimul comunist controlând în prezent tehnologiile fundamentale necesare pentru dezvoltarea programului nuclear, au apreciat miercuri experţi reuniţi la Seul. Aceşti experţi, invitaţi de centrul de studii Asan Institute, au avut păreri diferite privind nivelul de ameninţare nucleară pe care îl reprezintă Coreea de Nord. Totuşi, ei au fost de acord că este nevoie de elaborarea urgentă a unor noi strategii pentru a contracara acest pericol.
    Inutilă pare şi decizia recentă a Chinei, cel mai apropiat aliat al Phenianului, privind interzicerea exportării către Coreea de Nord a tuturor materialelor şi tehnologiilor care ar putea să servească la confecţionarea de rachete sau arme nucleare, chimice sau biologice. Probabil, Coreea de Nord a atins un anumit grad de independenţă în acest domeniu şi este capabilă să-şi desfăşoare activităţile fără noi tehnologii din exterior. “Ei nu mai sunt la începutul acestui proces. Ei lucrează în domeniu deja de o perioadă îndelungată”, a afirmat Park Jiyoung, directorul departamentului de cercetare privind politica ştiinţei şi tehnologiei al institutului. “Coreea de Nord va încerca posibil să-şi perfecţioneze capacitatea nucleară actuală (…), iar controlul asupra exportului nu va ajuta la nimic”, a adăugat el.
    Coreea de Nord a efectuat trei teste nucleare. Ultimul test şi cel mai puternic, realizat în februarie, a supus regimul de la Phenian unor noi sancţiuni, votate de către Consiliul de Securitate al ONU şi susţinute de Beijing. Imagini din satelit sugerează că Phenianul a început deja să efectueze lucrări în vederea repornirii reactorului Yongbyon, unde şi-ar fi dublat capacitatea de îmbogăţire a uraniului.
    Potrivit unui studiu realizat de expertul în domeniu nuclear Joshua Pollack, din Washington, şi cercetătorul Scott Kemp, de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, Coreea de Nord poate produce componente-cheie ale centrifugelor utilizate pentru îmbogăţirea uraniului. “Ceea ce înseamnă că politica actuală bazată pe controlul asupra exporturilor, sancţiunile şi interdicţiile au depăşit limitele de eficacitate”, a explicat Pollack. “Noi nu putem opri avansarea acestui program de îmbogăţire (…), nici măcat să detectăm această avansare”, a adăugat el.
    Îmbogăţirea uraniului este o operaţiune mai puţin costisitoare decât îmbogăţirea plutoniului. Ea poate fi realizată prin folosirea unei serii de centrifuge în clădiri relativ mici. Faptul că regimul nord-coreean ar putea dispune de instalaţii pentru îmbogăţirea uraniului subminează credibilitatea unui acord privind denuclearizarea.
    Cea mai bună opţiune pentru comunitatea internaţională ar fi preîntâmpinarea unui al patrulea test nuclear, consideră cercetătorul. În opinia lui Li Bin, fizician şi specialist în domeniul nuclear la Carnegie Endowment for International Peace, un centru de studii cu sediul la Washington, Coreea de Nord “ar putea avea nevoie doar de un test suplimentar” pentru miniaturizarea unei bombe, o etapă-cheie pentru fixarea unui focos nuclear în vârful rachetei.

    Un instrument politic

    Singurul obstacol în calea finalizării programului nuclear nord-coreean pare a fi conceperea unui dispozitiv de proiecţie sigur. În decembrie 2012, Coreea de Nord a lansat o rachetă de tip Unha-3 şi a plasat cu succes un satelit pe orbită. Washingtonul şi aliaţii săi au condamnat imediat un test cu rachetă balisitică. Expertul german în rachete Markus Schiller s-a declarat “sigur” că regimul de la Phenian nu posedă în prezent rachete balistice intercontinentale (ICBM). Racheta de tip Unha-3 “nu este o armă”, a afirmat expertul.
    Regimul nord-coreean posedă rachete capabile să atingă Coreea de Sud, Japonia şi China, dar ele sunt de o fiabilitate scăzută şi Coreea de Nord nu riscă cu una dintre bombele sale. Experţii estimează că arsenalul militar nord-coreean conţine între şase şi zece bombe.
    De asemenea, Schiller a minimalizat pericolul pe care îl reprezintă Coreea de Nord. “Programul militar nord-coreean este un instrument politic” destinat obţinerii unor concesiuni şi a ajutorului internaţional, consideră expertul german.

  • Campanie UNICEF de demobilizare a copiilor-soldaţi

    Campanie UNICEF de demobilizare a copiilor-soldaţi

    Peste 550 de copii soldaţi au fost demobilizaţi între lunile martie şi august în provincia Katanga, în sud-estul Republicii Democrate Congo, a anunţat Biroul de coordonare a problemelor umanitare din ONU (OCHA).
    „Campania de sensibilizare care invită copiii să se dezangajeze din forţele şi grupurile înarmate a reuşit să demobilizeze 557 de copii în perioada martie-august 2013 în teritoriile Malemba, Nkulu, Manono, Mitwaba şi Pweto”, explică OCHA într-un comunicat de presă, citat de AFP.
    Aceste teritorii sunt situate în jumătatea nordică a provinciei, defavorizată în raport cu partea sudică bogată în minereuri (cupru, cobalt, coltan ş.a.), unde operează mai multe grupuri înarmate, între care separatiştii Mai-Mai, aşa-numiţi „Bakata-Katanga” şi „Gedeon”.
    „Centrele de tranzit din Lumumbashi, Kalemie şi Manono au primit 444 de copii, în timp ce alţi 113 s-au întors în familiile lor”, adaugă nota OCHA.
    Expresia „forţe şi grupuri înarmate” înglobează şi Forţele Armate ale RDC (FARDC), dar esenţialul copiilor demobilizaţi în perioada respectivă provin din grupuri înarmate, a precizat OCHA.
    „Într-un lot de copii, 27 provin din armata naţională”, a indicat OCHA.
    Cele 557 demobilizări sunt urmare a unei campanii lansate la începutul lunii aprilie de Action contre la pauvrete (ACP) şi de alte ONG-uri, susţinute de UNICEF. Ea urmăreşte să descurajeze copiii să se înroleze în forţele şi grupurile înarmate sau îi încurajează să le părăsească.
    Potrivit UNICEF, circa 4.500 de copii ar fi înrolaţi în forţe sau grupuri înarmate pe întreg teritoriul congolez. Circa 1.500 de copii-soldaţi sunt doar în Katanga, provincia de origine a şefului statului, Joseph Kabila, şi plămânul economic al RDC.

  • Rusia nu exclude acordul pentru o acţiune militară în Siria dacă vor exista dovezi

    Rusia nu exclude acordul privind o operaţiune militară în Siria în cazul în care vinovăţia Damascului cu privire la utilizarea de arme chimice va fi dovedită, dar numai cu aprobarea ONU, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, într-un interviu acordat agenţiei de presă Associated Press şi postului de televiziune rus Pervîi Kanal, preluat de mai multe canale media.

    Într-o ştire urgentă, referindu-se la acest interviu, agenţia de presă RIA Novosti titra că „Rusia va lua parte la operaţiune militară împotriva Siriei”, dar ulterior varianta on-line a agenţiei semioficiale de presă a eliminat această primă informaţie de pe site, înlocuind-o cu „Rusia nu exclude că îşi va da acordul pentru o acţiune militară în Siria”.

    „Nu exclud acordul (Federaţiei Ruse). Dar vreau să atrag atenţia asupra unui fapt absolut fundamental. În conformitate cu dreptul internaţional actual, numai Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite poate autoriza o acţiune în forţă împotriva unui stat suveran. Orice alte motive, metode care ar justifica folosirea forţei împotriva unui stat independent şi suveran, sunt inacceptabile şi nu pot fi calificate decât ca agresiune”, a explicat preşedintele rus în interviul acordat AP şi Pervîi Kanal şi citat de RIA NOvosti.

    În acelaşi timp, Vladimir Putin a subliniat că nu există informaţii exacte despre ce s-a întâmplat precis în Siria, astfel încât este necesar să fie investigate în detaliu toate aceste date.

    „Nu avem nicio informaţie exactă a ceea ce s-a întâmplat. Noi credem că, cel puţin, trebuie aşteptate rezultatele cercetărilor întreprinse de către Comisia inspectorilor ONU. Noi nu avem nicio dovadă că aceste substanţe chimice ar fi fost o armă chimică sau nişte simpli poluanţi chimici, care ar fi fost folosite de armata guvernamentală siriană”, a declarat Putin, în acelaşi interviu. „Dacă cineva are informaţii că armele chimice au fost folosite şi că ele au fost folosite de armata regulată, atunci ar trebui ca toate aceste dovezi să fie prezentate Consiliului de Securitate al ONU şi ele trebuie să fie credibile”, a mai adăugat liderul rus.

    Referitor la materialele video, care prezintă presupuse victime ale atacului chimic, printre care numeroşi copii, Vladimir Putin a declarat că „aceste imagini sunt oribile”. „Singura întrebare este cine a făcut şi cine este vinovat. Aceste cadre în sine nu oferă răspunsuri la întrebările pe care acum le-am pus. Se crede că aceasta este un montaj al aceloraşi militanţi care, după cum bine ştiţi, şi administraţia SUA recunoaşte aceasta, sunt asociaţi Al-Qaida şi care au fost întotdeauna cunoscuţi pentru cruzimea lor”, a afirmat preşedintele rus în interviul menţionat preluat de RIA Novosti.

    În interviul acordat înaintea summitului G-20 de la Sankt Petersburg (5-6 septembrie), preşedintele Putin a mai declarat că Rusia şi-a suspendat livrările de rachete sol-aer S-300 către Siria. „Avem un contract privind livrarea de S-300, am furnizate unele componente, dar nu am încheiat furnizările, pe care le-am suspendat pentru moment”, a indicat şeful statului rus, cu privire la aceste sisteme de arme sofisticate, echivalentul Patriot american.

  • China şi Rusia se opun unei intervenţii în Siria

    China şi Rusia se opun unei intervenţii în Siria

    Cele două ţări, care fac uz de dreptul lor de veto în Consiliul de Securitate al ONU ca să împiedice atacuri occidentale, şi-au reiterat opoziţia faţă de o intervenţie în Siria. “Planurile de lovituri militare în Siria, declarate de unele ţări, sunt o sfidare la adresa prevederilor fundamentale ale Chartei ONU şi a altor norme de drept internaţional”, i-a spus viceministrul rus al afacerilor externe, Ghenadi Gatilov, secretarului general al ONU, Ban Ki-moon.
    Chiar dacă Rusia se opune cu vehemenţă unei intervenţii militare în Siria şi a blocat prin veto, de câteva luni, adoptarea unei rezoluţii ONU, preşedintele rus Vladimir Putin a apreciat ca “inacceptabilă” utilizarea armelor chimice “de către oricine” în Siria, lăsând să planeze îndoiala asupra celor răspunzători de atac. În timpul unei întrevederi, la iniţiativa Teheranului, cu omologul său iranian Hassan Rouhani, el a afirmat că acordă “o atenţie deosebită situaţiei din Siria”. “Cele două părţi consideră inacceptabilă utilizarea de arme chimice, de către oricine”, a subliniat Preşedinţia rusă. Putin şi Rouhani au subliniat şi “necesitatea găsirii unor căi de reglementare politico-diplomatică”, Rusia şi Iranul, puternici susţinători ai Damascului, înmulţindu-şi în ultimele zile avertismentele legate de o intervenţie militară în Siria a Washingtonului şi aliaţilor săi.

    China cere “mai multă răbdare”

    La rândul ei, presa oficială din China a făcut joi apel la o mobilizare internaţională, care să împiedice o intervenţie armată occidentală în Siria, care pare de altfel probabilă în viitorul apropiat. “Comunitatea internaţională trebuie să dea dovadă de răbdare şi să nu se lase dusă de nas de serviciile americane de informaţii”, scrie cotidianul China Daily într-un editorial cu titlul “Nu există scuze pentru atacuri”. “Acum zece ani, Statele Unite şi aliaţii lor au eludat ONU şi au impus cu forţa o schimbare de regim în Irak, sub pretext că acel regim deţinea arme de distrugere în masă. Aşa ceva nu trebuie să se mai permită a doua oară”, adaugă cotidianul. “O intervenţie militară fără mandat ONU doar va agrava şi mai mult situaţia din Siria”, avertizează China Daily. “Forţele mondiale care se opun unei intervenţii militare trebuie să se unească şi să împiedice un atac occidental în Siria”, afirmă, la rândul său, publicaţia Global Times. “Dacă acest atac are loc, ele (forţele mondiale) trebuie să sprijine deschis rezistenţa guvernului sirian. Rusia şi Iranul trebuie să ia în calcul acordarea unei asistenţe militare directe (regimului lui Bashar al-Assad)”, continuă ziarul.
    Într-un comunicat dat joi publicităţii, ministrul chinez al afacerilor externe, Wang Yi, atrage atenţia asupra “oricărei ingerinţe” în ancheta în curs a ONU privind atacul chimic din 21 august. “Doar o soluţie politică poate rezolva criza siriană”, a declarat, în cursul acestei săptămâni, Wang Yi.
    De mai bine de doi ani, China refuză să dea curs apelurilor internaţionale la exercitatea de presiuni suplimentare asupra regimului lui Bashar al-Assad, făcând uz, ca şi vecina sa Rusia, de dreptul de veto în Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite.

  • ONU a eşuat în investigarea dispariţiilor din Kosovo

    Organizaţia Amnesty International (AI) a criticat, într-un raport publicat luni, eşecul Misiunii ONU în Kosovo (MINUK) în investigarea dispariţiilor de persoane, cele mai multe de etnie sârbă, în conflictul din anii 1998-1999, relatează AFP.
    „Faptul că MINUK nu a investigat atacurile sistematice şi de mare amploare împotriva civililor, ce constituie crime împotriva umanităţii, a contribuit la climatul de impunitate ce prevalează de atunci în Kosovo”, subliniază Sian Jones, un responsabil al AI.
    Raportul citat se bazează pe rezultatele unui panel realizat de MINUK, misiunea internaţională însărcinată cu administrarea Kosovo, în cadrul căruia s-au examinat plângerile celor care au considerat că le-au fost încălcate drepturile.
    Au fost depuse circa 150 de plângeri în care se afirmă că MINUK nu a investigat răpirile, mai ales în cazul sârbilor din Kosovo. „În multe cazuri, MINUK nu a fost în măsură de dovedească faptul că a realizat o anchetă”, se precizează în raportul organizaţiei non-guvernamentale, menţionând eşecul misiunii internaţionale şi în cazul dispariţiei albanezilor din fosta provincie sârbă. „Anii au trecut şi tot nu ştim ce s-a întâmplat cu majoritatea persoanelor dispărute din ambele tabere, iar rudele lor continuă să aştepte să se facă dreptate”, constată Amnesty International.
    Aceasta face apel ‘să se facă lumină cu privire la soarta persoanelor dispărute în toate comunităţile din Kosovo, presupuşii autori ai crimelor de război şi crimelor împotriva umanităţii să fie deferiţi justiţiei şi să se acorde despăgubiri familiilor victimelor’.
    Soarta a peste 1.700 de persoane, date dispărute în urma conflictului între armata sârbă şi gherilele separatiste kosovare, este în continuare necunoscută.