word-monitor

Tag: OCDE

  • Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale

    Luxemburg şi Cipru nu respectă standardele internaţionale privind combaterea evaziunii fiscale

    Luxemburg, Cipru, Insulele Virgine Britanice şi Seychelles nu respectă standardele internaţionale în domeniul transparenţei în sectorul bancar, potrivit unui raport privind paradisurile fiscale efectuat de OCDE. Raportul a fost realizat de o echipă de evaluatori internaţionali, care au analizat obstacolele practice întâmpinate de ţările care vor să descopere evazioniştii cu conturi în paradisuri fiscale, relatează Financial Times. Concluziile evaluării, prezentate la o reuniune la Jakarta la care au participat reprezentanţii a peste 80 de ţări, vor spori presiunile pentru noi reforme în domeniul transparenţei în sectorul bancar.
    Deficienţele constatate sunt stânjenitoare pentru centrele financiare menţionate şi le-ar putea expune riscului de a fi incluse pe o listă neagră de către autorităţile fiscale şi băncile de dezvoltare. Cele patru ţări au o legislaţie suficient de solidă pentru a respecta standardele referitoare la transparenţă, dar au făcut prea puţin pentru a o pune în practică.
    Elveţia este între 14 ţări rămase în urmă din cauza lacunelor legislative. Între alte state care au probleme în această privinţă sunt Botswana, Brunei, Nauru, Panama, Emiratele Arabe Unite, Liberia şi Vanuatu. Alte două ţări, Austria şi Turcia, îndeplinesc numai parţial standardele referitoare la transparenţa în domeniul bancar.
    Un grup format din 121 de state, înfiinţat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), conduce eforturile de combatere a secretului bancar, lansate de G20, obiectivul fiind creşterea veniturilor bugetare.
    Includerea Luxemburgului pe lista ţărilor care nu respectă standardele internaţionale de transparenţă este o lovitură pentru această ţară, care s-a angajat în aprilie să relaxeze reglementările referitoare la secretul bancar, după presiuni puternice din partea ţărilor Uniunii Europene, în special din partea Germaniei. Guvernul din Luxemburg a catalogat criticile drept prea aspre, notând că a răspuns la 785 din 832 de solicitări pentru informaţii în domeniul bancar, din partea altor state. Autorităţile au adăugat că vor analiza recomandările şi vor continua eforturile pentru transparenţă.
    Clasificarea Ciprului în rândul ţărilor care nu respectă standardele internaţionale a avut loc după controversele legate de rolul avut în facilitarea evaziunii internaţionale, apărute în timpul negocierilor pentru programul de salvare a ţării.
    Numeroase alte centre financiare, inclusiv Statele Unite şi Marea Britanie, au fost apreciate că respectă în mare parte dar nu în totalitate standardele referitoare la furnizarea de informaţii privind deţinătorii de conturi.
    Campania de creştere a transparenţei a fost lansată în 2009, obiectivul fiind schimbul de informaţii în domeniul fiscal şi renunţarea la secretul bancar.

  • Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicatorii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, cu 12% în Spania şi cu 10% în Italia, iar locuitorii statelor dezvoltate, în ansamblul lor, sunt mai puţin mulţumiţi şi mai suspicioşi decât înainte de declanşarea crizei financiare, potrivit OCDE.
    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), gradul de satisfacţie este mai redus în cazul locuitorilor zonei euro decât în cel al americanilor, relatează CNBC.
    Nivelul mediu al satisfacţiei vieţii în cele 34 de ţări membre ale OCDE a scăzut uşor în perioada 2011-2012, dar s-a menţinut totuşi relativ constant în cei cinci ani de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.
    Cut toate acestea, raportul “How’s Life?” al OCDE arată diferenţe mari între ţări. Astfel, în Grecia nivelul de satisfacţie a populaţiei din Grecia a scăzut cu peste 20%, în Spania cu 12%, iar în Italia cu 10%, statele cele mai lovite de criză fiind afectate de şomajul ridicat şi măsurile drastice de austeritate.
    În SUA, gradul de satisfacţie a scăzut cu 7% pe parcursul a patru ani, până în 2012. În Germania, Israel, Mexic, Rusia şi Suedia a avut loc în schimb o creştere a nivelului de mulţumire.
    Analiza se bazează pe 11 factori consideraţi esenţiali pentru bunăstare, de la sănătate şi educaţie şi până la venituri şi satisfacţia generală a vieţii.
    Criza a erodat şi încrederea populaţiei în guverne şi instituţii, în special în ţările din zona euro unde procentul populaţiei care are încredere în guverne a scăzut cu 10 puncte procentuale în cinci ani încheiaţi în 2012.
    Pe ansamblul statelor membre ale OCDE, mai puţin de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au încredere în guverne, cel mai redus nivel înregistrat din 2006.
    “Acest raport este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Ne reaminteşte că obiectivul central al politicilor economice este îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să regândim cum să plasăm nevoile oamenilor în centrul stabilirii politicilor”, a declarat secretarul general al OCDE, Angel Gurría.
    La nivelul ţărilor membre ale organizaţiei, PIB-ul pe cap de locuitor a fost în 2012 cu 1% sub nivelul din 2007. Totuşi, venitul pe gospodărie a fost mai mare anul trecut decât înainte de criză.
    Veniturile americanilor au avut o evoluţie mai bună decât cele ale europenilor. PIB-ul pe cap de locuitor în SUA aproape a revenit la nivelul anterior crizei, la sfârşitul lui 2012, în timp ce veniturile gospodăriilor au urcat cu 2% faţă de 2007.
    În zona euro, PIB-ul pe cap de locuitor şi veniturile pe gospodărie au scăzut cu peste 4%. În Grecia, veniturile pe gospodărie s-au redus cu 10% atât în 2010 cât şi în 2011.
    OCDE a constatat totuşi că anumite state europene oferă unele dintre cele mai bune condiţii de viaţă, precum Elveţia, ţările nordice şi Marea Britanie, care se află, alături de Australia, Canada şi Noua Zeelandă, printre primele 20 de poziţii.

  • Studenţii la medicină se îndreaptă spre Europa de Est

    Studenţii la medicină se îndreaptă spre Europa de Est

    Un număr tot mai mare de studenţi străini se îndreaptă spre Europa de Est pentru studii medicale, stomatologice sau farmaceutice, în contextul în care regiunea pare să atragă un tot mai mare interes, deşi în prezent ea găzduieşte cu mult mai puţini studenţi internaţionali decât Europa de Vest, relatează New York Times.

    Per total, numărul de studenţi străini din Ungaria a crescut cu 21% în intervalul 2005-2011 – de la 13.601 la 16.465 – potrivit Institutului de Statistică al UNESCO, care defineşte drept “student străin”, orice student care nu şi-a făcut studiile liceale în respectiva ţară. De asemenea, în Polonia a existat o creştere de 80% a numărului de studenţi străini între 2005 şi 2010, ultimul an pentru care sunt disponibile cifre statistice. La rândul său, Republica Cehă a raportat o dublare a numărului de studenţi străini în acelaşi interval, în timp ce Slovacia a înregistrat o creştere de peste cinci ori a numărului acestora, potrivit UNESCO.

    Mulţi dintre studenţii străini care aleg regiunea urmează medicina sau alte discipline corelate. În 2010, domeniul “sănătate şi asistenţă socială” a reprezentat 30% din opţiunile studenţilor străini din Polonia, potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). În Slovacia, 45% dintre studenţii străini au studiat discipline legate de sănătate, în timp ce în Polonia, străinii au constituit 15% dintre studenţii cursurilor la aceste discipline, potrivit aceluiaşi studiu. Prin comparaţie, în ţări precum Germania, Suedia şi Canada, unde concurenţa pentru locurile la universităţile de medicină este deosebit de mare, între 6 şi 9% dintre studenţii care urmează aceste specializări sunt străini.

    În Ungaria, unde patru universităţi oferă programe medicale şi stomatologice în limba engleză, 42% dintre studenţii internaţionali studiază în domenii legate de sănătate, potrivit OCDE.

    Potrivit New York Times, există mai multe motive ce justifică reorientarea spre Europa de Est, inclusiv reputaţia în creştere a diplomelor obţinute la universităţile din Europa de Est care predau cursuri în limba engleză. Există însă şi alţi factori, în special faptul că taxele de şcolarizare la aceste instituţii nu sunt la fel de mari ca la universităţile de top din Occident, iar intrarea nu este la fel de dificilă.

    La Universitatea Semmelweis, studenţii la medicină plătesc sub 20.000 dolari pe an pentru studii, iar studenţii din ţările Uniunii Europene pot obţine de multe ori burse sau împrumuturi. La Universitatea Carolină din Praga, care oferă, la rândul său, o specializare în medicină, în limba engleză, şcolarizarea anuală este limitată la 14.100 de euro sau 18.600 de dolari. Prin comparaţie, specializarea stomatologie tinde să fie uşor mai scumpă din cauza costurilor legate de materiale.

    Pentru europenii, care, în mod obişnuit, pot intra la facultăţile de medicină din ţările lor de origine fără aproape nicio taxă, astfel de taxe pot părea mari. Cu toate acestea, costurile sunt relativ accesibile pentru studenţii din Statele Unite, unde chiar şi şcolarizarea la universităţi publice poate depăşi 30.000 de dolari pe an.

    În plus, medicii, stomatologii şi farmaciştii cu diplome obţinute la universităţi acreditate din Europa de Est pot practica aproape oriunde în cadrul Uniunii Europene.

    Deşi Semmelweis este singura universitate din Budapesta, unde medicina şi stomatologia sunt predate în limba engleză şi germană, există alte universităţi de prestigiu din jurul Ungariei – cum ar fi Universitatea din Szeged, Universitatea din Pecs şi Universitatea din Debrecen – care oferă, de asemenea, cursuri în limba engleză.

    Universitatea Carolina din Praga are o reputaţie puternică în rândul studenţilor la medicină interesaţi de Europa de Est, iar Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”, din Cluj-Napoca, România, atrage, de asemenea, un număr tot mai mare viitori medici, farmacişti şi medici stomatologi.