word-monitor

Tag: ministerul tineretului si sportului

  • Programele şcolare vor include practicarea sportului la toate nivelurile învăţământului preuniversitar

    Programele şcolare vor include educaţia fizică şi practicarea sportului la toate nivelurile de învăţământ preuniversitar, prevede Strategia în domeniul Sportului pentru perioada 2013 – 2030, pusă în dezbatere publică de Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS).

    Prin această strategie, MTS urmăreşte îmbunătăţirea calităţii orei de educaţie fizică şi sport, mărirea numărului de ore de sport în gimnaziu şi liceu la cel puţin 3, introducerea a 30 de minute de mişcare şi coordonare în ciclul preşcolar, dar şi realizarea de competiţii la nivel şcolar.

    Totodată, MTS are în vedere acordarea de recompense şcolare pentru activitatea sportivă extracurriculară (recomandări, burse de studiu, tabere şcolare, etc.) dar şi realizarea unui proiect naţional care să devină evaluare a activităţii sportive din şcoli şi universităţi.

    Alte obiective ale strategiei sunt dotarea grădiniţelor cu materiale sportive didactice pentru educaţia copiilor, dotarea sălilor de sport deja existente cu materiale sportive, scăderea numărului de scutiţi medical de educaţie fizică şi sport în învăţământ prin accesarea programelor prin alternanţă, îmbunătăţirea cercetării în domeniul sportului, dotarea sălilor de sport a şcolilor cu echipamente electronice care creează reperele de timp, scor, spaţiu şi organizare Olimpiadei Sportului Şcolar.

    Documentul pus în dezbatere publică de MTS mai prevede că bazele sportive didactice vor fi multifuncţionale şi vor fi puse la dispoziţia comunităţii locale, pentru a permite practicarea mai multor discipline sportive, iar activităţile sportive universitare vor fi organizate şi promovate în colaborare cu ministerul de resort, cu scopul de a acorda atenţie deosebită practicării sportului de către tineri, contribuind la dezvoltarea lor socială şi culturală.

    “Vom încuraja practicarea sportului de către persoane cu dizabilităţi motorii, psihice, senzoriale şi mixte, urmărind deplina lor integrare socială. Să dezvolte Programul extins de proiecte şi activităţi sportive, cu scopul de a întări sănătatea cetăţenilor, indiferent de vârstă şi sex (educaţie prin sport)”, susţin reprezentanţii MTS.

    Alte obiective ale strategiei se referă la refacerea legislaţiei în domeniul sportului, prin elaborarea Codului Sportiv, la realizarea Registrului bazelor sportive din România, dar şi al Registrului Naţional de Monitorizare a potenţialului biomotric al populaţiei şcolare.

    “Părinţii joacă un rol important în formarea comportamentului copiilor, viitori performeri, în viaţă şi în sport. Noi şi părinţii vom încuraja să se respecte următoarele linii directoare: toţi copiii participă în sport pentru distracţie şi dezvoltarea lor sănătoasă, încurajăm participarea, fără a-i forţa niciodată. Părinţii sunt primii sponsori în activitatea sportivă a copiilor. Ne focalizăm mai mult pe efortul lor, decât pe a câştiga sau a pierde. Vom accepta că sportul are o curbă de învăţare şi vom permite copiilor să înveţe din propriile greşeli. Vom sprijini şi vom încuraja educaţia în şcoală a copiilor. Vom educa spiritul de fair-play, vom lupta împotriva violenţei, a folosirii drogurilor şi a tuturor tentaţiilor societăţii moderne”, se mai arată în Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2030.

  • Cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, la grupa de vârstă 15-19 ani

    Cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, la grupa de vârstă 15-19 ani

    Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) a lansat luni în dezbatere publică Strategia Naţională pentru Tineret 2014-2020, scopul final fiind incluziunea socială a tinerilor, în condiţiile în care cea mai ridicată rată a sărăciei absolute, 8,4 la sută, se înregistrează la grupa de vârstă 15-19 ani. Strategia a fost lansată în dezbatere de secretarul de stat în MTS Cristian Cosmin, care a precizat că România nu a mai avut un astfel de document din 2005.

    Potrivit lui Cosmin, populaţia tânără cu vârste între 15 şi 34 de ani a scăzut constant din 2001, ajungând acum la şase milioane.

    Strategia în domeniul tineretului are ca obiectiv principal incluziunea tinerilor pe patru paliere – cultură şi educaţie non-formală, participare şi voluntariat, muncă şi antreprenoriat, sănătate şi sport. Obiectivul general al Strategiei vizează susţinerea participării active a tinerilor la viaţa economică, socială, culturală şi politică a ţării, asigurând oportunităţi egale de acces la educaţie, ocupare şi condiţii de viaţă decente, inclusiv pentru grupurile vulnerabile, pornind de la faptul că rata sărăciei absolute este cea mai ridicată la grupa de vârstă 15-19 ani, adică 8,4 la sută.

    Strategia Naţională are stabilite şase domenii de intervenţie. Primul este inegalitatea socială, în condiţiile în care peste un sfert dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani trăiesc în sărăcie relativă (28,1 la sută), România fiind astfel pe ultimele trei locuri în Uniunea Europeană. Un alt domeniu de intervenţie este excluziunea socială – peste o treime dintre tineri sunt la risc de excluziune, adică 40,3 la sută, faţă de 24,3 la sută în UE. Apoi, sunt vizate ocuparea şi antreprenoriatul, pornind de la faptul că România are cel mai ridicat nivel de sărăcie în rândul tinerilor cu vârste între 18 şi 24 de ani care lucrează – 30,7 la sută, faţă de 11,2 la sută în UE. Un alt domeniu de intervenţie face referire la educaţie non-formală şi cultură, întrucât 87 la sută dintre tineri nu au participat niciodată la ateliere de creaţie, 84 la sută nu au luat parte niciodată la o conferinţă sau dezbatere, iar 92 la sută nu au participat la un schimb internaţional de tineret. Este urmărit, de asemenea, pentru intervenţie domeniul sănătate, sport şi recreere, pornind de la realitatea că 42 la sută dintre tineri nu conumă legume sau fructe, iar 30,2 la sută dintre ei mănâncă zilnic sau de trei ori pe săptămână produse de tip fast-food, 14,2 la sută beau frecvent alcool, 30,8 la sută sunt fumători, iar 66,4 la sută consideră că îşi petrec timpul liber într-un mod satisfăcător, acesta însemnând emisiuni TV, întâlniri cu prietenii şi presă. Un ultim domeniu de intervenţie din cadrul strategiei este reprezentat de participare şi voluntariat. Potrivit un studiu din 2013, doar 5 la sută dintre tineri s-au implicat în acţiuni civice iniţiate de organizaţii neguvernamentale sau în cele de voluntariat.

    Potrivit secretarului de stat Cristian Cosmin, pentru partea de cultură şi educaţie nonformală, vor fi organizate dezbateri cu toate ONG-urile, pentru ca acestea să ştie ce fonduri pot accesa, şi se doreşte, de asemenea, pregătirea câtorva sute de tineri în domenii precum asociativitate şi voluntariat, fonduri UE, sport şi sănătate. În plus, MTS vrea să asigure formarea profesională în managementul proiectului pentru 400 de tineri care, ulterior, să devină formatori pentru alţi tineri, iar în final să fie specializaţi aproximativ 10.000 de tineri, la nivel naţional. Tot în domeniul participare şi voluntariat se are în vedere adoptarea Legii voluntariatului.

    Organizaţiile neguvernamentale au propus, pentru domeniul muncă şi antreprenoriat, ca în cadrul celor 15 case de cultură ale studenţilor să funcţioneze centre de consiliere, formare profesioanlă şi mediere pe piaţa muncii. O altă propunere vizează un program pilot la nivel naţional, pentru integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor de studii superioare, dar şi a celor care nu au luat bacalaureatul.