Comisarul european pentru drepturile fundamentale, Viviane Reding, a declarat miercuri, la finalul dezbaterii din Parlamentul European privind situaţia romilor, că îi este ruşine că a asistat la afirmaţiile unor eurodeputaţi la adresa acestei etnii.
„Mi-a fost cu adevărat ruşine să fiu aici şi să aud aceste cuvinte”, a spus Viviane Reding, care a crezut de cuviinţă să le amintească unora dintre eurodeputaţi că „romii sunt fiinţe umane”.
„Trebuie să încetăm să-i stigmatizăm pe unii dintre concetăţenii noştri din cauza originii lor etnice”, a pledat comisarul european pentru justiţie, care a declarat totuşi că este ‘uşurată’ să constate că totuşi vorbitorii care au făcut astfel de afirmaţii reprezintă o minoritate.
Printre eurodeputaţii care au făcut asemenea afirmaţii s-a aflat şi bulgarul Dimitar Stoianov, de extremă dreaptă, care a spus că în timpul unei vizite într-o tabără de romi din ţara sa, unei eurodeputate i s-a furat poşeta.
Eurodeputatul belgian Philip Claeys, din partidul Vlaams Belang, a apreciat, la rândul său, că o mare parte din problemele romilor este reprezentată de „tradiţiile” lor. „Există prea multă infracţionalitate, copiii sunt educaţi de părinţii lor pentru a deveni cerşetori profesionişti sau să facă pe invalizii”, a spus el.
Britanicul Paul Nuttall a prezis o creştere a infracţionalităţii în Marea Britanie de la 1 ianuarie 2014, odată cu ridicarea restricţiilor de piaţa muncii pentru români şi bulgari, întrucât „numeroşi părinţi romi îşi forţează copiii să cerşească sau să fure”.
Nici eurodeputatul italian Claudio Morganti, din partidul Liga Nordului nu a avut un ton mai amabil, afirmând că, la Pisa, comunităţii de romi i s-au asigurat „locuinţe confortabile cu toate opţiunile necesare”. „Au făcut din ele locuri în care ascundeau lucruri furate din casele noastre, pentru că acolo s-au găsit obiecte furate în valoare de 300.000 de euro”, a menţionat Morganti.
Viviane Reding a respins, în finalul dezbaterii, ideea că ridicarea restricţiilor de pe piaţa muncii pentru români şi bulgari de la 1 ianuarie 2014 va duce la o „invazie” şi a subliniat că atât ţările de origine, cât şi cele de destinaţie, au obligaţia de a depune acum eforturi pentru integrarea romilor. „Dacă noi nu reuşim să îi aducem pe copiii romilor la şcoală, viitoarea generaţie se va confrunta cu o problemă mai mare decât noi”, a avertizat Reding.
Comisarul european pentru justiţie a precizat că integrarea romilor s-a lovit în principal de trei probleme, respectiv lipsa de coordonare între cei care coordonează procesul, lipsa de voinţă politică la nivel naţional şi dificultatea actorilor implicaţi de a mobiliza mijloacele financiare necesare.
Eurodeputata PPE Livia Jaroka, singurul membru al PE de etnie romă, a apreciat că programele din ultimii ani s-au dovedit inadecvate pentru incluziunea romilor. „Migraţia romilor se va opri doar când aceşti oameni se vor simţi liberi şi în siguranţă”, a spus Jaroka, atrăgând atenţia că 10% din fondurile destinate romilor nu ajung de fapt la aceştia.
Mai mulţi eurodeputaţi, printre care şi Veronique Mathieu, din grupul PPE, au afirmat că nu există nicio legătură între dreptul romilor la liberă circulaţie în calitate de cetăţeni ai UE şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Helene Flautre, din grupul Verzilor, i-a cerut, la rândul ei, Vivianei Reding să declanşeze proceduri de infringement atunci când drepturile romilor nu sunt respectate şi a apreciat că faptul că în Franţa au loc atât de multe evacuări ale taberelor de romi afectează eficienţa programelor concepute pentru integrarea lor.
Tag: migratie
-
Viviane Reding afirmă că îi este „ruşine” după afirmaţiile la adresa romilor auzite în PE
-
Integrare şi consiliere gratuită pentru studenţii migranţi din Galaţi
Proiectul RTT (Resortisanţii Þărilor Terţe) implementat şi câştigat de Organizaţia Internaţională de Migraţie se adresează migranţilor din România iar unul din punctele de lucru se află la Galaţi. Fundaţia Familia găzduieşte acest proiect alături de celelalte două programe proprii, “Violenţa în familie” şi “Centru de zi pentru copiii aflaţi în dificultate”. Acest proiect este pentru trei ani şi are ca scop integrarea şi ajutorarea migranţilor care vin la studii, din ţările aflate în afara Uniunii Europene.
“Noi le oferim toate informaţiile de care au nevoie ca să-şi rezolve orice problemă de care se pot lovi pe timpul şederii în ţara noastră. Concret, le spunem care sunt drepturile lor pe teritoriul României, îi îndrumăm spre Casa de Asigurări de Sănătate să-şi facă asigurarea medicală, care este gratuită, îi îndrumăm la medic dacă s-au îmbolnăvit, şi-au rupt o mână, un picior sau pentru orice altă problemă. Discutăm şi rezolvăm orice nelămurire”, explică directorul executiv al Fundaţiei Familia, Mariana Robea.
Proiectul a început anul trecut şi a avut aproximativ 700 de membri basarabeni şi un singur chinez. În ţară mai există alte 14 oraşe unde s-au organizat centre de informare pentru astfel de persoane. Anul trecut proiectul a prevăzut şi organizarea unui curs gratuit de operator introducere date pentru migranţi, lucru care nu se mai întâmplă şi în acest an, pentru că numai este prevăzut în program. “Noi îi aşteptăm şi în acest an pe studenţii şi elevii migranţi la consiliere şi informare. Vom cere şi o situaţie de la Inspectoratul Şcolar, să ştim la ce număr ne aşteptăm”, spune directoarea fundaţiei.
-
Speciile marine migrează spre poli
Speciile marine se deplasează în medie cu 72 km pe deceniu spre poli din cauza încălzirii climatice, arată un amplu studiu apărut în Nature Climate Change şi preluat de Le Monde.
Pentru a găsi temperaturile la care sunt adaptate, plantele şi animalele se deplasează spre un mediu mai răcoros, spre poli, altele urcă la înălţimi mai mari, când relieful le permite. Aceste migraţii climatice au fost analizate în numeroase studii asupra faunei şi florei terestre. Însă, în privinţa speciilor marine, cercetările au fost fragmentare, limitate la zone geografice sau la anumite specii, deşi oceanul, care acoperă 71% din suprafaţa planetei, constituie principalul lor ecosistem.
Sinteza publicată în revista menţionată descrie „amprenta globală a schimbărilor climatice asupra vieţii marine”. Timp de trei ani, o echipă internaţională (Australia, Statele Unite, Canada, Germania, Marea Britanie, Danemarca, Spania şi Africa de Sud), finanţată de National Center for Ecological Analysis and Synthesis (NCEAS) din Statele Unite, a analizat 1.735 observaţii extrase din 208 studii despre 857 specii marine, fie că era vorba de distribuţia geografică a speciilor respective, de abundenţa lor, de demografie sau de ciclul lor biologic.
Principala concluzie a fost că, forţate de încălzirea climatică, speciile marine migrează spre poli, lucru care era de aşteptat. Cercetătorii au fost însă surprinşi de rapiditatea acestor „delocalizări” forţate. Deplasarea spre poli are loc „în medie cu 72 km pe deceniu”, arată autorul principal al studiului, Elvira Polocyanska de la Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation (CSIRO), agenţie ştiinţifică naţională australiană.
Este un ritm „cu mult mai rapid decât în cazul speciilor terestre, care migrează spre poli în medie cu 6 km pe deceniu”. Recordul de rapiditate în cursa împotriva încălzirii climatice este deţinut de fitoplancton (470 km pe deceniu), urmat de peştii „osoşi” – toţi peştii cu excepţia rechinilor şi calcanilor, care sunt cartilaginoşi – (277 km pe deceniu) şi de zooplanctonul nevertebrat (142 km pe deceniu). La polul opus se află crustaceele, moluştele şi algele care trăiesc pe fundul mărilor, care şi ele avansează cu câteva zeci de kilometri în cursul unui deceniu.
Rămâne de văzut care va fi impactul acestor schimbări, în spaţiu şi timp, asupra mediului marin. „În cadrul unei comunităţi biologice, nu toate speciile şi toţi indivizii reacţionează la fel. Relaţiile şi interacţiunile lor – simbioză, parazitism, prădător-pradă – riscă să fie date peste cap, iar comunităţile să fie destabilizate. Cu atât mai mult cu cât rapiditatea schimbărilor climatice face dificilă adaptarea speciilor”, arată Philippe Gros din conducerea Institutului francez de cercetări pentru exploatarea mării.
Încălzirea oceanelor, adaugă el, are ca efect şi accentuarea „stratificării” nivelurilor de apă şi reducerea cantităţii de oxigen pentru speciile marine. În unele regiuni oceanice s-ar putea ajunge la scăderea producerii de fitoplancton – aflat la baza lanţului trofic – şi, implicit, a cantităţilor de peşte.
Se adaugă şi un efect colateral al încălzirii: acidifierea oceanelor cu bioxid de carbon de origine antropică, fenomen care afectează calcifierea cochiliilor organismelor marine.
În cele din urmă, încheie autorii studiului, trebuie să ne aşteptăm la „o reconfigurare a ecosistemelor marine şi a exploatării lor”.