Tag: marea britanie

  • Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa s-au alăturat Marii Britanii în demersul de elaborare a unor măsuri de limitare a imigraţiei în interiorul graniţelor Uniunii Europene, alimentând astfel tensiunile provocate de aceste iniţiative înaintea summitului de la Vilnius, scrie joi publicaţia Financial Times.
    Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor.
    Astfel, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri să ia măsuri de prevenire a „cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale”, încercând astfel să descurajeze „imigraţia generată de sărăcie” ce provoacă probleme în unele oraşe.
    În acelaşi timp, guvernul francez a cerut înăsprirea controalelor pentru lucrătorii temporari veniţi din alte ţări, anunţând miercuri măsuri de prevenire a ceea ce a numit abuzul privind normele europene care reglementează angajarea temporară a lucrătorilor din alte state. Problema imigraţiei a fost abordată în Franţa de Frontul Naţional, de extremă dreapta, pe care sondajele îl plasează pe o poziţie fruntaşă în perspectiva alegerilor europarlamentare, la fel cum este şi cazul formaţiunii UKIP din Marea Britanie.
    Problema imigraţiei se află şi în atenţia reuniunii de joi şi vineri a liderilor europeni, care se întâlnesc la Vilnius la summitul Parteneriatului Estic. Cu această ocazie, premierul britanic va explica planul său de revizuire substanţială a politicii privind imigraţia. El vrea ca liderii europeni să discute despre modificarea tratatelor europene pentru a preveni „migraţii masive” în viitor, atunci când state mai sărace se vor alătura blocului comunitar. Acest plan a fost sever criticat în estul Europei şi l-a determinat pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, să avertizeze Marea Britanie că riscă să devină „ţara cea rea”.
    Totuşi, deşi se gândesc şi ele la măsuri antiimigraţie, guvernele de la Paris şi Berlin nu sprijină ambiţia lui Cameron de a revizui tratatele europene în sensul restrângerii dreptului liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene.
    Tonul acestei dezbateri a provocat îngrijorare în estul Europei. „Nu puteţi avea dreptul de a vă stabili companiile la Bucureşti sau Sofia pentru a beneficia de costul redus al forţei de muncă fără să acceptaţi şi lucrătorii din România şi Bulgaria în ţara voastră”, a avertizat eurodeputata Monica Macovei, citată de Financial Times.
    La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, după o discuţie cu David Cameron, că „libertatea de mişcare este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat”. Barroso a admis că fluxurile de imigranţi pot antrena „provocări”, dar a precizat că normele europene conţin deja dispoziţii care să prevină posibilitatea de a abuza de sistemele de protecţie socială.

  • Un nou aeroport în Marea Britanie, pe o insulă artificială?

    Un nou aeroport în Marea Britanie, pe o insulă artificială?

    Peste 70 de milioane de oameni aterizează sau decolează de pe Heathrow, aeroportul principal din capitala Regatului Unit, în fiecare an, ceea ce îl pune pe primul loc în topul celor mai aglomerate aeroporturi europene şi pe locul al treilea în topul celor mai aglomerate aeroporturi din lume, după cele din Atlanta, SUA şi Beijing, China, anunţă dailymail.co.uk.
    Dacă adunăm pasagerii de pe toate cele şase aeroporturi care deservesc capitala, Heathrow, Luton, Gatwick, Stansted şi Southend, Londra devine cel mai aglomerat oraş din lume din punct de vedere al traficului aerian, cu 135 de milioane de pasageri anual, cu peste 20 de milioane mai mult decât New York-ul, care ocupă poziţia secundă cu cele şase aeroporturi ale sale.
    În condiţiile în care cele două piste de pe Heathrow funcţionează la 99% din capacitate, oficialii aeroportului, susţinuţi de şefii de la Gatwick şi Stansted, fac demersuri pentru ca autorităţile să le aprobe planurile de construcţie pentru cel puţin încă o pistă, pentru a face faţă volumului uriaş de pasageri.
    Boris Johnson, primarul Londrei, se opune vehement acestor cereri şi propune un proiect îndrăzneţ, de 47 de miliarde de lire sterline (aprox. 55 de miliarde de euro), pentru ridicarea unui nou aeroport pe o insulă artificială în estuarul Tamisei. Planurile realizate de Testrad, (Consorţiul pentru Cercetarea şi Dezvoltarea Estuarului Tamisei) vor fi înainte Camerei Lorzilor. Propunerea vine la doi ani după ce arhitectul Norman Foster, susţinut de primarul Johnson, dorea construirea unui aeroport cu patru piste pe Tamisa, pe o insulă artificială, poreclită “Insula Boris”.
    Aeroportul din estuar este un proiect de suflet al lui Boris Johnson, care s-a opus vehement planurilor de modernizare de la Heathrow. El a spus că un aeroport cu patru piste, atât de aproape de oraş, ar crea o poluare fonică inacceptabilă pentru populaţia Londrei, iar construirea unei singure piste în plus ar însemna ca aeroportul să fie depăşit încă de la inaugurare.
    London Britannia Airport, aşa cum ar trebui să se numească noul proiect, ar avea şase piste şi ar crea locuri de muncă pentru 200.000 de persoane. Conform reprezentanţilor Testrad, construcţia ar dura şapte ani şi nu ar necesita demolarea niciunei locuinţe sau a vreunei clădiri industriale. “Acest proiect este gândit în aşa fel încât să evite zborurile peste zonele dens populate din Londra şi din sud-est şi să reducă impactul poluării fonice care i-a chinuit pe locuitorii din capitală vreme de 40 de ani”, a spus un purtător de cuvânt.
    Susţinătorii proiectului au o soluţie şi pentru vechiul aeroport Heathrow, care ar urma să fie convertit într-un nou cartier londonez. “În 1944, în timpul războiului, satul Heathrow din apropierea Londrei a fost rechiziţionat pentru un aeroport militar, o mare parte din vegetaţie şi din terenul arabil dispărând sub asfalt. Propunem relocarea şi reciclarea aeroportului într-un cartier nou, care va transforma acri întregi de beton într-o parte reală a oraşului, cu grădini, lacuri, parcuri, bio-diversitate, şi un peisaj piln de copaci, păsări şi alte animale sălbatice”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Testrad.
    Proiectul are însă şi numeroşi opozanţi, în primul rând grupări interesate de protecţia mediului. Printre cei care se opun construirii noului aeroport se află organizaţii ca Friends of the Earth, WWF şi Greenpeace, care atrag atenţia asupra ecosistemului din estuarul Tamisei. Şi Royal Society for the Protection of Birds (Societatea Regală pentru Protecţia Păsărilor) îl avertizează pe primarul Johnson că estuarul “nu este o zonă moartă care aşteaptă să fie dezvoltată, ci e casa a numeroase specii de plante şi de animale, care nu pot să fie mutate sau recreate în alt loc”. Reprezentanţii RSPB spun şi că un aeroport acolo ar fi periculos pentru pasageri, pentru că avioanele s-ar intersecta cu rutele păsărilor migratoare, ceea ce ar putea provoca accidente.
    Închiderea aeroportului principal din Londra ar cauza desfiinţarea a 76.000 de locuri de muncă. Colin Matthews, CEO al aeroportului Heathrow, spunea în luna iulie că “Marea Britanie are deja unul dintre cele mai de succes aeroporturi din lume. Dezvoltarea şi modernizarea acestuia ne-ar pune pe primul loc în cursa mondială şi ar creşte afacerile britanice mai repede şi mai ieftin pentru contribuabili decât orice altă soluţie. Heathrow este mai bine amplasat pentru afaceri, pasageri şi locuri de muncă. De ce să construieşti un aeroport nou, de la zero, când poţi construi pe baza solidă care există la Heathrow acum?”.

  • Salariile din Marea Britanie şi Olanda au înregistrat cele mai drastice scăderi din Europa

    Salariile din Regatul Unit au fost printre cel mai afectate din Uniunea Europeană, în timpul recesiunii economice, potrivit cifrelor oficiale, citate de BBC News. Datele, cerute de Partidul Laburist şi puse laolaltă de Camera Comunelor, arata o scădere a plăţii pe oră cu 5,5% de la mijlocul anului 2010, procent ajustat la rata inflaţiei. În schimb, plata pe oră în cazul Germaniei a crescut cu până la 2,7% în timpul aceleiaşi perioade, iar angajaţii francezi s-au bucurat şi ei de un spor de 0,4%.

    Media din Uniunea Europeană arată o scădere de 0,7%. Cu scăderi considerabile, peste cele din Marea Britanie, se mai confrunta Grecia, Portugalia şi Olanda.