word-monitor

Tag: locuri de munca galati

  • Numărul locurilor de muncă vacante a crescut cu 6.500 în T3 2013 comparativ cu T3 2012

    Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate în trimestrul al treilea la nivel naţional a fost de 33.000, în creştere cu 6.500 în comparaţie cu perioada similară din 2012, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
    În trimestrul III 2013, rata locurilor de muncă vacante a fost de 0,78%, în creştere cu 0,08 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, iar comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2012, s-a consemnat o majorare cu 0,15%.
    În ceea ce priveşte rata şi numărul locurilor de muncă vacante pe activităţi ale economiei naţionale, în perioada iulie-septembrie a.c., cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în alte activităţi de servicii (2,80%), respectiv în administraţie publică (2,13%).
    La polul opus, cu cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit activităţile din industria extractivă (0,05%) şi respectiv producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,09%).
    Şi în privinţa locurilor de muncă vacante, în cele două activităţi economice, angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forţă de muncă salariată şi anume 0,03 mii locuri vacante în industria extractivă, respectiv 0,06 mii locuri vacante în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat. Ca şi în trimestrul precedent, în industria prelucrătoare s-a concentrat mai puţin de o treime (10.500 locuri vacante) din numărul total al locurilor de muncă vacante, iar rata a luat valoarea de 1,02%. Sectorul bugetar a însumat puţin peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.200 locuri vacante se regăsesc în administraţie publică, 3.400 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2.600 locuri vacante în învăţământ.
    Potrivit INS, prin comparaţie cu trimestrul precedent, în T3 din acest an, cele mai semnificative creşteri, atât în ceea ce priveşte rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au regăsit în învăţământ (+0,59 puncte procentuale, respectiv +2.100 locuri vacante), urmate de administraţia publică (+0,52 puncte procentuale, respectiv +1.300 locuri vacante), iar la polul opus, cu cea mai relevantă scădere s-au regăsit activităţile de spectacole, culturale şi recreative (-2,24 puncte procentuale, respectiv—1.100 locuri vacante).
    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai accentuate creşteri în alte activităţi de servicii (+2,43 puncte procentuale), respectiv în cele de administraţie publică (+0,90 puncte procentuale), iar la polul opus, cu cele mai importante diminuări s-au regăsit activităţile de sănătate şi asistenţă socială (-0,29 puncte procentuale), urmate de cele din hoteluri şi restaurante, respectiv tranzacţii imobiliare (-0,11 puncte procentuale fiecare).
    În privinţa numărului de locuri vacante, cele mai accentuate creşteri au înregistrat activităţile din industria prelucrătoare (+2.600 locuri vacante), urmate de cele din administraţia publică (+2.200 locuri vacante), iar sănătatea şi asistenţa socială (-800 locuri vacante) a cunoscut cea mai semnificativă diminuare a indicatorului analizat.
    În trimestrul III 2013, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei, cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (1,10%, respectiv 10.100 locuri vacante), cele de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente — grupa majoră 8 (0,99%, respectiv 5.300 locuri vacante), respectiv pentru cele de muncitori necalificaţi — grupa majoră 9 (0,89%, respectiv 5.000 locuri vacante).
    Cele mai scăzute valori ale indicatorilor analizaţi s-au situat ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit — grupa majoră 6 (0,44%, respectiv 90 locuri vacante).
    Comparativ cu trimestrul precedent, în al treilea trimestru al anului, cele mai semnificative creşteri atât în ceea ce priveşte rata, cât şi a locurilor de muncă vacante s-au regăsit în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,25 puncte procentuale, respectiv +2.200 locuri vacante), urmate de ocupaţiile de operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente) — grupa majoră 8 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +800 locuri vacante) şi funcţionari administrativi — grupa majoră 4 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +400 locuri vacante). Singurele scăderi au fost cele pentru ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic — grupa majoră 3 (-0,28 puncte procentuale, respectiv—1.100 locuri vacante), respectiv muncitori necalificaţi (-0,06 puncte procentuale, respectiv—300 locuri vacante) — grupa majoră 9.
    Totodată, cea mai importantă creştere atât în ceea ce priveşte rata, cât şi locurile de muncă vacante s-a regăsit în rândul ocupaţiilor de specialişti în diverse domenii de activitate — grupa majoră 2 (+0,26 puncte procentuale, respectiv +2.600 locuri vacante), iar singura diminuare a celor doi indicatori s-a aflat în rândul ocupaţiilor de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic — grupa majoră 3 (-0,03 puncte procentuale, respectiv—100 locuri vacante).
    Datele trimestriale privind rata locurilor de muncă vacante sunt obţinute printr-o cercetare statistică selectivă trimestrială, având ca perioadă de referinţă luna de mijloc a trimestrului. Eşantionul analizat cuprinde 21.000 de unităţi economico-sociale, iar cele din sectorul bugetar sunt cuprinse exhaustiv în cercetare, cu excepţia unităţilor administraţiei publice locale pentru care datele la nivelul consiliilor locale comunale se culeg pe bază de eşantion reprezentativ la nivel de judeţ (circa 770 de unităţi).
    Pentru sectorul economic, au fost incluse în cercetare unităţile cu patru salariaţi şi peste, care reprezintă 90,39% din numărul total al salariaţilor din acest sector.

  • Atmosfera de lucru în companie, cea mai importantă pentru tinerii în căutarea unui serviciu

    Atmosfera de lucru în companie, cea mai importantă pentru tinerii în căutarea unui serviciu

    Atmosfera de lucru în companie, calitatea colaborării cu şeful direct, provocările profesionale ale jobului şi siguranţa locului de muncă sunt cele mai importante elemente pentru tinerii aflaţi în căutarea unui serviciu, potrivit unui studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) realizat în colaborare cu Târgul de Cariere.
    Pachetul de beneficii salariale, notat ca foarte important de 91% dintre bucureştenii participanţi la studiu, se află de-abia pe locul 5 al acestui top, potrivit unui comunicat al IRES.
    “Circa 43% dintre participanţii la acest studiu aveau un loc de muncă în momentul desfăşurării cercetării şi, dintre aceştia, aproape două treimi declară că locul de muncă deţinut în acel moment corespundea pregătirii lor de bază. Cu toate acestea, doar 38% dintre aceste persoane se declarau mulţumite de locul de muncă, 85% dintre ele spunând că vor să îşi schimbe jobul în cel mult doi ani”, se arată în comunicat.
    Atunci când vor să îşi schimbe locul de muncă, bucureştenii apelează la site-urile de recrutare, 91% dintre cei intervievaţi declarând că au folosit până în prezent acest gen de portaluri. Participarea la târgurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizată metodă de bucureştenii care vor să-şi schimbe locul de muncă, conform declaraţiilor respondenţilor. Pe locul trei în topul surselor de informare privind oportunităţile de joburi sunt ziarele şi revistele (58%).
    Târgul de Cariere Bucureşti va avea loc în 22 şi 23 noiembrie la World Trade Center iar înscrierile pentru companii rămân deschise până în 19 noiembrie.

  • Munca la negru, încă „la modă ”

    Inspectorii de muncă gălăţeni au efectuat ieri controale la o serie de centre de colectare a fierului vechi, situate pe strada George Coşbuc, dar şi la o firmă de confecţii metalice, aceştia fiind însoţiţi de către jandarmi, poliţişti de la IPJ dar şi de la Serviciul de Investigare Fraude. Scopul verificărilor a fost acela de a constata dacă la centrele respective se munceşte la negru, poliţiştii verificând şi legalitatea tranzacţiilor derulate la centrele de colectare a fierului vechi, câteva aparţinând aceleiaşi firme. Acţiunea nu a fost lipsită de câteva momente mai tensionate, însă spiritele care s-au încins la un moment dat s-au calmat repede. Verificările inspectorilor de muncă gălăţeni au scos la iveală faptul că încă se mai lucrează la negru, şi acest lucru în ciuda faptului că sancţiunile s-au înăsprit în urma modificării legislaţiei.
    „Lumea nu mai are ce să aducă!”, ne-a spus unul din vânzătorii de la unul din centrele de fier vechi care au fost verificate de inspectori, care ne-a mai declarat că încasările scad de la o lună la alta. În curtea centrului de colectare respectiv se aflau câteva calorifere, câteva căzi dar şi alte obiecte de fier vechi.
    „Ce să mai facă lumea cu caloriferele? Şi-au pus centrale termice şi au vrut să scape de ele”, ne-a spus vânzătorul.
    După descinderea la punctele de colectare a deşeurilor metalice, următoarea oprire a fost la o firmă de confecţii metalice, în curtea căreia puteau fi admiraţi o mulţime de câini, mai mari sau mai mici. Persoanele care lucrau în curte au completat formulare în care precizau dacă au forme legale de angajare.
    „Au fost controlate un număr de 14 firme şi au fost completate 50 de fişe de către persoanele care lucrau în locurile respective. Din primele analize se pare că 10 persoane lucrau la negru”, ne-a declarat directorul ITM Galaţi, Ionel Petrea.

  • Galaţiul, din nou în topul şomajului

    Potrivit declaraţiei directorului executiv al AJOFM Galaţi, Cezar Năstase, rata şomajului înregistrată la sfârşitul lunii octombrie la nivel judeţean a fost de 9,05%, cu 1,88 puncte procentuale mai mare comparativ cu cea înregistrată în cursul lunii septembrie, a cărei valoare a fost de 7,17%. „Numărul şomerilor înregistraţi în cursul lunii octombrie a crescut comparativ cu luna precedentă în principal din cauza faptului că au fost luaţi în evidenţa AJOFM Galaţi beneficiari ai venitului minim garantat, care figurează în evidenţele noastre ca şomeri neindemnizaţi. Trebuie făcute demersuri de către toată lumea pentru înfiinţarea de noi locuri de muncă, care să absoarbă o parte din gălăţenii care nu au un loc de muncă”, ne-a declarat directorul executiv al AJOFM Galaţi.
    Numărul şomerilor de la nivelul judeţului este în realitate mult mai mare dacă ţinem cont de faptul că angajaţii de la Combinat care s-au autodisponibilizat de-a lungul ultimilor zece ani nu au fost luaţi în evidenţa AJOFM Galaţi deoarece aceştia au cerut desfacerea contractului individual de muncă cu acordul ambelor părţi.
    Cei mai puţini şomeri, în mediul urban
    Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galati la sfârşitul lunii octombrie 2013 a fost de 18.455 persoane, dintre care 4.129 şomeri indemnizaţi (reprezentând 22,37% din totalul şomerilor înregistraţi), în timp ce 14.326 erau şomeri neindemnizaţi (reprezentând un procent de 77,63% din totalul şomerilor).
    Din totalul de 14.326 şomeri neindemnizaţi, 12.712 persoane beneficiază de Venitul Minim Garantat. Ca şi în lunile anterioare, ponderea şomerilor din mediul urban (24,75% în total şomeri înregistraţi) este inferioară celei din mediul rural (75,25%), deoarece majoritatea şomerilor indemnizaţi provin de la agenţi economici care-şi desfăşoară activitatea în zonele urbane, iar şomerii neindemnizaţi, în număr mai mare decat cei indemnizaţi, preponderent beneficiari ai prevederilor Legii 416/2001 privind acordarea venitului minim garantat, locuiesc majoritatea în mediul rural, fiind şomeri de lungă durată, cu şanse reduse de încadrare.

  • 7.000 de şomeri gălăţeni, angajaţi

    De la începutul acestui an şi până la data de 31 iulie, un număr de 18.505 de locuitori din judeţul Galaţi au intrat în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi ca neavând un loc de muncă, ne-a declarat directorul executiv al instituţiei, Cezar Năstase. În aceeaşi perioadă, un număr de 12.762 de şomeri gălăţeni au ieşit din evidenţele instituţiei, unii ca urmare a faptului că şi-au găsit un loc de muncă iar alţii pentru că nu s-au mai prezentat pentru a fi luaţi în continuare în evidenţa instituţiei, conform legii. „De la începutul anului şi până la data de 31 iulie, din numărul total de şomeri care au ieşit din evidenţele instituţiei noastre, 7.000 nu au mai figurat ca şomeri deoarece şi-au găsit un loc de muncă”, ne-a declarat directorul general al AJOFM Galaţi.