word-monitor

Tag: liviu dragnea

  • Reorganizarea sănătăţii: varianta Dragnea versus varianta Nicolăescu

    Ministerul Sănătăţii a convocat, la începutul acestei săptămâni, oamenii din teritoriu, inclusiv directorii direcţiilor de sănătate publică. Aceştia au fost chemaţi la Bucureşti pentru a discuta pe tema reorganizării instituţiilor descentralizate care reprezintă acum Ministerul Sănătăţii în teritoriu. S-au purtat discuţii inclusiv despre ce se va întâmpla cu patrimoniul actualelor direcţii de sănătate publică. În principiu, până la sfârşitul săptămânii ar trebui să se decidă care dintre cele două variante de reorganizare pe Sănătate, cea a lui Dragnea sau cea a Ministerului Sănătăţii, va fi agreată de Guvern, care probabil va da o lege pe care şi-o va asuma.

    „În prima variantă de reorganizare, cea propusă de Liviu Dragnea, direcţiile de sănătate publică trec cu totul în subordinea consiliilor judeţene, iar la Ministerul Sănătăţii ar mai rămâne partea de control. În cea de-a doua variantă, cea a Ministerului Sănătăţii, se vor înfiinţa autorităţi de sănătate publică, opt la număr, iar actualele direcţii de sănătate publică vor deveni oficii de sănătate publică. Din păcate, chiar în acest al doilea proiect Galaţiul, oricum, va deveni oficiu de sănătate publică. Şi în varianta de reorganizare a Ministerului Sănătăţii o parte a atribuţiilor ministerului nu vor mai rămâne la oficii, ci vor trece la Consiliul Judeţului.

    O altă parte a atribuţiilor actualelor direcţii de sănătate publică va trece la Casa de asigurări de sănătate – mă refer aici la partea de programe. Nu ştiu care proiect de reorganizare este mai bun. Teoretic, în ambele cazuri banii sunt aceiaşi, diferă doar buzunarul în care sunt ţinuţi. Iar apoi sunt plimbaţi în alt buzunar. Spun asta deoarece tot atâţia bani sunt şi dacă Ministerul Sănătăţii îi dă direct direcţiilor de sănătate publică, sau indirect către consiliile judeţene”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

  • Adevărata reformă a statului

    Guvernul pregăteşte prima mare reformă din ultimii 15 ani. În această toamnă ar urma să fie adoptat prin ordonanţă de urgenţă un plan amplu prin care multe competenţe ale guvernului de la Bucureşti vor fi transferate laolată cu fondurile necesare administraţiilor locale. S-a vorbit mult despre descentralizare, dar de fiecare dată s-au făcut lucrurile cu teamă şi numai pe jumătate. Dacă informaţiile care au răzbătut din mediile politice se vor confirma, vom asista de astă dată la prima descentralizare reală a administraţiei româneşti.
    Guvernul nu a publicat deocamdată un proiect, dar Liviu Dragnea şi Klaus Johannis au anunţat că s-a ajuns la un prim acord între partidele coaliţiei în privinţa competenţelor care vor fi transferate către teritoriu. Se ştie iarăşi că au avut loc foarte multe reuniuni ale echipei de la Bucureşti conduse de Liviu Dragnea cu reprezentanţii administraţiilor locale în decursul cărora au fost puse la punct multe dintre detaliile acestei reforme.
    Ar fi o revoluţie de multă vreme aşteptată: economia regională reprezentată de exemplu de porturi, plaje maritime sau fluviale, ş.a.m.d. vor trece în administrarea locală. Metroul din Bucureşti va intra în administrarea Primăriei, agenţiile guvernamentale (sănătate, ocuparea forţei de muncă, mediu, cultură, patrimoniu) vor fi transferate în jurisdicţia administraţiilor locale. Poliţia ar urma la rândul ei să continue un proces de descentralizare început cu mai multă vreme în urmă, dar se pare că în acest domeniu discuţiile sunt blocate.
    Până la publicarea unui proiect să spunem, deocamdată, că în principiu este una dintre cele mai importante reforme planificate în ultimii ani, care ar fi de natură să dea în sfârşit un impuls pozitiv societăţii româneşti. De fapt am putea asista, abia acum, la ceea ce preşedintele Băsescu numea reforma statului. Este o veste bună, care nu este însă întâmpinată de toţi ca atare.
    Ca orice reformă majoră cu implicaţii dintre cele mai largi, ea suscită rezistenţe. Guvernul Boc vorbise la rândul său cu destulă convingere despre descentralizare, dar opoziţia birocraţiei centrale a fost atât de puternică, încât planurile au fost foarte repede abandonate.
    Rezistenţa aceasta este cu atât mai puternică cu cât ea pare uneori justificată. Încă din prima jumătate a anului 2009 (când PDL şi PSD lucraseră împreună) au fost trasate limite de cheltuieli pentru administraţiile locale care depăşeau frecvent bugetele alocate. De altfel arieratele administraţiilor locale au crescut mereu şi se pare că ele continuă să crească. După o perioadă de stagnare în 2011, relaxarea care a intervenit după instalarea primului guvern Ponta a provocat o nouă explozie a cheltuielilor neacoperite în administraţiile locale. Primul ministru anunţase la începutul acestui an măsuri drastice împotriva lipsei de disciplină, dar cu rezultate modeste.
    Incapacitatea aparentă a primăriilor de a se administra raţional ar fi prin urmare un argument puternic împotriva descentralizării. Se uită însă esenţialul. Primăriile nu au o reală autonomie. Ele depind foarte mult de alocările de la centru care uneori vin, alteori nu, după caz şi relaţii politice. Or tocmai acest sistem aleatoriu, această ruletă politică încurajează lipsa de raţionalitate. Liderii locali cheltuiesc în avans sperând şi uneori reuşind să-i convingă pe cei de la Bucureşti să le acopere cheltuielile. Uneori prin şantaj, ameninţând populaţia cu tăierea căldurii pe timp de iarnă. Dar de cele mai multe ori datoriile neplătite se adună monstruos.
    Este evident că adevărata cauză a acestei situaţii este tocmai sistemul confuz care se practică astăzi. Dacă primăriile şi administraţiile regionale ar avea deplina libertate de a utiliza anumite fonduri bine precizate prin bugetele locale, atunci ar creşte inevitabil şi gradul de raţionalitate. Responsabilitatea şi libertatea sunt legate intim şi sunt indisociabile.
    Se spune aşadar pe nedrept că primarii şi consilierii locali nu sunt suficient de maturi ca să se autoadministreze. Este o presupoziţie care nu a fost niciodată testată.
    Există şi o altă îngrijoare aparent motivată. Odată ieşite de sub autoritatea Centrului, provinciile ar recurge la o politizare extremă a administraţiei. În realitate, România cunoaşte deja o politizare excesivă a aparatului administrativ care a fost realizată tocmai prin pârghiile conducerii centralizate. Pur şi simplu nu se poate politiza mai mult, de aceea argumentul este fals. Dimpotrivă, relaţiile pe plan local dintre partide favorizează de fiecare dată compromisul. Dacă la Bucureşti bătălia pare radicală şi intransigentă şi fiecare guvern nou recurge la veritabile epurări politice, pe plan local raporturile sunt mult mai puţin tăioase.
    S-a arătat însă, de multe ori, că Centrul a reuşit în România să compenseze carenţa de cultură şi europenitate graţie agenţiilor sale dirijate de la Bucureşti şi a jurisdicţiei centralizate în multe domenii. Cineva îşi exprima recent îngrijorarea că descentralizarea admnistraţiei ar provoca o resuscitare a populismelor discriminatorii, căci nu ar fi nimeni în măsură să le sancţioneze. Cristian Pârvulescu, de exemplu, a denunţat recent reforma planificată de USL (în cadrul unei conferinţe organizate de FES şi INSHR), considerând că descentralizarea va însemna un regres în domeniul respectării drepturilor omului.
    Dar îngrijorarea aceasta pare să fie generată tocmai de vechea şi aparent incurabila mentalitate centralistă. Prezent la aceeaşi conferinţă, profesorul Michael Minkenberg (Universitatea Viadrina, Frankfurt pe Oder) a replicat că nimic nu împiedică România să înfiinţeze jurisdicţii speciale la nivelul fiecărei regiuni în parte. De fapt tocmai aceasta ar fi esenţa descentralizării: toate funcţiunile guvernului central sunt reproduse în mic la nivelul administrării locale. Cultură, patrimoniu, sănătate, asistenţă socială, tot ceea ce ţinea până acum de planul vieţii naţionale se va transla pur şi simplu în plan regional. Observăm însă că ceea ce pare de la sine înţeles unui om crescut într-o veche tradiţie a descentralizării, sună adesea ininteligibil într-o ţară formată în cultul puterii centrale.
    Rezistenţa faţă de această reformă se manifestă de multe ori şi inconştient prin toate clişeele de presă vehiculate copios cu intenţii confuze. De exemplu se spune că liderii de la centru se află în luptă cu “baronii” locali, că “baronii” locali revendică un lucru sau altul , că premierul a devenit prizonierul “baronilor” locali şamd. Oridecâte ori vine vorba despre raportul dintre centru şi provincie, presa recurge automat la aceste exprimări care delegimitează implicit puterea locală. Funcţionează aici un model mental bine înrădăcinat potrivit căruia elita de la Bucureşti este în mod natural superioară elitelor locale şi prin urmare destinată să conducă pe mai departe.
    Dar să nu neglijăm nici faptul că acest clişeu al “baronilor” locali aplicat indistinct oricărui primar din provincie cu o minimă popularitate este utilizat şi în cunoştinţă de cauză cu intenţia clară de a delegitima procesul descentralizării. Un “baron” este prin definiţie un lider discreţionar care dispreţuişte legile şi care ar fi tentat să supună administraţia puterii sale personale neîngrădite. Dar este oare cu putinţă aşa ceva? Sau asistăm la o bătălie mediatică în care birocraţia centrală aruncă în joc toate armele de care dispune? Căci marii perdanţi ai reformei vor fi înalţii funcţionari ai statului centralizat care îşi văd autoritatea diminuată. Şi aşa cum ştim, nimeni nu cedează fără luptă privilegiile de care se bucură.

  • Isărescu conduce topul încrederii în personalităţile politice, urmat de Ponta şi Oprescu

    Isărescu conduce topul încrederii în personalităţile politice, urmat de Ponta şi Oprescu

    Mugur Isărescu conduce topul încrederii în personalităţile politice, fiind urmat de Victor Ponta şi Sorin Oprescu, relevă un barometru de opinie realizat de INSCOP şi remis AGERPRES.
    Potrivit cercetării, 40,9% dintre români au afirmat în luna septembrie că au multă şi foarte multă încredere în Mugur Isărescu, faţă de 39,4% în luna iulie. În topul încrederii urmează Victor Ponta cu 39% (faţă de 39,2% în iulie), Sorin Oprescu cu 33,5% în septembrie faţă de 37,4% în iulie. Pe poziţia a patra se situează Klaus Iohannis cu 32,9% faţă de 30,2% în iulie.
    Crin Antonescu se situează pe locul al cincilea în topul încrederii românilor, 30,8% dintre aceştia răspunzând în septembrie că au încredere multă şi foarte multă în preşedintele PNL faţă de 29,6% în iulie. Antonescu este urmat în clasament de Călin Popescu-Tăriceanu, cu 27,8% încredere multă şi foarte multă în septembrie faţă de 25,5% în iulie.
    Traian Băsescu este cotat cu 24,5% încredere multă şi foarte multă în septembrie faţă de 23,5% în iulie, Mihai-Răzvan Ungureanu beneficiază de 24% încredere în luna septembrie faţă de 24,7% în luna iulie. În clasament urmează Mircea Geoană (cu 22,6% în septembrie faţă de 21,6% în iulie), Ion Iliescu (cu 21% în septembrie faţă de 20,2% în iulie).
    În topul încrederii, sub locul zece, se situează Liviu Dragnea (cu 19,2% în septembrie faţă de 18,4% în iulie), Theodor Stolojan (17,3% în septembrie faţă de 17,2% în iulie), Corneliu Vadim Tudor (17,9% în septembrie faţă de 16,7% în iulie) şi Emil Boc (15,3% în septembrie faţă de 16% în iulie). Cătălin Predoiu, măsurat în premieră în sondajul INSCOP a obţinut 14,4% încredere multă şi foarte multă în septembrie. Pe locurile următoare se situează Vasile Blaga (14% în septembrie faţă de 13,5% în iulie), Elena Udrea (14,3% în septembrie faţă de 13,1% în iulie), Dan Voiculescu (12,7% în septembrie faţă de 12,2% în iulie), Dan Diaconescu (11,2%, în septembrie faţă de 11,4% în iulie), Kelemen Hunor (9,9% în septembrie faţă de 8,2 în iulie) şi Laszlo Tokes cu 8% încredere şi foarte multă încredere (nu a fost măsurat în sondajul anterior).
    În ceea ce priveşte opţiunile românilor pentru prezidenţiale, măsurate printr-o întrebare deschisă, cei mai mulţi dintre respondenţi — 22,6% — sunt fie nehotărâţi, fie nu merg la vot, fie nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.
    Totuşi, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidenţiale, cei mai mulţi români ar opta pentru Crin Antonescu (19,8%) urmat de Victor Ponta cu 19,6% dintre opţiuni. Al treilea clasat în opţiunile populaţiei este Mihai-Răzvan Ungureanu (6,5%), urmat de Traian Băsescu (4,6%), Mugur Isărescu (4,3%), Mircea Geoană (3,8%), Sorin Oprescu (3,3%), Dan Diaconescu (3,2%), Corneliu Vadim Tudor (2,8%), Elena Udrea (2%), Klaus Iohannis (1,6%), Călin Popescu-Tăriceanu (1,3%) şi Emil Boc (1%). Un procent de 3,6% dintre respondenţi au indicat alte personalităţi politice.
    Majoritatea românilor — 57,5% — consideră ipoteza ca “un tânăr să devină preşedintele României” drept o idee bună şi ar vota în acest sens. Pe de altă parte, 30,7% consideră că este o idee proastă şi nu ar vota în acest sens, în timp ce 11,8% nu ştiu sau nu răspund.
    Faţă de ipoteza ca “o personalitate independentă politic să devină preşedintele României”, 55,2% dintre respondenţi consideră că este o idee bună şi ar vota în acest sens, în timp ce 30,3% consideră că este o idee proastă şi nu ar vota în acest sens, iar 14,5% nu ştiu sau nu răspund.
    De asemenea, majoritatea românilor — 50,7% — consideră că ipoteza ca “o femeie să devină preşedintele României” este o idee proastă şi nu ar vota în acest sens, iar 31,2% susţin că este una bună şi ar vota în acest sens, în timp ce 18,1% nu ştiu sau nu răspund.
    Ipoteza ca “o persoană cu dublă cetăţenie să devină preşedintele României” este apreciată drept o idee bună de 18,8% dintre cei chestionaţi care ar vota în acest sens, în timp ce 59,3% consideră că este o idee proastă şi nu ar vota în acest sens. 21,9% nu ştiu sau nu răspund cu privire la această situaţie.
    În ceea ce priveşte ipoteza ca “reprezentantul unei minorităţi etnice să devină preşedintele României”, 9,7% consideră că este o idee bună şi ar vota în acest sens, în timp ce 73,6% consideră că este o idee proastă şi nu ar vota în acest sens. 16,7% nu ştiu sau nu răspund.
    Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 10-17 septembrie 2013. Volumul eşantionului a fost de 1.050 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ¹ 3%, la un grad de încredere de 95%, eşantionul fiind de tip multi-stratificat, probabilistic.
    Metoda folosită a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondenţilor.
    Chestionarele au fost aplicate în 38 de judeţe şi Municipiul Bucureşti, într-un total de 70 de localităţi (oraşe mari, medii şi mici, comune, sate).

  • Primarii, nemulţumiţi de premierul Ponta

    Conducerea Asociaţiei Comunelor din România este nemulţumită de faptul că premierul Victor Ponta nu a dat curs invitaţiei de a se întâlni cu reprezentanţii acestei asociaţii care i-au transmis o adresă cu principalele doleanţe ale primarilor şi viceprimarilor din ţară. Potrivit informaţiilor care ne-au fost furnizate de către preşedintele la nivelul judeţului Galaţi al acestei asociaţii, Gheorghe Bute, primarii vor ca drepturile lor să fie respectate iar legislaţia să fie clarificată în ceea ce priveşte desemnarea lor ca membri în cadrul unor consilii de administraţie sau adunări generale ale acţionarilor.
    „Nu dorim modificarea legii ANI, în ceea ce priveşte primarii care sunt declaraţi incompatibili de către ANI pot apela la instanţe, dar dorim ca actuala legislaţie să fie clarificată”, ne-a declarat primarul Gheorghe Bute.
    Conducerea Asociaţiei Comunelor îi cere premierului să stabilească o întâlnire în cadrul căreia să fie discutate problemele şi doleanţele edililor din ţară şi apreciază faptul că vicepremierul Liviu Dragnea a avut o întâlnire informală cu unii dintre reprezentanţii asociaţiei, fiind stabilită o întâlnire de lucru pe data de 5 septembrie. Premierul Ponta a declarat recent că reprezentanţii acestei asociaţii nu ar fi decât interesaţi să îşi rezolve problemele legate de incompatibilitate şi că el se simte, în acest sens, şantajat. Primarul Bute respinge acuzaţiile aduse de primul ministru pe care îl îndeamnă să citească lista cuprinzând ofurile aleşilor locali.

  • Ambulanţa Galaţi, condusă de la Constanţa

    Pe site-ul Ministerului Sănătăţii, la secţiunea Legislaţie – Transparenţă Decizională, este supus dezbaterii publice un proiect de Hotărâre de Guvern în care serviciile de ambulanţă judeţene sunt desfiinţate, de fapt îşi pierd personalitatea juridică şi sunt conduse de un serviciul regional de ambulanţă. În cazul Galaţiului, conducerea ambulanţei va fi făcută de la Constanţa.

    „ART.6 (1) Se înfiinţează Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Est, denumit în continuare Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Est, prin reorganizarea Serviciului judeţean de ambulanţă Constanţa, şi desfiintarea Serviciilor judeţene de ambulanţă Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Tulcea; (2) Serviciul Regional de Ambulanţă Sud Est, prevăzut la alin. (1), este instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Sănătăţii, cu sediul în municipiul Constanţa str.Bravilor nr.1 şi acordă asistenţă medicală de urgenţă, transport sanitar asistat, consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat pacienţilor din regiunea Sud Est. Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, personalul din cadrul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Constanţa şi ale Serviciilor Judeţene de Ambulanţă Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea şi Tulcea se consideră transferat în interesul serviciului şi se preia cu aceleaşi drepturi salariale de către Serviciul Regional de Ambulanţă Sud-Est, cu încadrarea în normativele de personal stabilite potrivit prevederilor legale în vigoare”, se arată în hotărârea de guvern care va mai sta în dezbatere publică până pe 22 septembrie.

    „Gălăţenii sună la 112 şi răspunde Constanţa?”

    Federaţia Naţională Ambulanţa a avut o întâlnire de urgenţă pentru dezbaterea acestui proiect, întâlnire care a avut loc la Constanţa şi unde a venit ministrul secretar de stat Raed Arafat. S-au întâlnit acolo, cu el, toţi şefii sindicatelor şi managerii serviciilor de ambulanţă.

    „Părerea generală a fost că ar trebui să avem întâi un program pilot pe o regiune, cu acest tip de sistem, şi apoi să vedem ce merge şi ce nu. Este foarte neclar ce se va întâmpla la nivel de dispecerat. La Galaţi urmează să avem, tot la cererea ministerului, şi dispecerat unic. Acum ce vom face? Va fi un singur dispecerat pe regiune? Mi se pare că acest model, cu şase judeţe la un serviciu regional de ambulaţă, este greoi. Poate că, dacă erau două-trei judeţe, mergea, dar aşa, cu şase, va fi dificil. Noi vom face contrapropuneri la acest proiect”, a precizat dr. Mihai Polinschi, directorul Serviciului Judeţean de Ambulanţă Galaţi.

    Cum pe proiectul de HG se află şi semnătura lui Liviu Dragnea, artizanul regionalizării, este clar că Guvernul doreşte regionalizare la nivelul deconcentratelor, cu orice preţ, ca mai apoi, după ce acest sistem administrativ teritorial va fi trecut în Constituţie, regionalizarea să fie o formalitate.

  • Tinerii social-democraţi gălăţeni pun umărul la ecologizarea Dunării

    Organizaţia judeţeană Galaţi a Tineretului Social Democrat va organiza, la Sulina, sub egida „O românie curată”, acţiunile care se vor derula în cadrul celei de-a zecea ediţii a Trofeului Naţional „Delta Dunării”, informează purtătorul de cuvânt al PSD Galaţi, Claudiu Brânzan.

    „Suntem mândri de faptul că TSD Galaţi organizează de zece ani acest Trofeu, care se bucură de o popularitate deosebită la nivel naţional, printre tinerii social-democraţi. Am reuşit, cred eu, să arătăm tuturor faptul că o campanie de ecologizare se face cu multă muncă şi dăruire, dar şi cu perseverenţă. Îmi doresc foarte mult ca această tradiţie, iniţiată acum zece ani de tinerii social-democraţi gălăţeni, să fie dusă mai departe de cei care vor veni după noi!”, a declarat Dorin Butunoiu, liderul Organizaţiei Judeţene TSD Galaţi şi vicepreşedinte la nivel naţional al TSD.

    Cea de-a zecea ediţie a Trofeului „Delta Dunării” va fi organizată în acest an în perioada 15-18 august, locaţia taberei fiind, ca şi în ultimii ani, Plaja Sulina. În afara acţiunilor de ecologizare şi de menţinere a curăţeniei Deltei Dunării, tinerii vor organiza şi întreceri sportive de volei, fotbal, pescuit, darts, jocuri marinăreşti şi nu vor lipsi tradiţionalul foc de tabără şi concursurile de karaoke. Sâmbătă, 17 august, la Sulina va avea loc şi o şedinţă a Comitetului Executiv Naţional al TSD, la care vor participa toţi liderii judeţeni ai TSD, dar şi preşedintele naţional al TSD, ministrul Nicu Bănicioiu. „Noi am adresat din timp invitaţii şi altor membri din conducerea centrală a PSD şi tocmai de aceea nu ne va surprinde dacă se vor afla printre noi lideri marcanţi ai partidului şi guvernului, precum premierul Victor Ponta, vice-premierul Liviu Dragnea şi, evident, domnul ministru Dan Nica, liderul PSD Galaţi”, a declarat Dorin Butunoiu. La acţiunea de la Sulina vor participa peste 900 de tineri social-democraţi, din 30 de judeţe ale ţării, majoritatea vor fi din judeţul Galaţi, care se va prezenta în acest an la Trofeul „Delta Dunării” cu peste 400 de participanţi.