word-monitor

Tag: judetul galati

  • Gunoiul ne va arde la buzunare, mai bine l-am arde noi pe el

    Iarna care se apropie va fi una foarte grea pentru gălăţeni. Dar nu spun o noutate. Facturile pentru căldură ale celor care beneficiază de încălzire în sistem centralizat au usturat la buzunar în fiecare an, dar acum problemele se acutizează. Iarna trecută ne-a cam trecut… ţurţurele pe la ureche. În războiul dintre Apaterm şi Electrocentrale, Primăria nu a avut încotro şi a ţinut cu Apaterm, pentru că e societatea sa. A încercat o soluţie prin crearea unei noi societăţi, acea Calorgal care n-a fost să fie dar care nu e moartă ci doar puţin „refrigerată”. Cu ceva compromisuri, a trecut cu bine iarna, primăvara şi vara s-au scăldat în procese, contre, ameninţări, intervenţii şi alte alea, dar ne aflăm într-o situaţie la fel de dificilă ca cea de anul trecut. Ba, aş zice eu, mai grea.
    Nu putem arăta cu degetul un vinovat anume pentru ceea ce se întâmplă cu agentul termic în Galaţi, pentru că „e mai mulţi”. Vorbim de cei în mâinile cărora a stat administraţia acestui oraş în ultimele decenii, dar mai ales în ultimele două-trei mandate. Nu vorbesc doar de primari, ci şi de funcţionari publici, consilieri locali, consilieri personali, specialişti din societăţile Primăriei şi, bineînţeles, conducătorii acestora din urmă. Dar… ce a fost a fost. Măcar de s-ar schimba optica acum! Aş vrea să văd idei, soluţii, fapte… Ceea ce pot face eu este să trag un semnal de alarmă – ca gălăţean şi ca ziarist – asupra unor chestiuni care ard şi care ar trebui să-i determine pe aleşii şi numiţii noştri să caute soluţii. Astăzi voi scrie despre căldură şi gunoi.

    O nouă taxă pe gunoi din 1 ianuarie 2014

    Taxa de salubritate pe care o plătim acum cu toţii, noi, gălăţenii, s-ar putea mări substanţial de anul viitor, deoarece o ordonanţă de guvern (OG 31/2013), emisă pentru a modifica prevederile OUG 196/2005 privind Fondul de mediu, impune o taxă nouă proprietarilor sau administratorilor gropilor de gunoi. Mai precis, de la 1 ianuarie 2014, aceştia vor fi nevoiţi să plătească 50 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri primită la depozit. Şi asta nu e tot: în anii următori taxa va creşte progresiv: 80 lei/tonă de la 1 ianuarie 2015 şi 120 lei/tonă de la 1 ianuarie 2016.
    Credeţi că Primăria va menţine actuala taxă de habitat, în noile condiţiile? Poate că în primul an va lăsa taxa de habitat aşa cum e, mergând pe un populism prost (prost înţeles de noi, care nu pricepem că tot noi plătim, doar că nu achităm la Direcţia de taxe şi impozite, ci suportă Primăria din bugetul alimentat de noi, renunţând la a face investiţii în parcuri, parcări etc.). În anii următori, însă, taxa pe gunoi va fi prea mare şi Primăria nu va avea încotro şi va trebui să ne mărească taxa de habitat. Asta dacă nu cumva gălăţenii vor deveni, peste noapte, ecologişti convinşi, selectând gunoiul înainte de a-l duce la containere, iar firmele de salubrizare chiar vor transporta deşeurile selectate, nu amestecate, sfidând cetăţenii responsabili. Iar aici voi încheia acest subiect, urmând să-l reiau mai târziu. Nu înainte, însă, de a semnala o mica/mare „tamponare” între CJ şi CL. Aleşii locali şi-au dat acordul pentru trecerea în administrarea CJ a unei suprafeţe de 5,3 hectare pentru un proiect european de management integrat al deşeurilor din judeţ, dar primarul Stan şi-ar dori, având deja două gropi de gunoi, să se facă un incinerator în loc de încă o groapă. „Ar fi grozav, pentru că în felul acesta am avea încă o sursă de energie termică şi electrică”, spune Stan. CJ nu vrea, însă, să modifice proiectul. Asta nu înseamnă, însă, că nu se poate face ceva.

    De ce nu transformăm gunoiul în căldură?

    Când am auzit că primarul vorbeşte de incinerarea gunoaielor pentru a produce căldură şi energie electrică, am rămas puţin surprinsă. De ce? Pentru că un astfel de proiect numai ce primise un serios şut.
    Fostul primar, Dumitru Nicolae, a vizitat acum doi ani o uzină din Suedia şi s-a declarat impresionat. Anul trecut, în luna mai, cu ocazia unei întâlniri transnaţionale a partenerilor din cadrul proiectului ReTInA, municipiul Galaţi a stabilit ca zonă-pilot pentru revitalizare fostul depozit de deşeuri de la Tirighina. Planul de revitalizare include 4 scenarii posibile: crearea unui parc fotovoltaic, captarea şi utilizarea biogazului, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile sau incinerarea deşeurilor pentru producerea de energie. Pe parcursul implementării proiectului, mai multe companii şi instituţii şi-au manifestat interesul ca potenţiali investitori. Cea mai apropiată de concretizare era soluţia suedezilor de la Usitall AB, companie deţinută de municipalitatea Linköping. În aprilie 2012 părţile au convenit, în prezenţa ambasadorului Suediei în România, semnarea unei scrisori de intenţie pentru realizarea unei uzine de cogenerare de căldură şi electricitate în Galaţi, care să opereze pe bază de combustibili regenerabili, adică gunoi. Suedezii aveau în vizor şi alte oraşe, dar ulterior s-au lăsat păgubaşi, când au văzut că românilor nu le pasă de buzunarele şi confortul lor.

    Căldură ieftină şi sigură

    Ne putem încălzi prin arderea deşeurilor? Categoric. Primăria din Linkoping face asta din 1964. Prima fabrică de acest gen e situată în centrul oraşului şi este încă funcţională. Asta ca să răspund la o întrebare inerentă, legată de o eventuală poluare… Transformarea gunoiului în energie nu poluează, ci dimpotrivă, te scapă de un munte de infecţie în apropierea casei. Între timp, suedezii de la Linkoping au mai construit o fabrică, pe care ulterior au şi extins-o, pentru că Primăria, prin societatea sa, importă gunoi. Îl aduce din oraşe situate pe o rază de 300 de kilometri, ba chiar din ţara vecină, Norvegia. Toată lumea vrea să scape de gunoi. Dacă mai şi ia bani pentru asta… Deci Tekniska Verken Group, firma Primăriei Linkoping, îşi permite să aducă gunoiul de la sute de kilometri distanţă şi tot furnizează căldură ieftină. Trebuie spus că 90% din populaţia oraşului primeşte căldură de la această societate, toate autobuzele din oraş folosesc biogaz obţinut din arderea deşeurilor, la fel ca un procent de 7% din autoturisme, şi se mai vinde şi energie electrică. A, şi să nu uit ceva: în lunile în care nu e nevoie de energie termică, societatea municipalităţii o transformă foarte uşor în… aer condiţionat. Toate astea, de la o societate a Primăriei care arde gunoiul. Când municipalitatea din Linkoping a văzut că societatea merge bine, a înfiinţat o firmă care să „vândă” experienţa în alte părţi. Aşa s-a născut Usitall, dezvoltatorul care caută zone din Europa unde să pună în practică experienţa dobândită acasă în peste 50 de ani. A vrut iniţial să construiască în Polonia, dar apoi a ales România. Aici a „ochit” oraşe mari, care au şi gunoi mult, deci materie primă din belşug. Printre care şi Galaţiul. Dar… n-a fost să fie

    Colectezi selectiv, altfel plăteşti

    Am văzut cu proprii ochi cum procedează suedezii din Linkoping, un oraş suedez cu jumătate din populaţia Galaţiului. Am vizitat centrul de reciclare al municipalităţii oraşului suedez, unde domneşte o curăţenie exemplară. Porţile erau larg deschise şi cine dorea intra şi lăsa în zecile de containere materiale diverse. Câţiva angajaţi ai societăţii Primăriei –  echivalentul Ecosal de la noi – au ieşit din baracă şi l-au întâmpinat pe un cetăţean care venise cu autoturismul personal să lase nişte deşeuri. Au vrut să-l îndrume şi să-l ajute, dar acesta nu avea nevoie: ştia exact ce are de făcut. S-a îndreptat spre containerele de care avea nevoie (scrie pe pancarte mari la ce folosesc) şi a început să scoată din portbagaj ceea ce i-a prisosit în gospodărie: un scaun rupt, nişte fiare, câteva PET-uri, cutii de carton… Ghidul nostru m-a lămurit apoi că nu a fost întotdeauna aşa, dar lumea a fost nevoită să se civilizeze, pentru că altfel trebuia să scoată bani din buzunar, şi nu puţini. Explicaţia: fiecare imobil, fiecare casă, are propriul container de gunoi, iar maşina care vine să-l ridice are cântar: plăteşti pentru cât arunci! Dacă selectezi gunoiul în gospodărie şi îl duci la containerele de reciclare, nu te costă nimic. Am întrebat cât de mult plăteşti ca să ţi se ridice gunoiul şi am aflat că… mult, foarte mult: cam de patru ori mai mult decât plătim noi acum. Din câte se pare, şi noi vom ajunge în aceeaşi situaţie, pentru că UE e categorică. Directiva europeană privind deşeurile prevede regulile obligatorii pentru tratarea gunoaielor, principiul fundamental fiind „poluatorul plăteşte”.

  • Oraşul, împânzit de spaţiile goale ale economiei

    Oraşul, împânzit de spaţiile goale ale economiei

    Mă uit, de multe ori când merg pe stradă, la numărul mare de vitrine prin care se văd spaţii goale, şi tronând mare şi undeva la vedere un afiş pe care scrie “De închiriat”, urmat de un număr de telefon. Zi de zi parcurg acelaşi traseu, de acasă şi până la serviciu şi, în mijllocul de transport în comun nu fac altceva decât să privesc pe fereastră. Deci sunt familiară cu cele mai multe magazine şi clădiri din drum – de la zona Aviaţia, spre centrul oraşului. Astfel văd că afaceri cu magazine mici, buticuri, cofetării sau prestări de anumite servicii cad pe capete la datorie deoarece nu au clienţi, şi cred că din această cauză comercianţii nu îşi pot plăti datoriile, fiind nevoiţi să închidă prăvălia. Țin minte că, în cadrul unei şedinţe, preşedintele IMM-urilor a menţionat că, în ultimele luni, numărul societăţilor în faliment a crescut îngrijorător şi până la sfârşitul anului situaţia va fi şi mai neagră.
    De ce nu mai sunt interesaţi gălăţenii de magazinele locale pentru că ei tot se îmbracă, tot mănâncă şi tot merg să se tundă sau să beneficieze de un anumit serviciu? Aici nu mă refer şi la prestările de servicii care de mult timp nu mai au căutare, precum reparaţii de ceasuri, de încălţăminte sau confecţionări de pălării, pentru că din păcate suntem în epoca înlocuirii şi nu a remedierii. Cineva mi-a răspuns că foarte mulţi se îndreaptă spre cumpărăturile online şi nu mai sunt interesaţi de hainele fără gust din magazinele noastre. Sau, un alt motiv ar fi că cei mai mulţi aleg să facă toate cumpărăturile din hypermarketuri, unde sunt sute de articole într-un singur loc. Să fie acesta răspunsul? Cum vrem ca Galaţiul nostru să prospere, dacă nu ne folosim de ceea ce ne dă? E drept, aici o să folosesc o construcţie clişeică şi o să spun că puterea de cumpărare a gălăţenilor a scăzut cu mult, mai ales din cauza faptului că avem foarte mulţi şomeri, în această privinţă oraşul nostru ocupând un loc fruntaş în clasamentul naţional. Dar ce putem face pentru a avea un oraş care mişcă din punct de vedere economic, fiind în acest fel stimulaţi comercianţii care vor dori apoi să angajeze oameni? Este trist că Galaţiul moare şi, în curând, nu o să avem decât hypermarketuri, tot mai mulţi şomeri şi un oraş gol. Pentru că nu ne va mira că mulţi aleg să plece din oraş sau din ţară pentru a găsi un trai mai bun pentru ei şi pentru familie. Peisajul de pe străzile gălăţene, unde observăm multe spaţii goale şi de închiriat este unul dezolant, dându-ne impresia că nimeni nu are curaj să-şi încerce norocul cu o afacere şi că ne ducem în jos pe axa economiei. Dar situaţia se prezintă în acest fel şi ar trebui să ne obişnuim pentru că vom vedea mai multe astfel de spaţii de o parte şi de alta a trotuarelor. 

  • Înjunghiată de vecin

    O femeie în vârstă de 29 de ani din judeţul Galaţi a fost adusă cu ambulanţa la Spitalul de Urgenţă după ce a fost înjunghiată de un vecin. Femeia, a cărei stare de sănătate este stabilă, nu este prima oară victima vecinului (care îi este de fapt şi prieten), deoarece a mai fost şi bătură de câteva ori. O dată a ajuns chiar la spital. Chiar dacă a făcut plângeri, tot ea le-a retras, deoarece se împacă mereu cu vecinul. Şi de data aceasta femeia se pare că îşi va ierta agresorul, chiar dacă a atacat-o.

  • Finala Circuitului Mondial de Local Kombat, găzduită la Galaţi

    Potrivit informaţiilor furnizate de către primarul Galaţiului, Marius Stan, evenimentul va avea loc pe data de 21 decembrie la Galaţi, oraşul urmând să fie  gazda finalei Circuitului Mondial de K1 . Primarul Galaţiului ne-a mai precizat că va fi organizat şi un teledon în sprijinul ajutorării sinistraţilor din judeţul Galaţi. Cât despre fondurile care vor fi alocate pentru organizarea finalei , primarul Marius Stan a declarat că deocamdată nu s-au stabilit detaliile pe această temă.

  • Închideri şi înfiinţări de centre în structura Direcţiei pentru Protecţia Copilului

    În urma ultimei şedinţe a Consiliului Judeţean, a fost votată închiderea Casei de tip familial „Crina” din Târgu Bujor, a casei „Veronica” tot din Târgu Bujor şi a Centrului de Tranzit pentru minori victime ale traficului şi neacompaniaţi, toate cele trei structuri aflate sub egida Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Motivul principal al acestei măsuri este numărul scăzut de beneficiari, lucru care ar fi condus la o creştere nejustificată a costurilor de funcţionare.
    Centrul de Tranzit pentru minori a fost înfiinţat în luna iulie a anului 2004 şi, începând cu luna decembrie a anului 2011, activitatea acestuia a fost suspendată deoarece minorele protejate au fugit din instituţie şi nu au mai putut fi găsite de Poliţie. Astfel, de la acea dată şi până în prezent, sunt doar două victime minore ale traficului de persoane şi numărul redus al acestora arată că funcţionarea centrului nu este justificată. Conform expunerii proiectului, cazurile nou apărute pot fi preluate de Centrul de primire copii în regim de urgenţă „Irene şi Stuart”.
    Motivul închiderii caselor de tip familial „Crina” şi „Veronica” din Târgu Bujor este similar celui menţionat anterior. La finele anului şcolar 2012-2013, numărul de copii care aveau nevoie de protecţia specială a plasamentului „Crina” a scăzut la 5, unii dintre ei înregistrând chiar absenţe fără permisiune pe perioade lungi de timp. De aceea, începând din data de 8 iulie 2013, s-a hotărât ca activitatea să fie suspendată şi copiii să fie transferaţi în servicii de tip rezidenţial din municipiul Galaţi.
    Aceste proiecte de închidere a unităţilor menţionate au venit, pe ordinea de zi, simultan cu alte proiecte, dar, de data aceasta, de înfiinţare a unor astfel de centre, tot în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Astfel, a fost înfiinţată Casa „Miruna”, Centrul de Recuperare a Victimelor Violenţei Domestice „Şansa” din Târgu Bujor, Căminul pentru Persoane Vârstnice „Sfântul Nicolae” din Târgu Bujor.

  • Primarii gălăţeni au luat lecţii

    În perioada 17 iulie – 30 septembrie, Inspectoratul Teritorial de Muncă Galaţi a organizat două sesiuni de informare şi instruire a reprezentanţilor autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la reglementările legale în vigoare în domeniul muncii. La cele două acţiuni organizate, una în Tecuci şi una în Galaţi, au participat primari şi alţi reprezentanţi ai majorităţii unităţilor administrativ teritoriale din judeţul Galaţi.
    „Obiectivul acţiunii s-a concretizat în creşterea gradului de conştientizare a angajatorilor şi lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniile securităţii şi sănătăţii în muncă şi al relaţiilor de muncă, discutarea şi clarificarea unor aspecte în ceea ce priveşte modul de interpretare şi de aplicare a dispoziţiilor legale în domeniu, precum şi stabilirea măsurilor care se impun pentru eliminarea neconformităţilor şi îmbunătăţirea generală a activităţii”, ne-a declarat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.
    În cadrul întâlnirilor au fost prezentate şi concluzii rezultate în urma controalelor efectuate de inspectorii de muncă la un număr de 14 unităţi administrativ teritoriale din judeţul Galaţi, pentru neconformităţile găsite fiind aplicate peste 100 de sancţiuni contravenţionale (amenzi şi avertismente).
    ”S-a concluzionat că unele deficienţe se datorează unei insuficiente cunoaşteri a legislaţiei muncii, dar şi a unei interpretări eronate sau neunitare a actelor normative aplicabile. Participanţii la sesiunile de informare au pus în discuţie situaţii punctuale, au solicitat lămuriri, apreciind acţiunile organizate”, ne-a mai declatat şeful ITM Galaţi, Ionel Petrea.

  • Contre politice şi nu numai la alocarea de bani pentru sinistraţi

    Consiliul Judeţean Galaţi a aprobat ieri alocarea sumei de 27.000 mii lei din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia guvernului pentru familiile din judeţele afectate de inundaţiile care au avut loc la mijlocul lunii septembrie. Hotărârea a stârnit numeroase controverse şi chiar atacuri la “culoare”, deoarece, în viziunea consilierului PDL Ion Ştefan, este încălcată legea prin acordarea acestor bani drept despăgubiri, deoarece sinistraţii nu şi-au asigurat casele, prin urmare, nu trebuie să îi primească.
    După ce a enunţat articolele pentru a sublinia aceste lucruri, consilierul a spus că e nevoie să fie găsită o soluţie pentru a-i ajuta pe sinistraţi, dar cu respectarea legii.
    “E bine că se găsesc bani, e foarte bine că suntem alături de cei năpăstuiţi, dar important este cum o facem. S-ar părea, dacă analizăm cu atenţie, că suntem pe lângă lege şi trebuie să avem foarte mare atenţie la articolul 22, care spune că legea nu ne dă voie să despăgubim. Trebuie să tragem un semnal de alarmă, atât la Guvernul României, cât şi la unităţile administrativ teritoriale, în vederea aplicării legii. (…) Nu ştiu cum ar trebui să votăm – sufletul îmi spune să votez pentru, dar legea spune să mă abţin, dacă nu chiar să votez împotrivă”, a spus Ion Ştefan.
    Răspunsul pe care l-a primit consilierul de la preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, a fost că, în această privinţă, pedelistul „nu dă dovadă de lipsă de inteligenţă, ci de reavoinţă”.
    „În ceea ce mă priveşte, fie din motive de incompetenţă, fie din motive de diversiune politică extrem de criticabilă moral, confundaţi două speţe juridice. Vorbim despre o lege de a despăgubi, care în acest caz nu se aplică. Nu e vorba de despăgubire, ci de ajutoare umanitare, lucru care nu vine în contradicţie cu legea pe care aţi evocat-o”, a spus preşedintele CJ, făcând şi câteva aprecieri deloc măgulitoare la adresa democrat-liberalului Ion Ştefan, care, la rândul său, a spus că, în cazul în care Nicolae Bacalbaşa va mai comite „atac la persoană”, va face şi dânsul acelaşi lucru. „Nu este normal ca atunci când te adresezi unui om şi să îi spui să respecte legea, el să te atace, să vorbească despre culori, armonii şi curcubee”, a spus consilierul, care s-a abţinut de la vot.

  • Liberalizarea pieţei energiei electrice, influenţă de 1-2% în preţul final

    Liberalizarea pieţei energiei electrice începută în urmă cu un an a avut loc fără efecte negative importante, iar influenţa a fost de 1-2% în preţul final, a declarat, marţi, la o conferinţă pe tema efectelor liberalizării pieţei energiei asupra economiei preşedintele Autorităţii Naţionale de reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ.
    În zona gazelor naturale, impactul a fost de 8% atât pentru consumatorii casnici cât şi pentru cei industriali, a precizat preşedintele ANRE. „Sperăm să avem şi elemente pozitive, cum ar fi creşterea PIB şi creşterea veniturilor la producători care vor duce, prin suprataxarea prevăzută de lege la venituri bugetare suplimentare care vor fi direcţionate în zone de interes social, cum ar fi educaţia şi sănătatea. Într-un an de zile se vor resimţi şi efectele benefice”, a spus Havrileţ.
    Preşedintele ANRE a menţionat etapele liberalizării pieţei energiei electrice şi gazelor naturale şi a apreciat că noua etapă de dereglementare pe piaţa gazelor naturale de la 1 octombrie nu va avea un impact mai mare de 2% pentru consumatorii industriali şi 1% pentru consumatorii casnici în preţul final, astfel că impactul pe întregul an 2013 va fi de 10% la consumatorii industriali şi de 9% la consumatorii casnici.
    La gazele naturale procedura este cea a convergenţei preţurilor gazelor naturale din producţia internă şi gazelor naturale din import la acest moment raportul fiind de 1 la 2. Calendarul de liberalizare ar trebui să se încheie în decembrie 2014, dar dacă va exista încă o diferenţă semnificativă de preţ între gazele naturale din producţia internă şi cele din import poate fi prelungit cu un an până în 2015.

  • Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru România

    Agricultura reprezintă un domeniu strategic pentru România, iar decizia de a nu exploata acest potenţial – mai ales în contexul unei potenţiale crize alimentare – ar reprezenta o inconştienţă, a declarat Doina Pană, ministrul delegat pentru Dialog Social.
    „Conform unor estimări, agricultura României ar putea asigura hrana pentru aproximativ 80 milioane de oameni. În contextul în care la nivel mondial se preconizează o criză alimentară, decizia de a nu exploata acest potenţial economic ar reprezenta o inconştienţă”, a afirmat Doina Pană, în cadrul conferinţei de închidere a proiectului „Calificarea în industria alimentară – o şansă pentru viitor!”, organizată de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară (FNSIA).
    Aceasta a precizat, totodată, că va transmite ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, draftul de proiect întocmit de Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară, referitor la înfiinţarea unui fond de garantare pentru ONG-uri.
    „Vă promit că voi transmite ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, draftul de proiect referitor la înfiinţarea unui fond de garantare, la care ONG-urile să poată apela atunci când se află în situaţii limită şi sunt nevoite să acceseze împrumuturi”, a mai spus ministrul delegat pentru Dialog Social.

  • Anchete mai ample la sinistraţi

    Anchete mai ample la sinistraţi

    Familiile care şi-au pierdut în totalitate casele în urma dezastrului cauzat de inundaţiile din judeţ vor primi drept ajutor suma de 38.000 de lei, conform spuselor prefectului Emanoil Bocăneanu. Cele care au locuinţele degradate într-o proporţie mai mică vor primi bani aferenţi pierderilor. Cea mai amplă etapă a evaluărilor s-a finalizat, fiind verificate de către comisii peste 1800 de familii. Aproximativ 60 de case au fost distruse în totalitate de către ape, cele mai afectate fiind din comunele Constache Negri şi Cudalbi. Cel mai probabil, la sfârşitul săptămânii viitoare, banii vor intra în posesia sinistraţilor.
    “Cu toate că apa a inundat peste 3.000 de case, doar aproximativ 1.800 de familii au fost evaluate, pentru că, în momentul în care comisia a mers acolo, a văzut că a fost inundat, apa a trecut şi nu a lăsat atât de multe urme, încât să reprezinte cel puţin 25% din gospodărie afectată. Aşa au convenit primarii. Au convenit să aibă un criteriu unic pe tot judeţul – case 25, 50, 75, 100% degradate”, a spus prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Bocăneanu.
    În ceea ce priveşte ajutorul de câte 1.000 de lei pentru fiecare familie afectată de inundaţii, acest program a fost sistat, urmând să fie analizată posibilitatea de a fi reluată acordarea acestora după aceste anchete sociale mult mai ample. De asemenea, un număr mare de familii sunt nevoite să doarmă în locuinţe modulare fiind foarte posibilă şederea multora dintre ele şi pe perioada iernii. În această privinţă, sursa citată susţine că aceste locuinţe vor fi încălzite electric, în mod obligatoriu, şi că vor încerca să găsească o soluţie pentru plata facturilor aferente.