word-monitor

Tag: judetul galati

  • Patru motive pentru care micul dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei

    Deşi micul dejun este considerat cea mai importantă masă a zilei, aproximativ 18% dintre bărbaţii şi respectiv 13% dintre femeile cu vârsta între 35 şi 54 de ani sar peste această masă, informează LiveScience.com.

    Există însă, conform medicilor şi specialiştilor în alimentaţie, dovezi clare care susţin faptul că nu trebuie sărit peste această masă.

    Astfel, femeile care sar peste micul dejun întâmpină un risc mai ridicat de a se îmbolnăvi de diabet, conform unui studiu publicat recent în revista American Journal of Clinical Nutrition. Femeile care nu mănâncă micul dejun întâmpină un risc de aproximativ 6 ori mai mare de a se îmbolnăvi de diabet decât cele care servesc micul dejun în fiecare zi.

    În ceea ce priveşte bolile de inimă, luarea micului dejun corespunde unei incidenţe mai reduse a maladiilor cardiace în cazul bărbaţilor cu vârste între 45 şi 82 de ani, conform unui studiu publicat în luna iulie în revista Circulation. Acelaşi studiu indică faptul că persoanele care sar peste micul dejun au mai frecvent probleme legate de hipertensiune, rezistenţă la insulină şi au niveluri mai ridicate ale zahărului în sânge.

    Un studiu publicat în anul 2005 de Journal of the American Dietetic Association indica faptul că micul dejun are o influenţă benefică asupra memoriei.

    Un alt studiu recent publicat în revista Obesity a ajuns la concluzia că persoanele care mănâncă de dimineaţă slăbesc mai uşor decât persoanele care consumă acelaşi număr de calorii pe zi, dar sar peste micul dejun.

  • Moştenitorul fostului primar din Barcea, chemat să plătească un prejudiciu de 200.000 de lei

    Relu Popescu, fost primar al comunei gălăţene Barcea, a murit la doar câteva luni după ce fusese trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi într-unul dintre cele mai complexe dosare instrumentate în ultimii ani. În lipsa fostului primar, Judecătoria Galaţi a decis să îl introducă în dosar pe moştenitorul fostului edil, ce ar urma să plătească o pagubă de 200.000 de lei, dacă acuzaţiile împotriva fostului primar se vor dovedi adevărate.
    Relu Popescu fusese trimis în judecată pentru abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată şi instigare la fals intelectual, iar procesul penal continuă acum faţă de contabila şefă de la Primăria Barcea, Carmen Jâtcă, consilierul primarului pe probleme de achiziţii publice, Silviu Vrânceanu, şi dirigintele de şantier Octavian Cărare. Procurorii au descoperit, pe baza informaţiilor primite de la Camera de Conturi, că fostul primar nu a verificat personalul din subordine, a aprobat investiţii, deşi nu respectau legislaţia în vigoare, şi a atribuit contracte de achiziţii publice, pe care le-a decontat din bani publici, deşi lucrările nu fuseseră executate. În plus, nu a luat niciun fel de măsură pentru tragerea la răspundere a antreprenorilor care s-au ocupat de executarea lucrărilor.
    Fostul edil era acuzat şi că a aprobat referate, deşi nu erau documente justificative şi nu aveau la bază acte financiar-contabile, dar mai ales nu reflectau realitatea, semnând astfel mai multe ordine de plată fără bază legală, a căror valoare este de 200.000 de lei. Anchetatorii au ajuns la concluzia că astfel comuna Barcea nu a mai putut beneficia de proiecte de modernizare pentru care se obţinuseră surse de finanţare, cum ar fi alimentarea cu apă sau crearea unei reţele de canalizare.
    „Fostul primar, contabila şefă şi consilierul fostului primar nu au recunoscut faptele sau au dat vina unii pe alţii. Singurul care a recunoscut a fost dirigintele de şantier”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Cea mai gravă situaţie s-a consemnat la continuarea programului de alimentare cu apă în localitate, pentru care s-au alocat aproape 400.000 de lei. Lucrările au fost executate atât de prost, încât s-a ajuns la situaţia ca pe anumite străzi să existe reţele paralele de distribuţie a apei, iar alte străzi să nu aibă deloc.

  • Şoferii gălăţeni, ţintiţi de 12 radare timp de două zile

    Timp de două zile, la nivelul întregii ţări şoferii şi pietonii au fost luaţi la ochi şi de poliţişti, şi de radarele din dotare, în cadrul unei acţiuni menite a reduce numărul accidentelor rutiere grave. „La nivelul judeţului Galaţi, în fiecare zi din cele în care s-a desfăşurat acţiunea au acţionat circa 40 de poliţişti din structurile de rutieră şi ordine publică, care au folosit cele 12 aparate radare pe drumurile naţionale şi judeţene, acţiunea poliţiştilor urmărind reducerea evenimentelor rutiere grave, produse pe fondul nerespectării normelor legale cu privire la circulaţia pe drumurile publice, în special a celor care reglementează regimul legal de viteză. Pe parcursul derulării acţiunii, poliţiştii au constatat 5 infracţiuni, toate la regimul circulaţiei rutiere. În urma abaterilor depistate în trafic au fost aplicate 450 de sancţiuni contravenţionale, respectiv 264 pentru viteză, 10 pentru depăşire neregulamentară, 9 pentru consum de alcool şi 167 pentru alte abateri”, a precizat cms. Cristina Tatulici, din cadrul IPJ Galaţi.
    Tot în cursul acestei acţiuni, ca măsură complementară, au fost reţinute 29 de permise de conducere, dintre care 3 pentru viteză, 9 pentru depăşire neregulamentară, 9 pentru consum de alcool şi 8 pentru alte abateri. Totodată, au fost retrase şi 3 de certificate de înmatriculare.
    Poliţia Română, prin direcţiile de specialitate, a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute o amplă acţiune la nivel naţional, pentru prevenirea şi reducerea numărului accidentelor rutiere grave.

  • Mandat de arestare pentru prefectul Galaţiului

    Mandat de arestare pentru prefectul Galaţiului

    Emanoil Bocăneanu, prefect al judeţului Galaţi până acum câteva zile, a fost arestat pentru 29 de zile. Aceasta a fost decizia luată de magistraţii Tribunalului Galaţi după ce  procurorii DNA i-au dat lui Bocăneanu ordonanţă de reţinere, vineri, la ora 4 dimineaţa, şi apoi au cerut arestarea preventivă. Decizia instanţei a fost atacată cu recurs chiar în sala de judecată.
    Reamintim că, în cursul dimineţii de vineri, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Galaţi au anunţat că efectuează cercetări faţă de inculpatul BOCÃNEANU EMANOIL CÃTÃLIN, prefect al judeţului Galaţi, în sarcina căruia s-au reţinut următoarele infracţiuni:
    – trafic de influenţă, în formă continuată,
    – şantaj,
    – instigare la infracţiunea de folosirea, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii,
    – abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial,
    – participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată,
    – participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată,
    – instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată,
    – instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi infracţiunea de abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată,
    Ameninţări, presiuni şi şpagă
    Din ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
    La data de 1 august 2013, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin a exercitat ameninţări şi presiuni asupra unei persoane din conducerea Direcţiei Judeţene pentru Evidenţa Persoanei Galaţi pentru a o determina să accepte angajarea în instituţie a unei anumite persoane, o prietenă a soţiei inculpatului.
    Pentru a asigura câştigarea concursului de angajare a persoanei respective, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin l-a determinat pe învinuitul Chirnoagă Tudorel, preşedintele comisiei de concurs, să-i remită acesteia subiectele, prin intermediul învinuitului Topală Bogdan-Valentin, înainte de susţinerea concursului.
    În cursul anului 2013, inculpatul a efectuat demersuri astfel încât să se asigure că o anumită firmă care avea un contract cu Direcţia Judeţeană pentru Evidenţa Persoanei Galaţi va primi contravaloarea contractului, în condiţiile în care Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi nu gestiona fondurile acestei unităţi, ci Consiliul judeţean Galaţi. În schimbul demersurilor făcute, Bocăneanu Emanoil Cătălin a pretins firmei respective montarea unor produse (cadă pentru duş, baterie duş), bunuri despre care a solicitat să nu apară pe devizul de lucrări şi a pretins şi o sumă de bani din contravaloarea contractului, bani pe care urma să-i primească după virarea contravalorii contractului în contul firmei executante.
    Cu ocazia derulării concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şef al Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin, în calitate de membru al comisiei, s-a implicat activ în sprijinirea unui candidat pentru ca acesta să fie declarat câştigător în urma concursului care s-a desfăşurat în luna august 2013. Totodată, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin l-a determinat pe un alt candidat din cadrul Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa să nu-şi valorifice corect cunoştinţele în vederea ocupării funcţiei pentru care candida. Anterior, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin, fiind deja prefect al judeţului Galaţi, primise în repetate rânduri, de la candidatul pe care l-a sprijinit, produse alimentare şi băuturi.
    În perioada 2012 – 2013, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin în calitate de prefect, uzând de prerogativele funcţiei deţinute, a determinat angajaţi din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Evidenţa Persoanei Galaţi, să-i prelungească unei angajate a unităţii suspendarea din activitate, sens în care, în mod repetat a primit de la aceasta sume de bani prin intermediul fiicei ei.
    În cursul anului 2013, la solicitarea învinuitului Topală Bogdan, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin a intervenit, în două situaţii pe lângă pe lângă ofiţeri ai Poliţiei Rutiere Galaţi, astfel încât subordonatul său să fie sancţionat doar cu avertisment pentru depăşirea limitei de viteză, pentru neacordarea de prioritate la trecerea de pietoni, respectiv să i se înlăture sancţiunea de suspendare a permisului de conducere.
    În perioada august – septembrie 2013, şi-a exercitat prerogativele conferite de funcţia deţinută, traficându-şi influenţa pentru a-i asigura unui administrator de societăţi comerciale accesul la conducerea Direcţiei Regionale de Finanţe Galaţi, pentru rezolvarea unor probleme ale firmelor, primind pentru aceste intervenţii, în repetate rânduri, produse alimentare.
    În interesul aceluiaşi administrator, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin a contactat în mod repetat o persoană din conducerea unei unităţi siderurgice, în scopul asigurării desfacerii de produse pe platforma combinatului, acceptând şi primind diverse produse alimentare în schimb.
    În perioada august-octombrie 2013, pe fondul reorganizării structurilor judeţene ale Finanţelor Publice, inculpatul Bocăneanu Emanoil Cătălin, folosindu-se de prerogativele conferite de funcţia deţinută, a exercitat intervenţii repetate pe lângă un factor de decizie, în scopul asigurării menţinerii în funcţii a patru persoane, în condiţiile în care au fost vătămate alte persoane care îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea acelor posturi.
    În perioada 2012 – 2013, a impus unei persoane cu funcţie de conducere din subordine ca, pentru interesul său propriu, să achiziţioneze din banii Direcţiei judeţene pentru Evidenţa Persoanei Galaţi, mai multe bunuri.
    Inculpatului Bocăneanu Emanoil Cătălin i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.
    Faţă de Chirnoagă Tudorel şi Topală Bogdan-Valentin, procurorii au dispus începerea urmăririi penale, în sarcina acestora fiind reţinute infracţiunile de folosirea, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, respectiv complicitate la această infracţiune.
    Eliberat din funcţie în doar câteva ore
    Pe 15 noiembrie, la ora 4.00, procurorii au dispus reţinerea pentru 24 de ore a lui Bocăneanu, urmând ca acesta să fie prezentat cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile la Tribunalul Galaţi. Din momentul reţinerii şi până ca Tribunalul să emită mandatul de arestare, Guvernul luase deja decizia de a-l elibera din funcţie pe prefectul Bocăneanu. A fost numit ca interimar subprefectul Gabriel Panaitescu.

  • Prefectul şi caltaboşul

    După un director de Direcţie Sanitar Veterinară, un prim procuror şi un deputat, Galaţiul se poate „mândri” că are şi un prefect trimis în judecată pentru corupţie. Ce să mai… le-a adunat cam pe toate: trafic de influenţă, şantaj, abuz în serviciu. Sincer, am rămas destul de surprins când am văzut faptele care i se reţin lui Emanoil Bocăneanu pentru că l-am cunoscut acum câţiva ani şi mi s-a părut un tip de treabă. Politicos, stilat, un om care avea cuvintele la el, dar, aşa cum s-a dovedit de atâtea ori, aparenţele înşeală. Desigur, procurorii anticorupţie trebuie să şi probeze toate aceste acuzaţii, dar este greu de crezut că ar fi plecat la război fără arme. Din experienţa mea pe justiţie, puţini sunt cei care au scăpat necondamnaţi după ce au fost trimişi în boxa acuzaţilor de către DNA, iar dacă au făcut-o, a fost pentru că comiseseră fapte minore de corupţie.
    Ce deranjează cel mai mult la acest tablou este maniera în care se procedează pentru a angaja diverse persoane sau a le menţine pe altele în funcţii. Stilul moldovenesc, cu mici „atenţii” sau cotă parte din banii obţinuţi din contracte de prestări servicii se aplică mai mult ca niciodată. Dureros este că tocmai reprezentantul Guvernului în teritoriu s-a dedat la aşa ceva, ţinând cont că era garantul respectării legii în judeţul Galaţi. Un alt dosar cu puternice implicaţii politice tocmai ce a ajuns pe masa judecătorilor, iar dacă toate acele acuzaţii se vor dovedi adevărate, aşa zişii politicieni gălăţeni sunt mână în mână de ani de zile pentru a-şi rezolva afacerile şi interesele camarilei care îi înconjoară. Suspiciuni existau de ceva vreme în acest sens, dar acum am avea confirmarea clară a acestui fapt. Dacă lucrurile stau aşa, se dovedeşte încă o dată că cei aflaţi pe diverse funcţii nu sunt interesaţi nici cât negru sub unghie de amărâtul de cetăţean, care îşi plăteşte cu o încăpăţânare sadică taxele şi impozitele, în speranţa că măcar va fi tratat corect. Ãsta este motivul pentru care mulţi dintre concitadinii noştri au ales să plece unde au văzut cu ochii, după ce au văzut că, indiferent ce ar fi făcut, nu aveau cum să reuşească prin forţele proprii, ci doar „ungând” pe cine trebuie sau având pile. Este cauza principală a eşecului societăţii româneşti de după Revoluţie şi, în ciuda condamnărilor şi chiar a confiscărilor de averi, fenomenul nu pare să se diminueze. Boala s-a cronicizat atât de mult, că şpaga şi nepotismul au devenit chestii normale, cotidiene, fără de care comunitatea nu ar putea exista. Acesta este sentimentul care mă încearcă după ce am scris atât despre corupţie şi am vorbit cu zeci de oameni care s-au lovit de această problemă.
    Ce e de făcut? Aşa cum am scris de atâtea ori, totul ţine de educaţie, pentru că este greu de crezut că actuala generaţie se mai poate schimba, şi asta în primul rând pentru că nu vrea să o facă. Doar aşa avem ceva şanse să ieşim din mocirla în care ne-am afundat de mai bine de 20 de ani şi sper că vom avea curajul să facem acest pas, altfel nu vom avea niciun viitor.

  • Proiectul pentru infrastructura de apă şi apă uzată şi-a primit cofinanţarea de la CJ

    Proiectul “Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi” a primit, din bugetul propriu al Consiliului Judeţean pentru anul 2014, suma de 7.144 de euro, bani care reprezintă contribuţia în cuantum de 14,98% din cheltuielile eligibile aferente investiţiilor. Hotărârea a primit undă verde în urma şedinţei Consiliului Judeţean de săptămâna trecută. Proiectul este derulat în cadrul Programului Sectorial de Mediu (POS Mediu), unul dintre domeniile prioritare ale acestuia fiind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Axa prioritară 1.

    Conform expunerii de motive, în vederea pregătirii ce urmează a fi derulate, etapa 2014+2020, cu finanţare nerambursabilă de la Comisia Europeană pentru infrastructura de apă şi apă uzată la nivelul judeţului Galaţi, s-a actualizat Master Planul şi a fost elaborată lista prioritară de investiţii.

    Finanţarea contractului de asistenţă tehnică provine din mai multe surse: 88,16% de la Uniunea Europeană prin POS Mediu 2014-2020, din Fondul de Coeziune, 10,84 de la bugetul de stat şi 1% de la bugetele locale, iar valoarea totală estimată a asistenţei tehnice este de 4.769.321 euro, cu TVA. Scopul Master Planului, al cărui proiect a fost aprobat în cadrul aceleiaşi şedinţe de CJ menţionate, este de a identifica şi ierarhiza măsurile în vederea conformării pe deplin cu directivele Uniunii Europene relevante pentru populaţie. Master Planul, dezvoltat la nivel de judeţ, acoperă perioada 2012-2042 atât pentru serviciile de apă, cât şi pe cele de apă uzată.

  • Planul de urgenţă pentru iarnă e finalizat

    Planul de urgenţă pentru iarnă e finalizat

    Planul de urgenţă de intervenţie pentru iarna aceasta sună bine, cel puţin pe hârtie, dar în practică, situaţia drumurilor în cazul unor ninsori abundente este încă incertă deoarece Galaţiul nu a încheiat contractele cu firme pentru deszăpezirea drumurilor judeţene şi a celor naţionale. Licitaţia cu societăţile care vor deszăpezi drumurile judeţene va avea loc în data de 8 decembrie, conform spuselor lui Cornel Hamza, vicepreşedintele Consiliului Judeţului, care a mai menţionat că firma SC Vega 93 SRL va fi, până la 31 decembrie, cea care va interveni în cazul unor ninsori şi, „dacă nu ninge, nu se plăteşte”. Pe lângă aceste aspecte, sursa menţionată a mai precizat că, pentru licitaţie, s-a stabilit suma maximă de 300.000 lei.

    De asemenea, situaţia nu e finalizată nici în cazul drumurilor naţionale. Purtătorul de cuvânt al Prefecturii, Petrica Paţilea Crângan, a spus că abia la sfârşitul acestei luni va fi prezentată o imagine completă a situaţiei şi că, până în acest moment, nu deţine nicio informaţie cu privire la contractele pentru deszăpezirea drumurilor naţionale.

    Comitetul Judeţean de Urgenţă a aprobat, în cadrul unei şedinţe care a avut loc la Prefectură, planul de măsuri pentru situaţii de urgenţă pentru perioada sezonului rece aferent perioadei 2013-2014. Conform raportului, temperaturile scăzute, căderile masive de zăpadă însoţite de viscol şi fenomenele meteo extreme reprezintă factorii de risc pentru judeţul Galaţi. Aceste aspecte necesită intervenţia instituţiilor din domeniul administraţiei publice locale şi a serviciilor publice deconcentrate. Planul menţionat anterior este menit să reglementeze modul de organizare a intervenţiilor în vederea combaterii poleiului şi a înzăpezirii drumurilor publice, pentru a asigura circulaţia pe drumuri în timpul iernii. Instituţiile şi organizaţiile implicate în acest proces au stabilit un plan bine pus la punct, în eventualitatea intervenirii în această iarnă.

  • Soluţii pentru integrarea seniorilor Galaţiului

    Municipiul Galaţi implementează proiectul pilot denumit „Clubul Seniorilor – Implicarea activă şi reintegrarea în societate a persoanelor, o iniţiativă de voluntariat a seniorilor în domenii specifice ale mediului social”, acesta fiind dezbătut în cadrul unei reuniuni care a avut loc ieri. Proiectul pilot este implementat cu sprijinul Fundaţiei „Împreună” şi are ca bază conceptele de îmbătrânire activă şi solidaritate între generaţii, care au la bază contribuţia persoanelor în vârstă la dezvoltarea societăţii şi diversele moduri de a favoriza această contribuţie, acesta reprezentând un cadru familial, modern şi plăcut pentru socializare şi comunicare între diverse persoane încadrate în grupul ţintă vizat. Municipiul Galaţi este sprijinit în proiect de partenerul strategic asociat, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi.

    Municipiul Galaţi este partener în proiectul Silver City – „Strategii inovatoare urbane şi planuri de acţiune pentru creşterea rolului economic şi social al seniorilor”, finanţat în cadrul Programului de Cooperare Transnaţională Sud-Estul Europei. Parteneriatul este format din: Districtul XIV Zugló, Municipiul Budapesta (Ungaria) – partener lider, Provincia Treviso (Italia), Institutul Economic – Centrul de Dezvoltare a Resurselor Umane, Maribor (Slovenia), Municipiul Burgas (Bulgaria), Municipiul Galaţi (România) şi Universitatea Zagreb (Croaţia). Obiectivul proiectului este de îmbunătăţire a dezvoltării socio-economice a oraşelor partenere prin crearea unor condiţii mai bune, care să le permită seniorilor, adică persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani, să rămână activi în societate, concentrându-se pe aspectele financiare şi instituţionale, servicii sociale şi pe calitatea vieţii urbane şi a mediului de lucru.

  • Galaţiul, uitat de mai-marii ţării la capitolul proiecte de infrastructură

    Senatorul PNL Paul Ichim a făcut o interpelare în care a tras un semnal de alarmă legat de situaţia în care a ajuns judeţul Galaţi, care se afla în anul 2000 pe locul 3 sau 4 în ceea ce priveşte contribuţia la bugetul naţional. „Din această contribuţie se reîntorceau sume care plasau judeţul undeva pe locurile 20 – 30 la alocările bugetare. Motivaţia era că trebuie să existe o solidaritate între judeţe, pentru a-i ajuta pe cei mai puţin avuţi. În timpul acesta, la nivel naţional au fost promovate proiecte de infrastructură ce trebuia să ne lege la reţeaua de transport a Uniunii Europene, pe partea de vest, că acolo începea civilizaţia. Toate proiectele au fost susţinute, cum este şi normal, de la bugetul naţional, la care întreaga populaţie, deci şi gălăţenii, au participat, după cum spuneam, consistent. Vremurile s-au schimbat. În 10 ani, tot ce a fost industrie în Galaţi a fost privatizat, falimentat, tăiat şi topit ca fier vechi. Aşa am ajuns judeţ cu probleme, cu aport redus la bugetul naţional, dar şi cu redistribuire scăzută, iar acum solidaritatea invocată nu mai funcţionează deloc.

    Acum 10-15 zile a apărut o informaţie în presă în care sunt prezentate vestitele proiecte de investiţii în România din partea altor state partenere. Exceptând un proiect în jurul Bucureştiului şi din câte se pare pe lângă Piteşti, aproape toate celelalte sunt în Ardeal, trei fiind la Cluj”, susţine senatorul liberal. Paul Ichim afirmă că ţinând cont de faptul că acolo există premisele infrastructurii – autostradă şi aeroport, este mai mult decât evident că nimeni nu are de ce să vină în Moldova, unde nu prea sunt motive să investeşti deoarece nu există infrastructură. „Aşa a ajuns Moldova polul sărăciei, al emigrării, al abandonului familial. Acum, cineva gândeşte că România se poate moderniza şi eficientiza prin descentralizare, iar diversele problemele s-ar putea realiza doar din bugetele locale. Nu-ţi trebuie studii economice ca să ai următoarea logică: nu ai economie căci nu ai infrastructură – ai buget mic, nu ai infrastructură, nu vin investitorii, ai preluat prin descentralizare o groază de responsabilităţi, dar le rezolvi după buget, adică falimentezi, statul nu mai cultivă solidaritatea, ci fiecare se descurcă cum şi cât poate, bugetul naţional nu mai poate susţine proiecte mari de infrastructură”, mai afirmă senatorul Paul Ichim.

    Acesta susţine că nu poate uita că în primăvara anului trecut premierul Ponta consemna că susţine proiectul realizării podului peste Dunăre dintre judeţele Galaţi, Brăila şi Tulcea, obiectivul fiind considerat o prioritate a anului.

    În opinia senatorului, un pod nu ar fi rămas pe câmp, ci ar fi atras şi infrastructură de conectare rutieră. „Ministrul marilor proiecte confirma, în primăvara acestui an, debutul lucrărilor în toamna aceasta. Oare ce s-a întâmplat? Moldova rămâne tot la coada intereselor guvernamentale. Poate nu s-a aflat că avem graniţa ţării pe Prut şi nu pe Siret, unde se termină de fapt strategia de dezvoltare a ţării”, se mai arată în interpelarea senatorului liberal.

  • Inundaţiile din septembrie au produs pagube de peste 75 de milioane lei

    Inundaţiile din septembrie au produs pagube de peste 75 de milioane lei

    În urma inundaţiilor din luna septembrie care au avut loc în judeţul Galaţi şi care au afectat 39 de localităţi, au fost înregistrate pagube în valoare totală de peste 75 de milioane de lei, conform datelor furnizate de directorul executiv al Prefecturii, Vasile Pârlog. Sursa menţionată a declarat că rapoartele arată pagube de 15 milioane lei la drumuri naţionale, iar la cele judeţene de aproape 3 milioane lei. Pe lângă acestea, au fost înregistrate la străzile comunale, săteşti, poduri şi podeţe pagube de alte 10 milioane, în agricultură de 15,3 milioane lei, în silvicultură de 15.000 lei, iar 650.000 lei în ceea ce priveşte animalele moarte. La şcoli şi grădiniţe au mai fost pagube de 115.000 lei, la CFR de 420.000 lei, la Sistemul de Gospodărie a Apelor de 684.000 lei, la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare de aproape două milioane lei şi la reţelele electrice de 175.000 lei. Pagube de 27 milioane lei au fost evaluate la locuinţe şi anexe gospodăreşti.

    Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor afectaţi de calamităţi, Guvernul a alocat 27 de milioane de lei pentru a-i ajuta pe cei care au avut case şi gospodării distruse în diferite proporţii. Pe lângă acestea, au mai fost alocate ajutoare de la Guvern în valoare de 2,2 milioane lei, reprezentând produse alimentare şi apă şi alţi 45.000 lei pentru familiile care i-au avut pe cei 9 decedaţi, bani meniţi pentru înmormântarea acestora.

    De asemenea, în localităţile în care au avut loc inundaţiile au fost alocate ajutoare financiare de la Consiliul Judeţului, în valoare totală de 1,6 milioane lei şi de la Primăria Galaţi în valoare de 1,1 milioane lei. Conform rapoartelor de evaluare, a fost consemnat şi un ajutor impresionant de ajutoare din sectorul privat, de la diferite organizaţii non-guvernamentale şi de la fundaţii. “Toate ajutoarele au fost distribuite. Am rezolvat ceea ce putem numi intervenţii, ajutor şi sprijin, dar nu se poate spune că în zonele afectate grav de inundaţii viaţa a revenit la normal. Un număr mare de familii are încă de suferit şi lucrurile nu sunt în regulă pentru că vine iarna”, a declarat Pârlog.