word-monitor

Tag: judecatoria galati

  • Turcii de la Beyler au primit, din nou, interdicţie să părăsească ţara

    Judecătoria Galaţi constata luna trecută că interdicţia de a nu părăsi ţara instituită de procurori în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a încetat de drept. Procurorii consideră însă că cei doi prezintă pericol social şi au reinstituit măsura amintită, cel puţin până la finalizarea rechizitoriului, când pot propune alte măsuri preventive. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii.
    Lipsire de libertate, şantaj şi înşelăciune
    Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungeşte acestora interdicţia de a nu părăsi ţara, iar turcii se încăpăţânează să o conteste de fiecare dată. Aşa s-a întâmplat de această dată, Judecătoria Galaţi fiind chemată din nou să se pronunţe asupra interdicţiei instituite de procurori. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni, find vorba de lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.

  • CFR Marfă, executată silit în contul primelor de Ziua Feroviarului, Paşti şi Crăciun

    Sute de angajaţi ai CFR Marfă Galaţi, în bună parte disponibilizaţi de la compania feroviară, au dat în judecată societatea, cerând încuviinţarea executării silite pentru recuperarea mai multor drepturi salariale. Judecătoria Galaţi a admis recent majoritatea cererilor, ce vizează „salariul suplimentar pe anul 2010 şi diferenţa dintre cuantumul drepturilor băneşti reprezentând Ziua Feroviarului, Paşti, Crăciun pe 2009 – 2010, diferenţa la salariul suplimentar pe anul 2009, şi ceea ce s-ar fi cuvenit prin calcularea acestor drepturi raportat la valoarea de 700 lei”, după cum se consemnează în hotărârea de încuviinţare a executării silite. Recordul îl deţine un grup de zece salariaţi ai CFR Marfă Galaţi, care au obţinut recent executarea silită a companiei la Judecătoria Galaţi pentru o sumă totală de aproape 105.000 de lei. Şirul proceselor a început în  martie 2010, când aproape imediat după ce au aflat că sunt pe lista de concedieri, feroviarii de la CFR Marfă, au acţionat în justiţie, cerând încuviinţarea punerii în executare a mai multor hotărâri judecătoreşti definitive obţinute în cursul anului 2009 privind plata primelor de Ziua Ceferistului pe patru ani. În 2006 un ceferist ar fi trebuit să încaseze 310 lei, în 2007 suma a crescut la 407 lei, pentru ca în 2008 şi 2009 valoarea primei să fie de 500 de lei. Fiecare ceferist are de primit între 310 şi 1.217 lei, în funcţie de timpul lucrat.

    La judecată după disponibilizare

    S-a ajuns astfel ca la Judecătoria Galaţi să fie deschise aproape 400 de procese de încuviinţare a executării silite împotriva CFR Marfă, bună din parte din ele fiind deja avizate favorabil de instanţele de judecată. Recordul în privinţa sumei ce urmează să fie recuperată de la CFR Marfă este deţinut de un angajat, faţă de care Judecătoria Galaţi a dispus că are de recuperat de la companie suma de 14.670 de lei, alături de alţi colegi de-ai săi, care urmează să încaseze 12.230 de lei, respectiv 11.458 de lei. Cu toate că puteau executa silit CFR Marfă Galaţi de la sfârşitul anului 2009, ceferiştii disponibilizaţi din Galaţi, Brăila şi Vrancea au decis să facă pasul abia după ce au fost anunţaţi că au rămas fără loc de muncă.Procesele în justiţie au fost deschise de Sindicatul Mişcare Comercial în numele celor 26.000 de membri care lucrează la regionalele CFR Marfă şi Infrastructură. Suma totală de plată este estimată la peste 31de milioane de lei.

  • Corupţia mică face contul mare

    Deşi în ultimii ani s-a înmulţit considerabil numărul persoanelor trimise în judecate pentru corupţie, în special a celor care ocupă funcţii de conducere, fenomenul pare să ia amploare.

    Explicaţia este relativ simplă: românul, când se vede pe o funcţie, fie ea cât de mică, nu poate rezista să nu dea din coate ca să îşi rotunjească veniturile sau să îşi favorizeze apropiaţii. Totul porneşte de la educaţie, practic de la maniera în care fiecare din noi înţelege să se comporte în spaţiul public şi, mai ales, la locul de muncă. Cum mulţi dintre cei care se găsesc pe un loc călduţ de şef nu prea au habar despre ceea ce aminteam anterior, promovările şi destituirile se fac cu un pronunţat subiectivism, mai ales când ele vin din mediul politic. Este încurajator că multe astfel de personaje au făcut cunoştinţă cu boxa acuzaţilor şi e şi mai bine că o parte dintre ei provin din justiţie, cum ar fi spre exemplu fostul prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, Roşca Caloinescu.

    Omul transformase instituţia într-un soi de feudă, unde deciziile de trimitere în judecată sau de scoatere de sub urmărire penală se făceau după bunul plac al respectivului, nu după ce spunea legea. Nu vreau să amintesc de cazul Boldea, unde aproape totul seamănă cu o mare fumigenă, din care la sfârşit nu va rămâne mare lucru. E cazul să vorbim totuşi de o altă trăsătură proastă de caracter a românului: turnătoria. Când e încolţit, ar fi în stare să îşi toarne şi familia, numai să scape mai repede din puşcărie.

    Desigur, nu putem generaliza, dar din ce văd, se pare că ăsta este trendul în multe dosare de corupţie. Ironia face că mulţi care apelează la astfel de metode, cum se pare că e şi cazul lui Boldea, îşi pun piedică singuri, pentru că cei pe care i-au numit în denunţurile lor intraseră deja în vizorul procurorilor anticorupţie şi, în final, nu se vor alege cu reduceri ale pedepselor. Trimiterea în judecată a unor astfel de persoane nu are efectul scontat asupra populaţiei şi nici nu îl va avea.  

    Singura modalitate prin care putem efectiv să diminuăm fenomenul corupţiei indiferent de mediul din care provine, este educaţia. Poate părea ciudat, dar este cât se poate de real, iar noi nu am ajuns încă la această concluzie pentru că nu vrem să acceptăm că este atât de simplu. Americanii s-au confruntat cu o problemă similară, în special în statele în care pedeapsa cu moartea este încă în vigoare. S-a constatat că infractorii nu se tem să ia viaţa victimelor, chiar dacă îi paşte injecţia letală, ba dimpotrivă, numărul de omoruri a crescut. Soluţia a fost o mai bună educare a tinerilor, în special a celor proveniţi din familii dezorganizate sau aflate la limita sărăciei, iar rezultatele nu au întârziat să apară. E şi mai simplu de atât. Când nu mergem o perioadă, constatăm că muşchii s-au atrofiat şi avem nevoie de exerciţiu fizic pentru a ne reveni. Aşa este şi cu corupţia. Când nimeni nu ţi-a arătat ce înseamnă asta şi ce efecte poate avea asupra ta şi a familiei tale, singura modalitate de a înţelege este când ajungi în spatele gratiilor, toată averea îţi este confiscată şi constaţi că în bună parte viaţa ta s-a cam terminat.

  • Proces de corupţie „împins” spre prescripţie

    Deşi au trecut aproape trei ani de când dosarul de corupţie ce îl are ca protagonist pe Miloiu Eduard Claudiu, inspector la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (D.G.F.P.) Galaţi, a ajuns pe masa judecătorilor de la Judecătoria Galaţi, instanţa nu dă semne că ar vrea să pună capăt procesului prea curând. De un an de zile procesul bate pasul pe loc din cauza unei expertize fiscale, care nici până acum nu a fost depusă la dosar, deşi s-au dat peste 12 termene de judecată doar pentru acest lucru. Miloiu Eduard Claudiu, Pohrib Alexandru, administrator la SC Tubmeto SRL Galaţi şi SC Micmeto SRL Galaţi, şi Miclescu Octavian, fost administrator la SC Micmeto SRL Galaţi au fost trimişi în judecată în 2010. Inspectorul fiscal este acuzat că a întocmit trei rapoarte de inspecţie fiscală la firmele administrate de Pohrib Alexandru, care nu aveau nicio legătură cu realitatea. Manevra a costat bugetul de stat 2.582.824 lei (aproximativ 723.480 de euro), ce reprezintă TVA şi impozit pe profit. Miloiu Eduard Claudiu trebuie să răspundă pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, în timp ce Pohrib Alexandru şi Miclescu Octavian sunt judecaţi pentru evaziune fiscală şi complicitate la comiterea aceleiaşi infracţiuni.

    Nicio măsură nu a fost luată

    Procurorii anticorupţie susţin că, în perioada februarie 2005–octombrie 2006, Pohrib Alexandru a întocmit mai multe documente contabile (facturi fiscale de cumpărări de mărfuri, contracte de prestări servicii), în baza cărora s-au înregistrat operaţiuni comerciale fictive pentru care trebuia plătit TVA în valoare de 2.566.040 lei. Administratorul  SC Tubmeto SRL Galaţi a fost ajutat de Miclescu Octavian, care la momentul respectiv era administrator la SC Micmeto SRL Galaţi şi care a semnat mai multe documente de evidenţă contabilă privind operaţiuni comerciale fictive. Contactat de noi, Gheorghe Ivan, procurorul şef al DNA Galaţi, ne-a precizat că va cerceta maniera în care este judecat dosarul la Judecătoria Galaţi. Frapează în special faptul că instanţa nu a dispus schimbarea expertului care ar urma să efectueze expertiza sau măcar amendarea lui pentru lipsa de reacţie. Þinând cont că procesul este abia la prima instanţă, nu este greu să realizezi că în acest ritm faptele de care este acuzat inspectorul fiscal şi complicii săi se vor prescrie înainte ca dosarul să primească o sentinţă definitivă în justiţie.

  • Oficiul de Cadastru Galaţi, obligat să plătească daune de 10.000 de lei în afacerea „Hotel Sofin”

    Oficiul de Cadastru Galaţi, obligat să plătească daune de 10.000 de lei în afacerea „Hotel Sofin”

    Judecătoria Galaţi a finalizat ieri dosarul în care sunt implicaţi administratorul All Seasons SRL Galaţi, Soltana Cioc, şi Sorin Cantemir, inspector cadastral la  Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Galaţi, aceştia fiind trimişi în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi pentru fals în declaraţii şi neglijenţă în serviciu. Povestea cu iz penal a început în 1997, când fosta societate Sofin SA Galaţi a contractat un împrumut de 3,2 milioane de mărci germane de la Anglo Romanian Bank, pe care l-a garantat cu o ipotecă asupra hotelului. Ipoteca a fost înscrisă în vechiul Registru de Inscripţiuni şi Transcripţiuni, dar nu şi în noul sistem al cărţilor funciare. Procurorii susţin că astfel a fost posibilă înstrăinarea hotelului de SC Sofin SRL Galaţi către SC All Seasons SRL Galaţi. Pentru că împrumutul nu a mai fost restituit, Anglo Romanian Bank a încercat să execute silit firma care deţine hotelul, însă a aflat că imobilul fusese vândut. Primul cumpărător al complexului hotelier a fost firma Stelmar Invest SRL din Brăila, care pe 18.08.2008 i-a evacuat din sediu pe reprezentanţii All Seasons. Nouă zile mai târziu societatea brăileană vindea hotelul lui Mario Aloi, care nu a stat prea mult pe gânduri înainte să îi reclame penal pe toţi administratorii SC All Seasons SRL Galaţi.

    Pedeapsă minimă cu suspendare

    S-a descoperit că administratorii SC All Seasons SRL Galaţi au extins una dintre încăperile exterioare ale hotelului cu 109 metri pătraţi, iar Primăria Galaţi a avizat intrarea în legalitate a construcţiei. Anchetatorii au aflat că All Seasons a obţinut de la municipalitate o nouă autorizaţie de construcţie, care legaliza practic intabularea dreptului său de proprietate asupra extinderii construcţiei de la fostul hotel Sofin în suprafaţă de 258 de metri pătraţi. Procurorii au concluzionat că toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fără complicitatea celor de la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi, care au avizat o schiţă neconformă cu realitatea, iar Mario Aloi susţine că a fost păgubit cu 4,2 milioane de euro din cauza problemelor juridice în care a fost angrenat. S-a ajuns în situaţia ca inspectorul cadastral Sorin Cantemir să avizeze în aceeaşi zi documentaţia depusă de All Seasons SRL Galaţi, deşi aceasta conţinea grave greşeli, cea mai flagrantă fiind aceea că imobilul prezentat în documentaţia cadastrală se suprapunea în bună măsură peste parterul fostului hotel Sofin. Judecătoria Galaţi a condamnat-o ieri la două luni de închisoare cu suspendare pe Soltana Cioc pentru fals în declaraţii, iar inspectorul cadastral Sorin Cantemir a scăpat cu o amendă penală de 500 de lei pentru neglijenţă în serviciu. Judecătorii nu au mai fost atât de blânzi când a fost vorba de plata daunelor pentru prejudiciul creat. Astfel, instanţa a stabilit ca „inculpata Cioc Soltana în solidar cu partea responsabilă civilmente S.C. All Seasons S.R.L., iar pe inculpatul Cantemir Sorin în solidar cu partea responsabilă civilmente Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Galaţi, să plătească câte 10.000 lei cu titlu de daune morale”.

  • Spitalul de Urgenţă renunţă la disputa cu Casa de Asigurări de Sănătate

    După ce Judecătoria Galaţi şi Tribunalul au plimbat mai multe dosare ce vizau acuzaţii de dublă decontare la Spitalul de Urgenţă din Galaţi, unitatea spitalicească a decis să renunţe la unul dintre acestea. Judecătorii se vor pronunţa totuşi în cazul controlului efectuat de Casa de Asigurări de Sănătate Galaţi la Spitalul de Urgenţă în perioada 6.05-10.05.2011, când s-a constatat că 19 medici au prescris reţete pacienţilor, deşi erau internaţi, valoarea reţetelor depăşind 8.000 de lei. Reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate consideră că s-au încălcat condiţiile în care trebuia acordată asistenţa medicală, ce presupun ca spitalele să asigure pentru pacienţii internaţi toate cheltuielile necesare, inclusiv pentru medicamente, materiale sanitare şi investigaţii paraclinice. Spitalul de Urgenţă a dat în judecată Casa de Asigurări de Sănătate, cerând anularea deciziei de imputare pe motiv că „o astfel de măsură luată în mod unilateral este rezultatul unei analize simpliste şi a unei interpretări greşite. Verificarea efectuată de echipa de control a fost una superficială, verificându-se doar evidenţele electronice şi nu fizic, respectiv prescripţiile medicale eliberate”.

     

    Expertiză privind eliberarea reţetelor compensate

    În momentul de faţă spitalul nu este dotat cu un sistem informatic, care să permită verificarea în timp real a situaţiei pacienţilor ce se prezintă pentru eliberări de reţete. Casa de Asigurări de Sănătate susţine că verificările au fost demarate chiar la sesizarea pacienţilor, care ar fi reclamat modul defectuos în care se realizau prestaţiile medicale în spital. Controlul a vizat eliberarea reţetelor simple, compensate sau gratuite către bolnavii internaţi, ce ar fi trebuit să primească tratament în secţiile unde erau internaţi. Pentru a lămuri o dată pentru totdeauna situaţia, Judecătoria a hotărât efectuarea unei expertize, care să analizez dacă reţetele cuprinse în anexa la raportul de control au fost eliberate din farmacii în perioada spitalizării persoanelor pentru care au fost întocmite şi  dacă reţetele astfel eliberate au fost decontate de către spital, precum şi valoarea decontată. De asemenea, expertiza va avea rolul să stabilească dacă a existat o dublă decontare, în sensul că persoana pe numele căreia s-a eliberat reţeta a beneficiat în acelaşi timp de medicamente pe perioada internării, iar dacă aşa stau lucrurile, să fie calculată suma decontată. O hotărâre în acest caz va fi pronunţată zilele urmatoare.

  • A restituit banii turiştilor ţepuiţi, dar nu a scăpat de pedeapsă

    Judecătoria Galaţi l-a condamnat recent la trei luni de închisoare cu suspendare pentru înşelăciune în formă continuată pe Ciprian Iulian Olaru, administrator al SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi. Trei gălăţeni care apelaseră la agenţia sa de turism nu au mai plecat în voiajele dorite, dar nici nu au mai primit banii înapoi. Judecătorii l-au obligat pe administratorul agenţiei de turism să restituie şi peste 2.000 de euro, reprezentând sumele de bani plătite de clienţii săi în schimbul voiajelor neefectuate. Abia după ce dosarul a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea de Apel, Ciprian Iulian Olaru a restituit banii păgubiţilor, acesta fiind motivul pentru care instanţa nu a majorat pedeapsa aplicată iniţial. De amintit este că  Judecătoria Galaţi i-a condamnat pe Ioan Olaru şi Ciprian Iulian Olaru, tată şi fiu, la câte trei ani de închisoare, dar cu suspendarea executării, tot pentru înşelăciune în formă continuată. Cei doi au ajuns în atenţia poliţiştilor după ce zeci de gălăţeni au rămas fără bani pentru că au făcut greşeala de a apela la agenţia acestora de turism ca să-şi procure bilete de avion sau de autocar pentru călătorii turistice în Europa şi America. Agenţia de turism SC Bene Travel 2010 SRL Galaţi le lua banii oamenilor, iar apoi îi anunţa că au apărut diverse probleme la companiile aeriene sau la cele de transport rutier.

    Escrocherie la indigo

    Escrocheria s-a derulat în perioada octombrie 2010 – septembrie 2011, iar oamenii au fost puşi în situaţii extrem de dificile. Au fost şi cazuri când biletele de avion erau valabile doar la dus, pentru ca la întoarcere călătorii să constate că trebuie să plătească din propriul buzunar biletele, al căror preţ se ridica la câteva mii de lei. Procurorii au constatat că au fost înşelate 41 de persoane, prejudiciul fiind de 8.924 de euro şi 28.208 lei. Familia Olaru nu şi-a asumat vina pentru cele întâmplate. În declaraţia dată procurorilor, Ioan Olaru a declarat că situaţia creată s-ar datora Direcţiei Generale a Finanţelor Publice. Procurorii au cerut arestarea preventivă a celor doi bărbaţi, dar Judecătoria Galaţi a decis să îi judece în libertate, iar la ultimul termen de judecată magistraţii le-au acordat timp pentru a restitui banii clienţilor, lucru care nu s-a întâmplat până acum. În final, instanţa i-a obligat să restituie sumele amintite anterior gălăţenilor ţepuiţi, dar rămâne de văzut dacă şi în acest caz vor face acelaşi lucru, ţinând cont că paguba este destul de substanţială.

  • Condamnări cu suspendare pentru membrii reţelei responsabile de furtul a 400.000 de kg de cocs din Combinat

    Judecătoria Galaţi a finalizat dosarul în care au fost puşi sub acuzare membrii unei periculoase reţele infracţionale din Galaţi, judecaţi pentru şantaj şi şantaj în formă continuată. Magistraţii i-au condamnat pe majoritatea membrilor grupării la pedepse de câte trei ani de închisoare, dar cu suspendare sub supraveghere, chiar dacă faptele comise de aceştia sunt de o gravitate extremă. Singurii care au rămas după gratii sunt Sorin Potereanu, condamnat la trei ani de închisoare, dar cu executare, şi Costel Obreja, care a primit trei ani şi nouă luni de închisoare, în condiţiile în care a comis faptele deşi era în termenul de încercare pentru o altă pedeapsă aplicată de Judecătoria Galaţi. Cu vârste cuprinse între 21 şi 36 de ani, majoritatea membrilor grupării locuiesc pe strada Garofiţei, o cale de acces ce s-a format practic ca un drum ocolitor al Combinatului, de unde aceştia acţionau cu predilecţie, în special în zona staţiei de cale ferată „Cătuşa – Culbutori”. Infractorii atacau trenurile care aprovizionau Combinatul siderurgic cu cocs, profitând de faptul că viteza de rulare era redusă, iar cine le stătea în cale, era ameninţat şi lovit fără milă. Ali Daniel Zamfir a racolat mai mulţi membri ai grupării dintre persoanele fără ocupaţie şi fără adăpost, iar aceştia erau folosiţi să arunce cocsul din vagoane şi să îl încarce apoi în saci.

    Atacuri cu pietre şi sticle incendiare

    Membrii grupării nu s-au dat în lături de la absolut nimic pentru a-şi atinge scopurile. „Când agenţii de pază încercau să îi împiedice, îi ameninţau cu moartea şi încercau să îi lovească, aruncând asupra lor cu pietre, proiectile trase cu praştia, sticle incendiare ori obiecte contondente”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. Toate aceste lucruri au fost înregistrate şi pe camerele de supraveghere video ale firmei de pază Security WBC.  Infractorii nu au ezitat să îi intimideze pe agenţii de pază, ajungând chiar să îi urmărească în afara orelor de program, când îi loveau sau îi ameninţau cu moartea, în încercarea de a-i determina să închidă ochii la fărădelegile la care se dedau. Aşa se face că în 2012 gruparea condusă de Ali Daniel Zamfir, Gicu Dobrin şi Marian Penu a atacat nu mai puţin de 184 de trenuri încărcate cu cocs, din vagoane fiind descărcate 389.680 de kilograme de cocs, iar în încercările de a-i opri, un număr de 116 agenţi de pază au suferit diverse leziuni şi traumatisme.

  • Parchetul vrea pedepse mai mari pentru administratorii delapidatori

    Procurorii nu sunt mulţumiţi de pedeapsa aplicată fostului administrator al asociaţiei 245 din Galaţi, Elena Fotache, de către Judecătoria Galaţi, care a condamnat-o la opt luni de închisoare, dar cu suspendare, pentru delapidare în formă continuată. Parchetul a atacat cu recurs decizia, ceea ce nu a făcut şi Elena Fotache, mulţumită se pare cu cele câteva luni de închisoare primite după ce locatarii au descoperit că a furat peste 128.000 de lei din banii asociaţiei, din acest motiv fiindu-le sistată furnizarea apei reci. Proprietarii de apartamente s-au interesat la Apaterm şi Apă Canal, de unde au aflat că datoria către cele două societăţi totaliza peste 153.000 de lei, reprezentând datoriile şi penalităţile. Asta în condiţiile în care locatarii nu ştiau absolut nimic de o asemenea datorie şi nici nu existau rău platnici la întreţinere. De altfel, la panoul de afişaj al datoriilor la întreţinere apărea un debit total mult mai mic, de doar 38.962 de lei. Oamenii au luat-o la întrebări pe Elena Fotache, iar fostul administrator a recunoscut că nu a rezistat ispitei de a lua din banii asociaţiei pentru a-şi rezolva nişte probleme personale, dar s-a obligat să îi restituie într-un an de zile. Proprietarii au reclamat-o la Poliţie, pe lista de acuzaţii numărându-se furtul, înşelăciunea, abuzul în serviciu, falsul intelectual şi uzul de fals.
    În urma unei expertize contabile, s-a constatat că prejudiciul cauzat Asociaţiei de Proprietari 245 în urma gestionării frauduloase a banilor proveniţi de la locatari se ridică la peste 128.000 de lei. Practic, Elena Fotache „uita” să mai plătească facturile către furnizorii de utilităţi, astfel că datoriile către aceste societăţi crescuseră de patru ori. Femeia a recunoscut şi în faţa procurorilor că a furat banii locatarilor, afişând datorii cu mult mai mici decât cele reale pentru a-i induce în eroare. Fostul administrator a motivat că spera să acopere prejudiciul după ce ar fi primit o moştenire, constând într-un teren şi o suprafaţă de pădure pe raza judeţului Bacău, numai că acest lucru nu s-a mai întâmplat. Judecătorii au obligat-o pe Elena Fotache să returneze cei 128.000 de lei pe care i-a furat, însă locatarii nu au reuşit să dea de fostul administrator, astfel că există riscul ca acum să rămână cu paguba.

  • Turcii de la Beyler sunt liberi să părăsească ţara

    Judecătoria Galaţi nu a putut face altceva decât să constate că interdicţia de a nu părăsi ţara instituită de procurori în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a încetat de drept. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Deşi sunt cercetaţi în libertate, Ahmet Hos şi Osman Hos au făcut plângere la Judecătoria Galaţi împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii.

    Cercetaţi şi pentru înşelăciune

    Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungea acestora interdicţia de a nu părăsi ţara, dar acum suspecţii sunt liberi să plece unde vor. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni: lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.