word-monitor

Tag: inundatii judetul galati

  • Apa le-a luat casele, ploaia distruge ce au mai salvat

    Localităţile gălăţene unde inundaţiile au distrus case şi au luat vieţi nu au scăpat nici acum de blestemul apelor. Plouă de două zile iar oamenii tremură de frig în module şi privesc cu jale la ce a mai rămas din casele lor.
    La Slobozia Conachi sunt montate 31 de module în care stau bătrânii sau se înghesuie familii întregi. Modulele nu sunt prevăzute cu încălzire. Acolo unde omul a mai salvat un aragaz sau un radiator, îşi încălzeşte casa provizorie, dar alţii nu mai au nimic. Este şi cazul familiei Coman. Stau toţi, cinci suflete, într-un modul care nu este încălzit. Casa lor este acum o ruină. Se apucaseră să improvizeze două cămăruţe din ce mai aveau prin curte, dar acum ploaia le strică tot.
    „Casa noastră este dărâmată. Punem mai multe pături pe noi, că nu mai avem nici butelie şi nici reşou. Nu avem căldură în modul. Copiii noştri au 5, 7 şi 8 ani şi de ei ne doare sufletul. Eu am început să fac două cămăruţe, să avem unde sta la iarnă, dar acum nici nu am pus fundaţia că uite… ploaia asta udă tot”, spunea Marian Coman. Soţia lui, Mihaela, se chinuie prin vecini sau în ce a mai rămas din bucătăria lor, fără acoperiş, să facă de mâncare. Reuşea când nu ploua, dar de două zile nu are ce face.
    „Sunt oameni gospodari, care singuri s-au apucat să îşi încropească o locuinţă, dar ce să te faci cu ploaia asta… Întâi inundaţii, apoi ploaia… Nici noi nu am ştiut ce prioritate să mai avem acum. Dar văd că lumea suferă de frig, aşa că am vorbit şi, din ce bani aveam noi, la primărie, să le luăm oamenilor calorifere. O să le acoperim şi 70% din factura de energie celor care stau în module”, spune primarul din Slobozia Conachi, Ion Neculau.
    „Nu mai scăpăm de apă”
    Unii au mai salvat câte o butelie din dezastrul făcut de ape şi se încălzesc la aragazul montat în modul.
    „Nu mai scăpăm de apă. Eu stau, maică, în modul şi mă încălzesc la aragaz, că măcar pe ăsta l-am salvat de apă. Băiatul stă la un vecin. Dar cel mai rău e că plouă şi nu se mai opreşte. Aveam şi noi nişte lucruri scăpate de apă şi acum uite că intră umezeala în ele. Nici pământul nu mai are unde să primească atâta apa, în grădină bălteşte. Nu ştim ce vom face la iarnă, dar e mare prăpăd la noi… Şi inundaţii şi cutremure şi ploaia… ăsta nu-i semn bun”, spune Maricica Bostan, care a mai zis că doar în Cel de Sus îi este nădejdea.
    „Eu nu am nici serviciu. Încropisem o casă, dar acum e crăpată toată. Să vedem cu ce ne-o ajuta statul, dar s-o luăm de la capăt şi să facem gospodărie nouă e greu”, spune Daniel Bostan.
    Monitorizaţi să nu se îmbolnăvească
    Deoarece vremea e foarte rece şi e oricum sezonul virozelor, acum Direcţia de Sănătate Publică este cu ochii pe sinistraţi. Există riscul ca aceştia să cadă victime bolilor respiratorii mult mai repede, deoarece locuiesc în condiţii grele.
    „De la 1 octombrie a început în tot judeţul monitorizarea persoanelor care au afecţiuni respiratorii. O mai mare atenţie am recomandat medicilor de familie din zonele sinistrate să acorde persoanelor care locuiesc în module sau în case care încă nu sunt reparate. Orice semn de boală trebuia rapid raportat ca să nu apară risc de infectare a mai multor persoane, ştiut fiind că aceste afecţiuni respiratorii se transmit uşor”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi.

  • Sinistraţii nu trebuie să justifice cheltuirea banilor primiţi

    Sinistraţii din judeţul Galaţi au aprobare de la Guvern să hotărască singuri cum vor cheltui ajutoarele financiare pe care le vor primi, în curând, din partea statului român, în sumă totală de 27 de milioane de lei, a declarat ministrul pentru Societatea Informaţională, Dan Nica.

    „Fiecare sinistrat poate să-şi reconstruiască casele, poate să-şi cumpere frigiderul distrus de ape, să-şi  cumpere un animal, să-şi ia haine, dacă au rămas fără ele. Fiecare îşi cumpără ce are nevoie, în funcţie de prioritatea pe care o are fiecare familie, şi acest lucru deoarece situaţiile sunt diferite. Unii oameni au pierdut casele de tot, alţii parţial, unii au pierdut mobila, covoarele sau electrocasnicele, alţii toate animalele din curte. Beneficiarii nu trebuie să justifice cum cheltuie banii, sunt şi aşa amărâţi”, a explicat ministrul Nica. Fondurile vor fi virate către Consiliul Judeţului, care are obligaţia să îi aloce unităţilor administrativ teritoriale afectate. „Fiecare consiliu local va dispune ca nişte comisii, pe care primarul le constituie la nivelul fiecărei localităţi, în care cooptează şi specialişti, să efectueze o evaluare din care să reiasă cât de afectată a fost fiecare familie şi cam care este valoarea la care ar trebui să fie despăgubită. Toate aceste sume, pe care fiecare consiliu local le centralizează, sunt centralizate, la rândul lor, de Consiliul Judeţului, care, prin hotărâre, le transferă fiecărei unităţi adminitrativ teritoriale afectate. Consilile locale primesc suma respectivă şi o virează numerar fiecărei familii”, a spus Nica.

    Ajutoarele promise de Guvern dau naştere la controverse

    Prim-vicepreşedintele PDL Galaţi, Mihai Capră, fost prefect al judeţului şi fost secretar al Ministerului de Interne, a susţinut vineri o conferinţă de presă în care a declarat că el personal nu ar dori să fie primar pentru a face parte din respectivele comisii care ar urma să stabilească pagubele produse în fiecare gospodărie. Asupra primarilor vor exista presiuni inerente, deoarece va trebui să îi creadă de multe ori pe cuvânt pe unii dintre sinistraţi, care vor declara că în urma inundaţiilor şi-au pierdut un bun sau altul. Mihai Capră se întreabă cum va dovedi fiecare localnic ce bunuri a avut şi cum este posibil să li se dea anumite sume de bani fără să li se ceară nicio justificare, niciun act,  nimic din care să dovedească ce vor face cu banii. „Nu vreau să fiu răutăcios şi nu vreau să jignesc pe nimeni, dar este oare posibil ca unii dintre sinistraţi, după ce primesc banii, să se ducă şi să bea un păhărel de supărare că au rămas fără case şi fără munca de o viaţă dacă tot nu îi întreabă nimeni ce fac cu ei? Oamenii trebuie ajutaţi, dar aşa cum trebuie şi cum spune legea şi fără dovezi de populism date de cei aflaţi la putere”, a spus Capră.

  • Armata le găteşte hrană caldă sinistraţilor

    2.000 de persoane sinistrate din localităţile afectate de inundaţii au parte de acum de mâncare caldă gătită în bucătăriile mobile ale armatei. De vineri timp de o sptămână, bucătăriile batalioanelor 300 infanterie mecanizată şi 284 tancuri din Galaţi au fost mutate la Cudalbi şi Costache Negri, două localităţi grav afectate de inundaţii, pentru a li se asigura mâncare caldă sinistraţilor.

    1.000 de porţii de mâncare au fost împărţite la Cudalbi, după ce au fost gătite de armată. La Costache Negri bucătăria militară mobilă a fost amplasată în curtea unui momument istoric. Este vorba de Casa memorială „Costache Negri”, şi ea afectată de inundaţii, care a mai găzduit şi în timpul celorlalte războaie armata, mai ales partea de logistică, conacul fiind ridicat în 1830 şi declarat monument istoric în 1943. âÎn prima zi, pentru cele 1.000 de porţii de ciorbă de cartofi cu carne la nucătăria miliară mobilă a batalionului 284 tancuri, maistrul militar bucătar a folosit 100 kg de cartofi, 33 kg de carne, 50 kg de zarzavat de ciorbă, 20 kg de morcovi şi zeci de kilograme de bulion, litri de ulei, borş şi verdeaţă. Bucătarul şi restul personalului bucătăriei mobile au experienţă, deoarece au gătit şi pentru sinistraţii din Cosmeşti scoşi din case de apele Siretului în 2005. Mâncarea gătită în marmite a fost apoi preluată tot de militari, după ce s-au luat probe, la cererea Direcţiei de Sănătate Publică, şi împărţită oamenilor prin sat de un militar îmbrăcat în bucătar.

    „E bună, cum să nu, că e caldă. Am mai primit de la bisercică mâncare caldă, dar asta e mai bună. E păcat că din oameni gospodari am ajuns acum cerşetori”, spuneau Valerica Moise şi fratele ei, Ion. La familia Lupu e jale mare. Daniil şi Nela au 11 copii. Au muncit 23 de ani să îşi facă o casă. Acum aceasta se va darăma.

    „Nu am mai gătit de dinainte de potop, că nu mai avem pe unde. Mâncăm şi noi ce putem. Ce să facem?  Casa întâi o dărâmăm, că a putrezit toată, şi apoi trebuie să o luăm de la început. Şi numai pe noi şi copii ne putem baza. Nu ştiu dacă om reuşi. La iarnă dormim care în modul, care în bucătărie, că din toată casa doar ea va mai sta în picioare”, spuneau Daniil şi Nela Lupu.

  • Hrana sinistraţilor, la control

    Echipe mixte ale Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi dar şi ale Direcţiei Sanitar Veterinare au plecat în judeţ pentru a verifica mâncarea rece şi caldă pe care o primesc persoanele sinistrate.
    „S-a luat această decizie deoarece nu dorim să apară probleme de sănătate în rândul persoanelor sinistrate. Se va verifica modul în care sunt stocate şi preparate alimentele pe care le primesc aceste persoane. Vorbim aici atât de hrana rece perisabilă dar mai ales de hrana caldă. Deocamdată la Slobozia Conache s-a verificat un catering care asigură hrană la Primărie celor care au nevoie. Aici nu s-au descoperit probleme. Aceste controale urmează să verifice inclusiv bucătăriile mobile care vor fi puse la dispoziţie de armată. Se va urmări felul în care se prepară hrana acolo şi se păstrează alimentele. Evident, asta în momentul în care se va începe prepararea hranei”, a precizat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.
    Din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică face aceste verificări Inspecţia Sanitară de Stat.

  • Pedeliştii gălăţeni vor demisia prefectului şi preşedintelui CJ

    Preşedintele PDL Galaţi, Doru Resmeriţă, alături de consilierul judeţean Ion Ştefan, au susţinut ieri o conferinţă de presă în care au criticat modul în care s-a acţionat în cazul inundaţiilor abătute peste o serie de localităţi din judeţul Galaţi, inundaţii soldate şi cu pierderea a 9 vieţi omeneşti. Doru Resmeriţă a criticat faptul că miniştrii sau alţi politicieni s-au înghesuit să viziteze zonele afectate cu mass-media după ei, transformând totul într-un spectacol mediatic în scopul de a atrage cât mai multe voturi. „Mass-media s-a concentrat cel mai mult pe vizita domnilor miniştri sau a domnilor politicieni, care nu era nevoie să vină la Galaţi, ci puteau coordona acţiunile de la Bucureşti, precum şi pe subiectul acordării de ajutoare, iar moartea celor 9 oameni a trecut aproape nebservată, ceea ce nu este normal. Din punctul meu de vedere şi potrivit informaţiilor care mi-au fost spuse de reprezentanţii PDL din mediul rural, procedurile în astfel de situaţii nu au fost respectate cum ar fi trebuit în anumite cazuri, iar pentru modul în care s-a acţionat cer demisia prefectului şi a preşedintelui CJ”, a declarat Doru Resmeriţă.
    La rândul său, consilierul judeţean Ion Ştefan s-a arătat nemulţumit de faptul că ar fi fost adoptată în cadrul unei şedinţe de îndată o hotărâre de CJ care prevedea alocarea unei anumite sume de bani pentru diminuarea efectelor inundaţiilor, fără să se precizeze clar ce localităţi vor primi banii şi care vor fi sumele. „A trecut mai bine de o săptămână de la aprobarea acelei hotărâri, dar la primari nu a ajuns niciun leu, bani care ar trebui folosiţi pentru repararea drumurilor, a podurilor sau la alte lucrări. Nu este normal aşa ceva”, susţine Ion Ştefan.

  • Aproape 7.000 de hectare de culturi agricole au fost măturate de ape

    Aproape 7.000 de hectare de culturi agricole au fost măturate de ape

    Ploile torenţiale de acum o săptămână au produs pagube substanţiale în judeţul Galaţi, zeci de hectare de culturi agricole fiind şi acum sub ape. Conform evaluărilor preliminare efectuate de specialiştii Direcţiei pentru Agricultură Galaţi, până acum au fost afectate de viituri peste 6.800 de hectare de culturi agricole, de la 50% până la 100%. Cea mai mare suprafaţă afectată de ape este cultivată cu rapiţă, fiind vorba de 3.381 de hectare, urmată de floarea soarelui (1.841 de hectare) şi porumb (1.007 hectare). Cele mai mari pagube s-au produs la Folteşti, unde au ajuns sub ape 255 de hectare de floarea soarelui, 359 de hectare de porumb, 269 de hectare de rapiţă şi 107 hectare de lucernă. Agricultorii au suferit pierderi mari şi la Frumuşiţa, unde au fost lovite de ape 406 hectare de rapiţă, 180 de hectare de porumb şi 105 hectare de floarea soarelui.  Pierderi mari sunt şi la Băleni, unde au fost distruse în proporţie de 70-80% circa 400 de hectare de rapiţă, iar la Rediu ploile torenţiale au afectat aproape total aproximativ 320 de hectare de rapiţă.

    Mii de păsări şi animale moarte

    Reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură Galaţi nu au reuşit până la această dată să facă o evaluare totală a pagubelor provocate de viituri deoarece apele nu s-au retras încă complet din anumite zone, după cum ne-a declarat Daniel Răzvan Olaru, directorul instituţiei. O astfel de situaţie se înregistrează la Pechea, Rediu şi Valea Mărului, unde acţiunea de identificare a suprafeţelor cu culturi afectate nu a fost posibilă din cauza drumurilor impracticabile. La Cudalbi au fost identificate 253 de hectare în intravilanul localităţii ca fiind afectate de ploile torenţiale şi 820 de hectare în extravilan, dar situaţia pe culturi va fi transmisă ulterior din motivele amintite mai sus. Gălăţenii care locuiesc în cele 26 de localităţi afectate de ape au suferit pagube importante şi în ceea ce priveşte animalele şi păsările deţinute în gospodăriile proprii. Astfel, conform estimărilor preliminare au murit înecate peste 500 de animale şi 15.000 de păsări, fiind distruse şi 383 de familii de albine.

  • Sprijin de la Centrul Eparhial pentru zonele calamitate

    Ca urmare a calamităţilor provocate de inundaţiile din 12-13 septembrie, în mai multe localităţi din judeţul Galaţi, Centrul Eparhial al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a alocat din fondul pentru situaţii de urgenţă suma de 100.000 lei şi a iniţiat în cadrul tuturor parohiilor şi mănăstirilor din eparhie o colectă  pentru sprijinirea familiilor sinistrate. Protoieriile şi parohiile din judeţele Galaţi şi Brăila au întreprins numeroase acţiuni de colectare de donaţii în bani, alimente, efecte şi alte obiecte de primă necesitate, în valoare de 54.000 de lei, pe care le-au oferit celor greu încercaţi de furia apelor. În această perioadă, centrele sociale din Eparhie oferă hrană caldă angajaţilor Inspectoratului Judeţean de Urgenţă, militarilor şi celorlalţi voluntari implicaţi în acţiunile de ajutorare a sinistraţilor.
    Arhiepiscopia Dunării de Jos adresează mulţumiri tuturor celor care s-au implicat şi se vor implica în acţiuni de solidaritate cu persoanele sinistrate din judeţul Galaţi. Cei interesaţi pot depune sume de bani în contul RO33RNCB0141032864090007, special deschis la BCR Galaţi.

  • Şcoala nu a început în toate comunele sinistrate

    Şcoala nu a început în toate comunele sinistrate

    Clopoţelul a sunat începutul anului scolar şi în localităţile gălăţene distruse de inundaţii. De fapt, nu pretutindeni  elevii s-au putut întoarce la şcoală.

    În comuna Costache Negri există o singură şcoală, iar aici anul şcolar nu a început şi elevii stau acasă sau ajută la eliminarea urmelor viiturii, care în unele locuri a ajuns şi la doi metri. Sălile de clasă arată ca după potop, geamurile sunt încă sparte şi înnămolite, chiar dacă profesorii şi învăţătorii, cu ajutoare din sat, curăţă de zor.

    Elevii din Costache Negri nu au venit ieri la şcoală să îşi ia rechizitele, ci să ajute la curăţenie. „Asta e situaţia… A fost apa şi de doi metri în comună. Eu stau lângă şcoală şi m-am refugiat la Primărie. Venea apa pe stradă de nu ştiam cum mai puteam merge. Şi acum şcoala arată aşa. Toate sunt în nămol. Avem bănci şi geamuri sparte, şi e mare păcat, că de abia fusese reabilitată. Acum toţi punem mână de la mână şi facem curat, dar nu ştiu cât va dura. Când vom reîncepe activitatea vom recupera întârzierea, sâmbătă şi duminică”, a spus Veronica Gologoz, directoarea unicei şcoli din comuna Costache Negri. Elevii au venit totuşi la şcoală, ca să dea o mână de ajutor. „Noi azi (n.r. – ieri) trebuia să venim la ore, dar asta e. Cu viitura asta mare, în şcoala noastră nu se poate învăţa. Eu trec a şasea. Da’ îmi aşteptam colegii, ca de obicei, dar acum asta e”, spunea Ionuţ, un elev al şcolii din Costache Negri.

    În schimb, în celelalte localităţi inundate, anul şcolar a început, chiar dacă mai sunt şcoli închise. La Pechea, elevii Şcolii „Moruzzi” au început noul an şcolar în clasele de la Şcoala nr. 1. Asta deoarece la Şcoala Moruzzi e încă nămol în curte şi nu s-au vidanjat grupurile sanitare. „Se va învăţa în trei schimburi. Cei de la «Moruzzi» vor fi în schimbul doi. Poate va fi mai greu, dar vom reuşi. În general, chiar şi copiii celor sinistraţi au reuşit să fie trimişi la şcoală”, a spus Olga Păun, directoarea Şcolii nr. 1 Pechea.

    Marcela Lazăr este una dintre mămicile care şi-a trimis fiul, pe Petrişor, la şcoală, chiar dacă nu mai are casă. „Noi acum suntem pe drumuri, stăm la rude, unde putem… Dar băiatul îl ducem la şcoală, orice ar fi. Suntem la pământ, dar el trebuie să înveţe, să aibă un viitor”, spunea Marcela Lazăr, cu ochii în lacrimi. Iar băiatul a venit cu două caiete şi o carte în ghiozdan, singurele salvate după viitură.

    Şi în alte comune sinistrate, cum ar fi Cudalbi, şcoala a început, dar se va învăţa în schimburi. Asta deoarece cel puţin o şcoală, acolo unde erau mai multe, este afectată de inundaţii.

  • Deţinuţii se oferă voluntari să ajute gălăţenii din zonele sinistrate

    Reprezentanţii Penitenciarului Galaţi şi mai mulţi deţinuţi au decis să participe la activităţile desfăşurate de autorităţile publice centrale şi locale în zonele afectate din judeţul Galaţi de fenomene meteorologice extreme. Astfel, au fost organizate acţiuni de înlăturarea efectelor inundaţiilor cu participarea persoanelor private de libertate, în regim de voluntariat. 37 de persoane care execută sancţiuni privative de libertate la Penitenciarul Galaţi în regim deschis, s-au deplasat ieri, 16.09.2013, în comuna Slobozia Conachi pentru a înlătura efectele provocate de calamităţile naturale prin acţiuni de curăţenie şi  decolmatare canale, urmând ca astăzi să participe la activităţi similare în comuna Costache Negri. “Participarea persoanelor private de libertate la acţiuni de voluntariat are ca scop dezvoltarea spiritului civic şi a sentimentului de apartenenţă la societatea civilă, formarea unei atitudini pozitive faţă de muncă şi creşterea stimei de sine”, a declarat subinspectorul Simona Costache, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Galaţi.

    Ajutoare pentru sinistraţi

    Pe lângă acţiunile de voluntariat organizate de Penitenciarul Galaţi cu participarea deţinuţilor, unitatea de detenţie a acordat sprijin comunelor afectate prin distribuirea de saltele şi alimente. Astfel, în data de 14.09.2013 a fost predat primăriei comunei Pechea un număr de 90 de saltele, iar în data de 15.09.2013,  938 de persoane private de libertate, care îşi ispăşesc pedepsele în Penitenciarul Galaţi, au donat o parte din raţia de alimente primită într-o zi de detenţie locuitorilor comunei Costache Negri. Este vorba de 702 pâini, 36 kilograme de margarină, 50 de kilograme de biscuiţi, 48 kilograme de brânză şi 50 de kilograme de marmeladă. De asemenea, la nivelul Penitenciarului Galaţi a fost demarată o campanie de colectare de produse de strictă necesitate şi sume de bani pentru persoanele din zonele calamitate.

  • Punct de colectare a ajutoarelor deschis la Patinoar

    Începând de duminică, la Patinoar, funcţionează un centru de colectare a ajutoarelor, anunţă Primăria Galaţi. „Sunt deosebit de utile conservele cu cheiţă, pâinea feliată, ambalată, tacâmurile de plastic de unică folosinţă, apa plată îmbuteliată în sticle de 0,5 litri – sau bidoane de 5 litri – şi pahare de plastic, medicamente pentru uz general (dureri de cap, de stomac), toate, în termen de garanţie; pături şi/sau saltele, articolele de îmbrăcăminte (ciorapi, bluze, pantaloni, fesuri, tricouri, maieuri, cămăşi) – curate şi sortate pe mărimi, hârtie igienică, articole de igienă personală, chibrituri, lanterne şi baterii pentru lanterne, eventual chiar pelerine de ploaie şi umbrele. De asemenea, luaţi în calcul că mulţi dintre cei care au gospodăriile devastate de viitură încearcă acum să îndepărteze noroiul. Au nevoie de mături şi făraşe. Au nevoie de mănuşi de cauciuc cu care să adune cadavrele păsărilor înecate şi de saci de plastic sau rafie. Au nevoie de folie de plastic, frânghie şi cârlige de rufe, ligheane şi caserole de plastic, inclusiv pentru a feri de umezeală acte, fotografii. Au nevoie de perii, de orice mărimi”, este apelul făcut de reprezentanţii Primăriei Galaţi.