word-monitor

Tag: inundatii

  • 12 oraşe care ar putea dispărea curând din cauza schimbărilor climatice

    12 oraşe care ar putea dispărea curând din cauza schimbărilor climatice

    Confruntate cu efectele uneori devastatoare ale schimbărilor climatice prin care trece planeta la ora actuală – ridicarea nivelului apelor mării, inundaţii cumplite, secetă şi incendii naturale – multe aşezări omeneşti sunt în pericol de a dispărea sub ape sau de a fi abandonate ca urmare a secătuirii resurselor. Iată o duzină dintre cele mai ameninţate oraşe ale lumii de azi.

    Male, Maldive

    Capitala acestei ţări ocupă o mică insulă, care va fi, destul de curând, cotropită de apele oceanului. Fostul prim-ministru a luat măsura de a cumpăra teren în alte ţări, pentru ca locuitorii din Maldive să aibă unde să se mute. Dar acum acest plan de salvare a stagnat, iar nivelul apelor mării continuă să crească…

    Phoenix, SUA

    Aşezat în deşert, într-un climat foarte cald şi arid, oraşul este deja afectat de furtuni de praf, iar populaţia sa de aproape 1,5 milioane de locuitori consumă o cantitate enormă de apă. Seceta afectează resursele de apă, iar odată ce acestea se vor termina, ce se va întâmpla cu oraşul?

    Kivalina, SUA

    Locuitorii acestui orăşel din Alaska ar putea deveni, în  curând, primii „refugiaţi din faţa schimbărilor climatice”. Aşezarea este situată pe o insuliţă lungă şi îngustă, o limbă de pământ care se micşorează de la un an la altul, din cauza eroziunii ţărmurilor şi a creşterii nivelului apelor mării. Se estimează că, până în 2025, insula ar putea fi acoperită complet de ape.

    New York, New York

    Deşi pare un oraş extrem de solid şi la adăpost de calamităţile induse de schimbările climatice, uraganul Sandy a arătat că, de fapt, şi uriaşul New York este vulnerabil: metroul şi pasajele subterane au fost inundate, transformatoarele electrice au explodat, iar comunităţile din regiunile de coastă, precum Coney Island şi Rockaways, au suferit luni de zile de pe urma dezastrului. Ridicarea nivelului mării şi creşterea numărului şi a intensităţii furtunilor ar putea duce la evacuarea permanentă  a unor zone ale metropolei – la abandonarea lor, adică.

    Las Vegas, SUA

    La fel ca şi Phoenix, Las Vegas se confruntă cu ameninţarea secetei: sursa sa principală de apă, râul Colorado, seacă încet-încet. Şi în Lake Mead, lacul de acumulare care reprezintă cea mai importantă rezervă de apă a oraşului, nivelul apei a scăzut considerabil.

    Miami, SUA

    Ca multe ale oraşe din sudul statului Florida, Miami se află la o altitudine abia cu puţin deasupra nivelului mării, ceea ce îl predispune la inundaţii. De altfel, această zonă era, în cea mai mare parte, teren mlăştinos, care a fost asanat pentru a face loc oraşelor.

    New Orleans, SUA

    După tragedia produsă de uraganul Katrina, ce-ar mai fi de spus despre acest oraş? El este permanent ameninţat de inundaţii grave, deoarece mare parte din el se află sub nivelul mării.

    Dhaka, Bangladesh

    O mare parte din teritoriul Bangladeshului se găseşte în Delta Gangelui, o zonă extrem de populată şi foarte expusă inundaţiilor. Furtunile tropicale şi ploile musonice puternice fac deja numeroase victime, iar viitorul nu arată deloc bine, de vreme ce se prevăd fenomene precum ridicarea nivelului apelor şi intensificarea furtunilor.

    Suzhou, China

    Oraşul cu canale de apă şi grădini vestite prin frumuseţea lor ar putea avea o soartă foarte nefericită, de vreme ce este aşezat într-un loc periculos – pe malurile joase ale unor cursuri de apă mărginite de mlaştini.

    Veneţia, Italia

    Nu numai că Piaţa San Marco este inundată de mai multe ori pe an, dar întreg oraşul se scufundă lent: secătuirea pânzelor de apă freatice a dus la coborârea solului cu clădiri cu tot, iar nivelul apelor Mării Adriatice creşte…

    Rotterdam, Olanda

    Diguri, construcţii plutitoare şi alte soluţii ingenioase fac parte din planul Olandei de a lupta împotriva pericolului de a fi acoperită de mare. Poate că este, dintre toate ţările, cea mai bine pregătită să facă faţă primejdiei, datorită faptului că duce această luptă de sute de ani. Mare parte din teritoriul ţării este sub nivelul mării; timp de secole olandezii au tot îndiguit terenuri, smulgându-le oceanului, pentru a le transforma în câmpuri cultivate şi terenuri de construcţie. Totuşi, rămâne de văzut dacă vor reuşi să câştige lupta cu Atlanticul…

    Tarawa, Kiribati

    Teritoriul acestei naţiuni din Pacific ar putea fi unul dintre primele care vor dispărea sub ape. Conducătorii săi au cerut recent Australiei şi Noii Zeelande să-i primească pe cetăţenii din Kiribati, acordându-le statutul de refugiaţi. Chiar şi steagul acestei naţiuni ilustrează soarta care o aşteaptă: o pasăre zburând deasupra valurilor oceanului, ca şi când ar căuta un loc unde să se aşeze…

  • 410 familii din Cudalbi afectate de inundaţii primesc asistenţă tehnică specializată în construcţii

    În perioada octombrie – noiembrie, Habitat for Humanity România a acordat asistenţă tehnică specializată în construcţii pentru familiile afectate de inundaţiile din comuna Cudalbi. Până în acest moment, din cele 410 locuinţe propuse pentru a intra în proiect, au fost evaluate 370 de locuinţe, s-au făcut 155 de antemăsurători (au măsurat suprafeţele distruse pentru a putea face devizele cu necesarul de materiale şi lucrări pentru fiecare familie în parte), s-au făcut 85 de devize şi o distribuţie de materiale. În urma campaniei de informare şi a apelului către companii de a ajuta familiile din Cudalbi, compania Casa Lebăda din Iaşi s-a alăturat echipei Habitat şi a făcut donaţii de materiale în valoare de peste 13.150 de ron: vopsea, amorsă, chit, grund şi diluant.
    Habitat for Humanity este o organizaţie non-profit, a cărei misiune este să elimine lipsa de adăpost şi locuirea precară a persoanelor din întreaga lume. La nivel global, Habitat for Humanity a construit şi reabilitat peste 600.000 de locuinţe pentru 3 milioane de persoane din 80 de ţări de pe întreg globul. Habitat for Humanity România (Habitat pentru Umanitate) a ajutat, până în acest moment, peste 4.000 de familii prin programele desfăşurate în ţară, prin intermediul celor 7 filiale active ale sale din judeţele: Bihor, Cluj, Bacău, Dolj, Argeş, Prahova şi Suceava.

  • Primăria Oancea nu are sediu dar ajută oamenii fără case

    Primăria Oancea nu are sediu dar ajută oamenii fără case

    În urma inundaţilor din luna septembrie care au avut loc în judeţ, un număr mare de case şi gospodării au avut de suferit, acestea fiind distruse în totalitate sau într-un anumit procent. Pentru a le acorda ajutorul necesar, autorităţile au împuternicit o comisie de evaluare care a stabilit cât şi cum vor fi sprijiniţi oamenii pentru a-şi reface casele. Unii gălăţeni din judeţ au reuşit să îşi refacă gospodăriile într-un mod acceptabil, alţii au mai avut nevoie de ajutor suplimentar, deoarece banii primiţi de la autorităţi erau insuficienţi. Un astfel de exemplu este un gălăţean din comuna Oancea, care şi-a pus toată încrederea în Primăria Oancea şi a dorit să se ocupe aceasta de refacerea casei sale. În Oancea au fost 22 de case afectate de inundaţiile din luna septembrie. Comisia de evaluare a dispus ca domnul Diaconu, gălăţeanul menţionat, să primească 5.000 lei, dar, pentru a-i fi ridicată o căsuţă simplă de locuit, a mai avut nevoie de sprijin. Astfel, Primăria Oancea a făcut demersuri ca, din partea Consiliului Local, acesta să îşi poată ridica o casă care a costat 12.000 lei.
    “Domnul Diaconu a spus, din capul locului, că nu se poate ocupa să îşi procure materialele să îşi ridice o nouă casă sau să o repare pe cea veche. Drept pentru care, ne-a delegat să ridicăm o căsuţă formată din o sală şi o cameră de locuit. Am găsit o firmă din Folteşti şi în maximum 12 zile a reuşit să ridice această construcţie, acum fiind în curs de realizare a unei sobe. (…) În final, el va avea o căsuţă formată dintr-o cameră şi o sală, care se ridică la 12.000 şi care va reface situaţia acestui necăjit”, a spus primarul comunei Oancea, Victor Chiriloaie.

  • Inundaţiile din septembrie au produs pagube de peste 75 de milioane lei

    Inundaţiile din septembrie au produs pagube de peste 75 de milioane lei

    În urma inundaţiilor din luna septembrie care au avut loc în judeţul Galaţi şi care au afectat 39 de localităţi, au fost înregistrate pagube în valoare totală de peste 75 de milioane de lei, conform datelor furnizate de directorul executiv al Prefecturii, Vasile Pârlog. Sursa menţionată a declarat că rapoartele arată pagube de 15 milioane lei la drumuri naţionale, iar la cele judeţene de aproape 3 milioane lei. Pe lângă acestea, au fost înregistrate la străzile comunale, săteşti, poduri şi podeţe pagube de alte 10 milioane, în agricultură de 15,3 milioane lei, în silvicultură de 15.000 lei, iar 650.000 lei în ceea ce priveşte animalele moarte. La şcoli şi grădiniţe au mai fost pagube de 115.000 lei, la CFR de 420.000 lei, la Sistemul de Gospodărie a Apelor de 684.000 lei, la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare de aproape două milioane lei şi la reţelele electrice de 175.000 lei. Pagube de 27 milioane lei au fost evaluate la locuinţe şi anexe gospodăreşti.

    Pentru a veni în sprijinul sinistraţilor afectaţi de calamităţi, Guvernul a alocat 27 de milioane de lei pentru a-i ajuta pe cei care au avut case şi gospodării distruse în diferite proporţii. Pe lângă acestea, au mai fost alocate ajutoare de la Guvern în valoare de 2,2 milioane lei, reprezentând produse alimentare şi apă şi alţi 45.000 lei pentru familiile care i-au avut pe cei 9 decedaţi, bani meniţi pentru înmormântarea acestora.

    De asemenea, în localităţile în care au avut loc inundaţiile au fost alocate ajutoare financiare de la Consiliul Judeţului, în valoare totală de 1,6 milioane lei şi de la Primăria Galaţi în valoare de 1,1 milioane lei. Conform rapoartelor de evaluare, a fost consemnat şi un ajutor impresionant de ajutoare din sectorul privat, de la diferite organizaţii non-guvernamentale şi de la fundaţii. “Toate ajutoarele au fost distribuite. Am rezolvat ceea ce putem numi intervenţii, ajutor şi sprijin, dar nu se poate spune că în zonele afectate grav de inundaţii viaţa a revenit la normal. Un număr mare de familii are încă de suferit şi lucrurile nu sunt în regulă pentru că vine iarna”, a declarat Pârlog.

  • Oamenii au fost imunizaţi, dar apa din fântâni e nepotabilă

    În contextul evenimentelor din judeţul Galaţi cauzate de inundaţiile abundente, Direcţia de Sănătate Publică (DSP) a prezentat joi, în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural, situaţia şi modul în care instituţia a acţionat pentru a preveni epidemiile şi pentru a asigura potabilitatea apei.
    Conform spuselor dr. Valentin Boldea, directorul DSP Galaţi, au fost luate mai multe măsuri şi, deoarece au trecut deja cele 45 de zile reprezentând perioada critică şi nu a fost înregistrat niciun eveniment din punct de vedere epidemiologic, intervenţia specialiştilor a fost una corespunzătoare.
    Încă de la primele deplasări ale reprezentaţilor DSP în zonele afectate, au fost distribuite 1500 de kilograme de clorură de var pentru acţiunile de salubrizare, însoţite de instrucţiuni de realizare a soluţiilor clorigene, a concentraţiei şi a modului de utilizare.
    De asemenea, a fost dispusă, imediat după înregistrarea celor expuşi riscurilor, vaccinarea antitetanică a 1000 de persoane, prioritate având cei de la ISU, care s-au expus în mod direct pericolului.
    „Pe lângă stocurile noastre de vaccinuri, am fost puşi în situaţia de a împrumuta de la Spitalul de Pediatrie şi de la Spitalul de Urgenţă dozele de vaccin necesare pentru că nu am prevăzut amploarea evenimentului şi pentru a putea interveni eficient. Dozele le vom returna în momentul în care Ministerul Sănătăţii ne va aloca fondurile necesare achiziţionării acestui tip de vaccin, mă referl la cel antitetanic”, a spus dr. Valentin Boldea, adăugând faptul că stocul DSP era insuficient pentru a achiziţiona cele 1000 de doze necesare, în condiţiile în care Ministerul Sănătăţii a alocat doar suma de 50.000 de lei pentru materiale sanitare şi vaccinuri, iar o singură doză costă 40 de lei.
    Reprezentanţii DSP a efectuat şi acţiuni de informare a localnicilor pentru a fi evitată îmbolnăvirea digestivă şi a tetanosului, recomandându-le acestora consumul de apă îmbuteliată, de alimente bine prelucrate termic şi spălarea pe mâini. După retragerea apelor, au fost recoltate probe de la 57 de fântâni, care fuseseră curăţate şi dezinfectate iniţial, iar rezultatele arată că din punct de vedere bacteriologic apa e potabilă, dar continuă să rămână necorespunzătoare chimic, la parametrii nitraţi şi nitriţi. În raportul prezentat Prefecturii mai este menţionat că localităţile de pe teritoriul cărora apa de fântână e nepotabilă au sistem centralizat de alimentare cu apă, cu excepţia satelor Roşcani, Smulţi, Cuza-Vodă şi Izvoarele. În satul Izvoarele toate cele 17 fântâni analizate sunt nepotabile, iar satul are doar două cişmele cu apă corespunzătoare.

  • E mai ieftin să înlăturăm cauzele, decât să înlăturăm efectele

    E mai ieftin să înlăturăm cauzele, decât să înlăturăm efectele

    Localităţile afectate de inundaţii au primit, din nou, bani de la autorităti. Acesta este un lucru bun, pentru că oamenii din acele zone sunt necăjiţi şi au nevoie de ajutor pentru a-şi pune satul pe picioare, prin repararea podeţelor, rigolelor şi a alte astfel de lucruri. Cu toate acestea, toate sumele alocate de până acum pentru a înlătura efectele inundaţiilor puteau fi mai mici dacă erau luate măsuri înainte de nenorocirile care s-au petrecut. Şi, cu siguranţă, nu mai aveam pierderi de vieţi omeneşti şi nici atâtea pagube. Dar, din păcate, aşa este la noi – înlăturăm efectele şi nu cauzele, iar atunci când suntem loviţi de mama natură, punem totul în seama puterii divine, în faţa căreia omul de total neputincios.

    Şi, bineînţeles, după catastrofă, se alocă sume colosale de bani pentru a-i ajuta pe cei afectaţi. Nu ar fi fost mai ieftin dacă s-ar fi acţionat la timp şi viitura ar fi fost întâmpinată, cumva?
    Cu toate că în ultimele zile a fost soare şi frumos afară, iarna bate la uşă, iar localnicii din judeţ cu siguranţă că se gândesc cu groază la acest lucru, pentru că au fost martorii furiei zăpezii, care a îngropat sate întregi. Atunci când comandamentul de iarnă s-a întrunit săptămâna trecută, a fost prezent şi secretatul de stat Cătălin Chiper, care a spus că sintagma “autorităţile au fost luate prin surprindere” trebuie să fie uitată. În regulă, vom uita de zicala aceasta, dar asta nu înseamnă că nu e foarte probabil să o auzim din nou atunci când autorităţile vor fi arătate cu degetul pentru că nu au fost pregătite şi că oamenii suferă.
    În condiţiile în care săptămâna trecută Galaţiul nici nu avea încă firme contractate pentru deszăpezire, iar termenul este până la 1 noiembrie, ne putem gândi că, anul acesta, se va acţiona conform procedurilor şi că oamenii nu vor avea de suferit? Mă gândesc cu teamă că şi de data aceasta vom fi păcăliţi cu sintagma de mai sus pentru că cineva nu şi-a făcut treaba.

  • Contre politice şi nu numai la alocarea de bani pentru sinistraţi

    Consiliul Judeţean Galaţi a aprobat ieri alocarea sumei de 27.000 mii lei din Fondul de intervenţie aflat la dispoziţia guvernului pentru familiile din judeţele afectate de inundaţiile care au avut loc la mijlocul lunii septembrie. Hotărârea a stârnit numeroase controverse şi chiar atacuri la “culoare”, deoarece, în viziunea consilierului PDL Ion Ştefan, este încălcată legea prin acordarea acestor bani drept despăgubiri, deoarece sinistraţii nu şi-au asigurat casele, prin urmare, nu trebuie să îi primească.
    După ce a enunţat articolele pentru a sublinia aceste lucruri, consilierul a spus că e nevoie să fie găsită o soluţie pentru a-i ajuta pe sinistraţi, dar cu respectarea legii.
    “E bine că se găsesc bani, e foarte bine că suntem alături de cei năpăstuiţi, dar important este cum o facem. S-ar părea, dacă analizăm cu atenţie, că suntem pe lângă lege şi trebuie să avem foarte mare atenţie la articolul 22, care spune că legea nu ne dă voie să despăgubim. Trebuie să tragem un semnal de alarmă, atât la Guvernul României, cât şi la unităţile administrativ teritoriale, în vederea aplicării legii. (…) Nu ştiu cum ar trebui să votăm – sufletul îmi spune să votez pentru, dar legea spune să mă abţin, dacă nu chiar să votez împotrivă”, a spus Ion Ştefan.
    Răspunsul pe care l-a primit consilierul de la preşedintele CJ, Nicolae Bacalbaşa, a fost că, în această privinţă, pedelistul „nu dă dovadă de lipsă de inteligenţă, ci de reavoinţă”.
    „În ceea ce mă priveşte, fie din motive de incompetenţă, fie din motive de diversiune politică extrem de criticabilă moral, confundaţi două speţe juridice. Vorbim despre o lege de a despăgubi, care în acest caz nu se aplică. Nu e vorba de despăgubire, ci de ajutoare umanitare, lucru care nu vine în contradicţie cu legea pe care aţi evocat-o”, a spus preşedintele CJ, făcând şi câteva aprecieri deloc măgulitoare la adresa democrat-liberalului Ion Ştefan, care, la rândul său, a spus că, în cazul în care Nicolae Bacalbaşa va mai comite „atac la persoană”, va face şi dânsul acelaşi lucru. „Nu este normal ca atunci când te adresezi unui om şi să îi spui să respecte legea, el să te atace, să vorbească despre culori, armonii şi curcubee”, a spus consilierul, care s-a abţinut de la vot.

  • Anchete mai ample la sinistraţi

    Anchete mai ample la sinistraţi

    Familiile care şi-au pierdut în totalitate casele în urma dezastrului cauzat de inundaţiile din judeţ vor primi drept ajutor suma de 38.000 de lei, conform spuselor prefectului Emanoil Bocăneanu. Cele care au locuinţele degradate într-o proporţie mai mică vor primi bani aferenţi pierderilor. Cea mai amplă etapă a evaluărilor s-a finalizat, fiind verificate de către comisii peste 1800 de familii. Aproximativ 60 de case au fost distruse în totalitate de către ape, cele mai afectate fiind din comunele Constache Negri şi Cudalbi. Cel mai probabil, la sfârşitul săptămânii viitoare, banii vor intra în posesia sinistraţilor.
    “Cu toate că apa a inundat peste 3.000 de case, doar aproximativ 1.800 de familii au fost evaluate, pentru că, în momentul în care comisia a mers acolo, a văzut că a fost inundat, apa a trecut şi nu a lăsat atât de multe urme, încât să reprezinte cel puţin 25% din gospodărie afectată. Aşa au convenit primarii. Au convenit să aibă un criteriu unic pe tot judeţul – case 25, 50, 75, 100% degradate”, a spus prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Bocăneanu.
    În ceea ce priveşte ajutorul de câte 1.000 de lei pentru fiecare familie afectată de inundaţii, acest program a fost sistat, urmând să fie analizată posibilitatea de a fi reluată acordarea acestora după aceste anchete sociale mult mai ample. De asemenea, un număr mare de familii sunt nevoite să doarmă în locuinţe modulare fiind foarte posibilă şederea multora dintre ele şi pe perioada iernii. În această privinţă, sursa citată susţine că aceste locuinţe vor fi încălzite electric, în mod obligatoriu, şi că vor încerca să găsească o soluţie pentru plata facturilor aferente.

  • Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Bilanţ final al dezastrului cauzat de inundaţii

    Prefectura Galaţi a organizat la sfârşitul săptămânii trecute o conferinţa de presă în care era prezentată o imagine finală asupra aspectelor cauzate de inundaţii – modul de ajutorare a sinistraţilor, pagube.

    “La acel moment, aveam un cod galben pentru nişte cantităţi mici de precipitaţii. Am fost contactat de primarul din Valea Mărului şi am obţinut informaţii care m-au făcut să cred că e bine să luăm totuşi măsuri mult mai ample decât ar fi trebuit pe baza codurilor pe care le aveam. Era bine să avem o corelare mult mai bună cu privire la modul în care au venit codurile şi în care s-a acţionat”, a spus prefectul Emanoil Bocăneanu.

    Invitat a fost şi colonelul Vasile Balaban, de la ISU Galaţi, care a enumerat cronologia avertizărilor care au venit la ISU şi ce măsuri au fost luate. De asemenea, în enumerarea pe care a efectuat-o, colonelul a spus că, la codul portocaliu, “deja toate fenomenele se petrecuseră în judeţul Galaţi”.

    Situaţia prezentată de prefect, cu privire la efectele dezastrului, arată în felul următor: 29 de localităţi afectate, 227 de persoane salvate, 8.583 de persoane evacuate, 227 de case distruse, 485 case în pericol de prăbuşire, 3.447 de locuinţe inundate, 2.487 de curţi şi grădini distruse, 12 drumuri judeţene şi 3 drumuri naţionale afectate, 10.059 ha de culturi distruse, peste 17.000 de animale moarte , cele mai multe fiind păsări.

    În ceea ce priveşte modul de ajutorare a sinistraţilor, a fost luată prin hotărârea de Guvern decizia ca fiecare familie care a avut un decedat în urma dezastrului să primească suma de 5.000 de lei. Pe lângă acestea, toţi sinistraţii au primit alimente, motorină, paturi şi saci de dormit de la persoane fizice, ONG-uri sau de la fondurile de stat, iar cei care au rămas fără case au primit 156 de locuinţe modulare, iar 54 sunt în curs de distribuţie. De asemenea, Costel Fotea, county-managerul CJ a anunţat că s-a dat drumul la bucătăria de campanie organizată cu Ministerul Apărării, unde sinistraţii vor primi mese calde, preparate din sponsorizări. Tot acesta a mai anunţat că un ONG va reface şcoala de la Costache Negri şi grădiniţa din Cudalbi.

    În ceea ce priveşte cei 27 de milioane de lei pentru sinistraţi anunţaţi de ministrul Dan Nica, prefectul a spus că se va propune un mod de lucru pentru a avea o anchetă socială cât mai corectă.

    “Le voi cere primarilor maximă seriozitate în modul în vare sunt tratate anchetele sociale, să nu fie nimeni tentat să exagereze daunele şi să nu fie tratate cu superficialitate”, a spus prefectul, adăugând că, în mod cert, banii vor ajunge la oameni şi nu în alte buzunare.

  • Mihai Capră crede că hărţile de risc ar ajuta judeţul în cazul unor altor inundaţii viitoare

    De-alungul timpului, fostul secretar de stat Mihai Capră, s-a ocupat cu managementul unor situaţii similare celei produse de inundaţii în judeţul Galaţi şi, în acest context, acesta a ţinut să facă anumite comentarii pe marginea modului în care autorităţile au gestionat situaţiile de urgenţă. De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Galaţi susţine că nu este suficient să dăm totul pe seama forţelor naturii, cu toate că românii “sunt o naţie mai contemplativă şi ne cam înclinăm în faţa destinului”.

    “Cred că în perioada următoare cei abilitaţi trebuie să facă o analiză exactă a ceea ce nu a funcţionat. Am auzit de la cei de la ANM că au dat 5 coduri galbene, de la 17.00. (…) Nu merge aşa, oameni buni! Avertizarea asta nowcasting e o avertizare care se produce în următoarea jumătate de oră, de o intensitate deosebită, pe o zonă foarte restrânsă. Or, a spune despre ceea ce s-a întâmplat în 11, 12, 13 septembrie că a fost ceva de nowcasting e o insultă adusă inteligenţei omului. Nu poţi să dai nowcasting şi să tot însumezi, să ajungi la 140 de litri mp. Fenomenul nu a fost de scurtă durată, ci de trei zile, şi nici pe o suprafaţă mică, pentru că a afectat aproape jumătate de judeţ”, a explicat Mihai Capră.

    În acest context, sursa citată revine la “o durere mai veche” – lipsa hărţilor de risc, ce ar fi putut ajuta primarii comunelor respective să ia măsurile necesare, fiind astfel evitate cele 9 decese. “Primarul are vreun document care să îi spună că la 140 de litri mp în zonă, apa atinge 1,5m, să ia decizia de evacuare a cetăţenilor? Nu are. Hărţile astea de risc încă nu sunt elaborate şi în utlima vreme s-a creionat ideea că vinovaţi sunt primarii. E foarte importantă harta de risc, pentru că din ochi nu îţi dai seama. Explicaţia cu nowcasting nu stă în picioare. Când a fost dat al treilea cod galben, cineva ar fi trebuit să ia nişte măsuri. Trebuie analizat ce s-a întâmplat, ce nu e reglemenatat cum trebuie. Măcar moartea oamenilor ălora să ne aducă şi ceva bun în ceea ce priveşte gestionarea pe viitor asupra unor probleme asemănătoare”, a spus Mihai Capră.