word-monitor

Tag: institutul national de statistica

  • Numărul total de întreprinderi a crescut cu 4% în 2012; numărul de salariaţi s-a redus cu 0,2%

    Numărul total de întreprinderi din industrie, construcţii, comerţ şi servicii de piaţă a crescut anul trecut cu 4% comparativ cu 2011, în timp ce numărul mediu de salariaţi s-a redus cu 0,2%, conform datelor provizorii publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.
    La finele anului 2012, sectorul industrie însuma 50.896 întreprinderi, respectiv 11,4% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcţii, comerţ şi servicii). Cea mai mare pondere a fost deţinută de întreprinderile active din cadrul sectorului „Servicii”, respectiv 40,9%.
    Întreprinderile din industrie au deţinut cea mai mare pondere în ceea ce priveşte numărul mediu de salariaţi (35,8%), urmate de cele din servicii (31,6%). Mărimea medie a unei întreprinderi din industrie a fost de circa 27 de salariaţi, în timp ce în comerţ a fost de circa 5 salariaţi.
    În ceea ce priveşte cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deţinută de întreprinderile cu activitate principală de comerţ (39,9%), întreprinderile din construcţii deţinând doar 7,3%.
    Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obţinută în 2012, în proporţie de 42,7% în industrie, 8,3% în construcţii, 17,9% în comerţ şi 31,1% în servicii.
    Structura investiţiilor în cadrul sectoarelor se prezintă astfel: industrie 45%, construcţii 21,3%, comerţ 10,7% şi servicii 23%.
    Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat valori pozitive (profit) în industrie, comerţ şi servicii, sectorul „Construcţii” fiind singurul care a înregistrat valori negative (pierderi).

  • Producţia industrială a crescut în primele nouă luni cu 7% faţă de perioada similară a anului trecut

    Producţia industrială a crescut în primele nouă luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 7%, respectiv 6,2%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Creşterile din perioada menţionată au fost susţinute de industria prelucrătoare, care a urcat cu 8,5% în serie brută şi cu 8% în serie ajustată, şi de industria extractivă, care a crescut cu 3,2% în serie brută şi cu 2,8% în serie ajustată. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,9% ca serie brută şi cu 4,6% ca serie ajustată.

    Şi pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri, atât ca serie brută, cât şi ajustată. Astfel, industria bunurilor de folosinţă îndelungată a urcat cu 11,5% ca serie brută şi cu 11,7% ca serie ajustată, industria bunurilor de capital cu 11,1% ca serie brută şi 11,6% ca serie ajustată, industria bunurilor intermediare cu 7,9% ca serie brută şi cu 6,3% ca serie ajustată, iar industria bunurilor de uz curent a crescut cu 4,5% brut şi cu 4,4% ajustat. În schimb, industria energetică a scăzut cu 3,6% ca serie brută şi cu 3,4% ca serie ajustată.

    În septembrie, faţă de aceeaşi lună a anului trecut, producţia industrială a crescut cu 10% ca serie brută şi cu 7,1% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (11,3% şi, respectiv, 8,3%) şi producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (2% şi, respectiv, 0,1%). Industria extractivă a scăzut cu 1% ca serie brută şi cu 0,9% ca serie ajustată.

    Raportată la august, în septembrie, producţia industrială a crescut cu 19,5% ca serie brută şi cu 2,4% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, datorită creşterilor înregistrate în industria prelucrătoare (22,8% brut şi 1,5% ajustat) şi în industria extractivă (6,1% brut şi 5,9% ajustat). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 3,3% ca serie brută şi cu 1,1% ca serie ajustată.

  • Inflaţia României a coborât în septembrie la acelaşi nivel cu cel din zona euro

    România a înregistrat în luna septembrie a rată anuală a inflaţiei de 1,1%, acelaşi nivel cu cel înregistrat în zona euro şi sub media din UE (1,3%), conform datelor publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat).
    În schimb, România se situează pe primul loc în UE atunci când este vorba despre creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (octombrie 2012 — septembrie 2013), cu un avans de 4,1%.
    În cazul zonei euro este vorba de cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei din ultimii trei ani şi jumătate. Creşterea preţurilor de consum în cele 17 state care utilizează moneda euro este mult sub ţinta de 2% avută în vedere de Banca Centrală Europeană. Inflaţia scăzută permite BCE să menţină dobânda de politică monetară la nivelul record de 0,5%.
    Comparativ cu luna august 2013 preţurile au crescut cu 0,5% în zona euro pe măsură ce preţul produselor alimentare, băuturilor alcoolice şi ţigaretelor a scăzut cu 0,4%, preţul serviciilor a scăzut cu 0,9% iar preţurile produselor industriale non-energetice a crescut cu 3,4%.
    Potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS), preţurile de consum s-au redus cu 0,6% în septembrie 2013 faţă de luna precedentă, iar rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a scăzut la 1,88%. Rata anuală a inflaţiei în luna august 2013 a fost de 3,67%.
    Banca Naţională a României (BNR) a modificat în jos, la 3,1%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Anterior, BNR prognoza pentru finalul acestui an o inflaţie de 3,2%. Þinta de inflaţie pentru finalul anului este de 2,5% plus/minus un punct procentual.

  • Producţia industrială a crescut cu peste 6% în primele opt luni din 2013

    Producţia industrială a crescut cu peste 6% în primele opt luni din 2013

    Producţia industrială (serie brută) a crescut, în primele opt luni ale acestui an, cu 6,6% faţă de cea din perioada similară din 2012, susţinută de industria prelucrătoare (plus 8,1%) şi industria extractivă (plus 3,5%).
    Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5%, informează, joi, Institutul Naţional de Statistică.
    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 11,2%), în industria bunurilor de capital (plus 11,1%), în industria bunurilor intermediare (plus 7,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (plus 4,2%). Industria energetică a scăzut cu 4,4%.
    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, producţia industrială a crescut cu 6%, datorită industriei prelucrătoare (plus 7,9%) şi industriei extractive (plus 2,9%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,5%.
    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (plus 12%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 11,5%), în industria bunurilor intermediare (plus 5,5%) şi în industria bunurilor de uz curent (plus 3,9%). Industria energetică a scăzut cu 4,2%.
    În august 2013, producţia industrială (serie brută) a scăzut faţă de luna precedentă cu 15,7%, din cauza scăderilor înregistrate în toate cele trei sectoare industriale: industria prelucrătoare a scăzut cu 17,5%, industria extractivă cu 6,2% şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,6%.
    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de capital (minus 28%), în industria bunurilor intermediare (minus 12,7%), în industria bunurilor de uz curent (minus 5,9%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (minus 5,3%). Industria energetică a crescut cu 0,2%.
    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 1%, ca urmare a scăderii industriei extractive (minus 7,7%) şi industriei prelucrătoare (minus 0,1%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 1,5%.
    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat scăderi în industria bunurilor de capital (minus 3%), în industria bunurilor intermediare (minus 1,1%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (minus 0,3%) şi creşteri în industria bunurilor de uz curent (plus 1,5%) şi în industria energetică (plus 1,1%).
    Comparativ cu aceeaşi lună din 2012, în august 2013 producţia industrială (serie brută) a crescut cu 4,3%, susţinută de creşterea industriei prelucrătoare (plus 5,7%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 8,2%, respectiv cu 1,9%.
    Pe marile grupe industriale, s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 6,6%), în industria bunurilor de uz curent (plus 6,4%), în industria bunurilor de capital (plus 4,9%) şi în industria bunurilor intermediare (plus 4,1%). Industria energetică a scăzut cu 0,6%.
    Ca serie ajustată, producţia industrială a crescut cu 5,6%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (plus 8,1%). Industria extractivă şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 7,6%, respectiv cu 2,7%.
    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat următoarele creşteri: în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (plus 9,4%), în industria bunurilor de capital (plus 8,8%), în industria bunurilor intermediare (plus 6,7%), în industria bunurilor de uz curent (plus 6,5%) şi în industria energetică (plus 0,1%).

  • Cantitatea de lapte colectat de la producători, în scădere cu 3,5% în primele 8 luni, şi cu 12,2% în august faţă de iulie

    Cantitatea de lapte colectat de la producători, în scădere cu 3,5% în primele 8 luni, şi cu 12,2% în august faţă de iulie

    Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut, în primele opt luni, cu 21.956 de tone, respectiv cu 3,5%, comparativ cu perioada similară din 2012, şi cu 10.537 de tone, în august 2013 (12,2%), faţă de iulie, a anunţat, marţi, Institutul Naţional de Statistică.

    Comparativ cu august 2012, cantitatea de lapte de vacă colectată în august 2013 a crescut cu 0,3%.

    În primele opt luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2012, producţia a crescut la smântâna de consum, cu 3.696 tone (12,3%), laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele) cu 9.801 tone (9,5%), brânzeturi, inclusiv brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (89,5% din producţia totală de brânzeturi), cu 2.589 de tone (5,6%), unt, cu 186 de tone (3,1%), şi lapte de consum, cu 3.386 de tone (2,5%).

    Aceste creşteri ale producţiei au avut loc, în special, pe fondul creşterii cantităţii de lapte brut importat, de la 36.741 de tone, în perioada ianuarie — august 2012, la 58.460 de tone, în perioada similară din 2013 (59,1%).

    În august 2013, faţă de luna precedentă, cea mai mare scădere a producţiei, de 1.292 de tone, respectiv 17%, a avut loc la brânzeturi, inclusiv la brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă (88,9% din producţia totală de brânzeturi).

    Scăderi au fost înregistrate şi la unt, cu 79 de tone (10,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 251 tone (1,8%), şi la laptele de consum, cu 125 de tone (0,8%).

    O creştere a producţiei, în august 2013, comparativ cu luna precedentă, a fost înregistrată la smântâna de consum, cu 87 de tone (2,1%).

    Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în august 2013, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 205 tone (0,3%).

    Principalele produse lactate a căror producţie a crescut în luna august 2013, comparativ cu luna corespunzătoare din anul 2012, au fost laptele de consum, cu 1.224 de tone (8,8%), brânzeturile, inclusiv brânza obţinută exclusiv din lapte de vacă, cu 415 tone (7%), smântâna de consum, cu 271 tone (6,9%), laptele acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi altele), cu 477 tone (3,6%).

    Creşterile de producţie s-au datorat şi majorării cantităţii de lapte brut importat, de la 2.855 de tone, în luna august 2012, la 5.373 de tone, în luna august 2013 (88,2%).

    Producţia de unt a scăzut în august 2013 cu 52 de tone (7,3%), faţă de august 2012.

  • INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013

    Economia României a crescut în primul semestru din 2013 cu 1,8% faţă de perioada similară din 2012, totalizând 267,8 miliarde lei pe serie brută, iar în trimestrul II din acest an a înregistrat o creştere cu 1,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 146,9 miliarde lei, potrivit celei de-a doua estimări provizorii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    “Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2012. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I din 2013 a fost de 267,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,8% faţă de semestrul I 2012, iar pe serie ajustată sezonier a fost de 308,8 miliarde lei”, se arată în comunicatul INS.

    INS precizează că din punctul de vedere al formării PIB, în semestrul I 2013, nu s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări.

    Potrivit datelor INS, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II din 2013 a fost de 155,585 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,5% faţă de trimestrul I din 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II din 2012. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2013 a fost de 146,915 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012.

    Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: construcţiile, de la—0,5% la—0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,9 puncte procentuale (de la 94,6% la 95,5%); comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la-0,1% la—0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu—1,4 puncte procentuale (de la 99,3% la 97,9%).

    De asemenea, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au mai înregistrat Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a revizuirii datelor privind sectorul Administraţii publice; impozitele nete pe produs, de la—0,6% la—0,5%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu +0,4 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,2%).

    Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum individual efectiv al gospodăriilor populaţiei cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,3%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,8%); formarea brută de capital fix, de la—1,0% la—0,7%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,9 puncte procentuale (de la 96,2% la 97,1%); modificarea a fost determinată de rectificarea valorii investiţiilor realizate în sectorul ‘Administraţii publice’, precum şi exportul net de bunuri şi servicii, de la +6,0% la +6,1%, ca urmare a creşterii cu 1,0 puncte procentuale a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu creştere cu 0,9 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii.

    În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.

  • Producţia industrială a crescut cu 6,9% în primele şapte luni din acest an

    Producţia industrială (serie brută) a crescut cu 6,9% în primele şapte luni din acest an, comparativ cu perioada similară din 2012, dar şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 6,1%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Creşterea a fost susţinută de industria prelucrătoare (+8,5%) şi de cea extractivă (+5,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,4%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la majoritatea categoriilor de bunuri: în industria bunurilor de capital (+11,8%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,7%), în industria bunurilor intermediare (+7,7%) şi în industria bunurilor de uz curent (+3,8%). Industria energetică a scăzut cu 5,0%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut în perioada menţionată datorită industriei prelucrătoare (+7,9%) şi industriei extractive (+4,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 5,9%.

    Potrivit datelor INS, pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+12,4%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+11,7%), în industria bunurilor intermediare (+5,5%) şi în industria bunurilor de uz curent (+3,1%). Industria energetică a scăzut cu 4,7%.

    În luna iulie 2013, producţia industrială (serie brută) a crescut faţă de luna precedentă cu 7,2%, determinată de creşterea producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+8,3%) şi a industriei prelucrătoare (+7,4%). Industria extractivă a scăzut cu 1,9%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri la toate categoriile de bunuri, respectiv în industria bunurilor de capital (+8,6%), în industria bunurilor intermediare şi în industria energetică (câte +6,8% fiecare), în industria bunurilor de uz curent (+5,6%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+3,4%).

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a scăzut cu 0,1%, ca urmare a scăderii industriei extractive (-5,1%). Industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au crescut cu 0,5%, respectiv cu 0,4%.

    Datele statistice arată că pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+5,8%), în industria bunurilor intermediare (+4,4%) şi în industria energetică (+1,1%) şi scăderi în industria bunurilor de uz curent (-0,3%) şi în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (-0,2%).

    Raportat la luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială (serie brută) a crescut în luna iulie 2013 cu 11,4% datorită creşterii industriei prelucrătoare (+13,3%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a scăzut cu 1,4% iar industria extractivă cu 0,1%.

    Potrivit INS, pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+18,4%), în industria bunurilor intermediare (+11,6%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+10,6%) şi în industria bunurilor de uz curent (+6,7%). Industria energetică a scăzut cu 1,7%.

    Producţia industrială, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a crescut cu 6,3%, ca urmare a creşterii industriei prelucrătoare (+7,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat şi industria extractivă au scăzut cu 3,4%, respectiv cu 0,2%.

    Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creşteri în industria bunurilor de capital (+13,6%), în industria bunurilor intermediare (+9,0%), în industria bunurilor de folosinţă îndelungată (+5,3%) şi în industria bunurilor de uz curent (+2,7%). Industria energetică a scăzut cu 2,7%.

  • Măsurare a performanţei administraţiei publice prin statistici oficiale

    Institutul Naţional de Statistică derulează un proiect complex de creare a unui sistem de indicatori de monitorizare şi evaluare a performanţei sectorului public, sprijinit prin statistici oficiale.

    În urma unui dialog iniţiat cu reprezentanţii administraţiei publice locale şi centrale a fost identificat un prim set de indicatori de performanţă, necesari proiectării şi implementării componentei statistice a proiectului, care vor constitui suport pentru autorităţile publice locale şi centrale în fundamentarea diferitelor strategii, programe şi politici publice de dezvoltare la nivel local şi pentru evaluarea rezultatelor, informează, luni, INS.

    Necesităţile de date statistice la nivel de localitate au fost identificate şi prin intermediul unui chestionar online, care poate fi accesat pe site-ul institutului.

    “Informaţia financiară este, de cele mai multe ori, cea mai larg utilizată pentru fundamentarea politicilor publice şi urmărirea rezultatelor acestora. În măsură cel puţin egală, informaţia non-financiară devine un instrument esenţial pentru înţelegerea performanţei sectorului public şi a modului în care sunt alocate şi utilizate resursele. Ambele servesc responsabilizării atât a autorităţilor publice, dar şi a celor pe care îi deservesc.Într-un context al practicilor naţionale şi internaţionale de utilizare a datelor statistice oficiale în evaluarea performanţei sectorului public, care sunt diverse şi în continuă dezvoltare, Institutul Naţional de Statistică îşi propune să aducă propria contribuţie. Un prim pas a fost făcut pentru cunoaşterea şi evaluarea necesităţilor informaţionale ale administraţiei publice locale şi centrale pentru caracterizarea performanţei în sectorul public”, menţionează INS, într-un comunicat.

    În acest sens, în perioada 15 iulie – 23 august, INS a organizat zece seminarii regionale şi 11 mese rotunde cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale, în centrele celor opt regiuni de dezvoltare şi la sediul institutului, reunind peste 800 de participanţi.

    Ele au avut ca obiective identificarea ariilor informaţionale de interes la nivel local şi central, precum şi a posibilităţilor tehnice de care dispun autorităţile locale pentru colectarea, furnizarea, analiza şi raportarea de statistici relevante pentru monitorizarea şi evaluarea performanţelor administraţiei publice.

    Aceste obiective răspund unui principiu fundamental al statisticii oficiale: datele statistice oficiale trebuie să răspundă necesităţilor celor cărora li se adresează, adică tuturor categoriilor de utilizatori, se subliniază în comunicatul INS.

    Proiectul “Îmbunătăţirea capacităţii administraţiei publice de măsurare a performanţelor administrative – baze de date, metodologii, instrumente de modernizare şi standardizare a tehnicilor de raportare statistică şi de caracterizare a performanţelor administraţiei publice” este complex ca arie de cuprindere şi platformă tehnologică şi este finanţat prin Programul Operaţional “Dezvoltarea Capacităţii Administrative”.

  • UE şi zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea

    UE şi zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea

    Uniunea Europeană precum şi cele 17 state din zona euro au ieşit din recesiune în trimestrul al doilea, graţie unei creşteri a Produsului Intern Brut de 0,3% (în ambele zone) comparativ cu primul trimestru al acestui an, conform unei estimări preliminare publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), transmite AFP.
    Cifrele publicate de Eurostat sunt superioare estimărilor analiştilor, care în cazul zonei euro mizau pe o creştere de 0,2% în perioada aprilie-iunie 2013, după şase trimestre consecutive de contracţie care corespund celei mai lungi recesiuni din istoria zonei euro.
    Primele două economii din zona euro (Germania şi Franţa) au înregistrat creşteri economice peste aşteptări, 0,7% şi respectiv 0,5%. O altă veste bună este că Portugalia a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an, graţie unui avans al PIB de 1,1%, prima creştere a PIB-ului înregistrată în ultimii doi ani.
    În pofida acestor veşti bune, analiştii subliniază că este prea devreme să declarăm victoria.
    „Dacă zona euro a ieşit din recesiune, criza datoriilor din cele mai fragile ţări nu s-a încheiat încă”, estimează Jonathan Loynes, analist la Capital Economics.
    În ritm anual, trimestrul al doilea 2013 comparativ cu trimestrul al doilea 2012, zona euro a înregistrat o contracţie a PIB de 0,7%, iar UE 28 a înregistrat o contracţie de 0,2%, însă această scădere vine după ce în primul trimestru PIB-ul a scăzut cu 1,1% în zona euro şi cu 0,7% în UE.
    În cazul României, potrivit datelor preliminare publicate de Institutul Naţional de Statistică, în al doilea trimestru din 2013, PIB a înregistrat o creştere anuală cu 1,3% pe seria brută şi cu 1,2% pe seria ajustată sezonier. De asemenea, Produsul Intern Brut în trimestrul II 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,3% comparativ cu trimestrul I 2013 (date ajustate sezonier).

  • O gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 49,72 lei pe benzină, în primul trimestru

    O gospodărie a cheltuit lunar, în medie, 49,72 lei pe benzină, în primul trimestru din acest an, se arată într-o anchetă privind veniturile şi consumul populaţiei realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În mediul urban, o gospodărie a cheltuit, în medie, 64,84 lei, iar în cel rural 30,02 lei.

    În ceea ce priveşte consumul de cărţi, ziare şi papetărie, o gospodărie a cheltuit, în medie 11,59 lei lunar. În mediul urban cheltuielile în acest sens s-au cifrat la 15,17 lei lunar, iar în cel rural la 6,93 lei.

    Institutul Naţional de Statistică (INS) defineşte gospodăria drept un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, care, în mod obişnuit, locuiesc împreună, au în general legături de rudenie şi se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând integral sau parţial la bugetul de venituri şi cheltuieli al gospodăriei. După caz, membrii gospodăriei lucrează împreună terenul sau cresc animale, consumă şi valorifică în comun produsele obţinute. Gospodăria poate fi compusă şi dintr-un grup de două sau mai multe persoane, cu sau fără copii, între care nu există legături de rudenie, dar care declară că, prin înţelegere, locuiesc împreună şi au buget comun. Persoanele care nu aparţin de altă gospodărie şi care locuiesc şi se gospodăresc singure se consideră gospodării formate dintr-o singură persoană.