word-monitor

Tag: hipertensiune arteriala

  • România ocupă locul trei în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare

    România ocupă locul trei în Europa atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare

    România ocupă locul trei în Europa, după Bulgaria şi Macedonia, atât la incidenţă, cât şi la mortalitatea secundară bolilor cerebrovasculare, adică accidentul vascular cerebral, a informat Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).

    Statisticile oficiale arată că, în România, rata mortalităţii din cauza accidentului vascular cerebral este de 1.276 pacienţi/100.000 locuitori, aceasta fiind o valoare mare comparativ cu alte ţări europene, în care rata mortalităţii din aceeaşi cauză este de 300 de pacienţi/100.000 locuitori.

    “Incidenţa bolilor neurologice este în România de aproape patru ori mai mare decât în alte ţări ale Uniunii Europene. Bolile cerebrovasculare ucid de patru ori mai mulţi români decât alţi cetăţeni europeni şi de şapte ori mai mulţi decât în SUA”, se arată în comunicat.

    Studiile arată că disfuncţiile neuropsihice afectează mai mult de 160 de milioane de europeni — adică 38% din populaţia Europei — în fiecare an. Totodată, mai mult de un sfert din populaţia adultă (cuprinzând persoane cu vârsta între 18 şi 65 de ani) a suferit la un moment dat, pe parcursul ultimului an, o tulburare psihică (anxietate, tulburări ale comportamentului alimentar). Prevalenţa bolilor neuropsihice este mai crescută în rândul femeilor (cu excepţia abuzului de alcool), relevă datele oferite de SSNN.

    S-a estimat că aproximativ 83 de milioane de oameni suferă de boli neuropsihice, dar şi acest număr subestimează numărul real al pacienţilor, având în vedere faptul că au fost luate în considerare doar persoanele sub 65 de ani. Afecţiunile neuro-psihice determină 19% din cazurile cu dizabilităţi, comparativ cu procentul de dizabilităţi secundare afecţiunilor cardio-vasculare — 4%. Dintre acestea, cele mai severe sunt: tulburarea depresivă — 5,6%, dependenţa etanolică — 3,3%, automutilările — 2%, boala Alzheimer şi alte demenţe — 2%.

    În România, cea mai frecventă cauză de deces este reprezentată de bolile cardiovasculare, urmată de accidentul vascular cerebral şi cancerul pulmonar. Accidentul vascular cerebral reprezintă principala cauză de dizabilitate permanentă.

    “Există mulţi factori favorizanţi pentru apariţia bolilor neurologice. De exemplu, pentru accidentul vascular cerebral sunt ateroscleroza (depunerile de colesterol la nivelul vaselor de sânge), hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, creşterea colesterolului şi/sau trigliceridelor, fumatul, bolile cardiace, consumul exagerat de băuturi alcoolice, vârsta înaintată”, precizează comunicatul.

    Potrivit sursei citate, specialiştii români vor participa, în perioada 31 octombrie — 3 noiembrie, la Praga, la Congresul Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.

    Vor participa personalităţi medicale din Israel, SUA, Italia, Germania, Suedia, Rusia, Cehia, Austria şi, nu în ultimul rând, din România. Principalele teme discutate sunt ultimele descoperiri din domeniul bolilor vasculare cerebrale, traumatismelor craniocerebrale şi bolilor neurodegenerative.

    “Aceşti savanţi se străduiesc să descifreze mecanismele moleculare ale bolilor neurologice, descoperirile lor stând la baza diagnosticului precoce şi al tratamentului eficient. De asemenea, este important să menţionăm aportul neurologiei româneşti la această manifestare, dovedind în acest fel că avem oameni valoroşi, recunoscuţi pe plan internaţional”, susţine prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSNN şi al Societăţii de Neurologie din România.

  • AVC-urile afectează persoane din ce în ce mai tinere

    Accidentele vasculare cerebrale (AVC) afectează un număr tot mai mare de adulţi sub 65 de ani, în special în ţările în curs de dezvoltare, arată două studii publicate în revista medicală britanică The Lancet, citată de AFP.
    În timp ce accidentele vasculare cerebrale sunt asociate în mod tradiţional cu îmbătrânirea şi rămân mult mai frecvente la persoanele în vârstă, un vast studiu ce adună datele furnizate de 119 ţări (58 cu venituri mari şi 61 cu venituri medii sau mici) arată că numărul acestui tip de afecţiuni a crescut cu 25% în 20 de ani în rândul persoanelor cu vârste între 20 şi 64 de ani. Datele arată totodată că numărul total al cazurilor de accidente cerebrale în această marjă de vârstă a crescut la 31% în 2010, faţă de 25% în 1990.
    Studiul a evaluat la 16,9 milioane numărul de AVC survenite în lume în 2010, cu 68% mai mult decât în 1990.
    O parte tot mai mare din cele 11,6 milioane de AVC ischemice şi 5,3 milioane de AVC hemoragice înregistrate în total survin în ţările în curs de dezvoltare şi la persoanele sub 74 de ani.
    Un accident vascular cerebral poate fi provocat de un cheag de sânge ce conduce la o reducere a fluxului sanguin cerebral (AVC ischemic) sau ruptura unui vas de sânge în interiorul creierului (AVC hemoragic).
    AVC sunt favorizate de hipertensiunea arterială, dar şi de alţi factori ca sedentarismul, obezitatea şi fumatul.
    Dar deşi mortalitatea provocată de cele două tipuri de AVC a scăzut sensibil (-37 %) în ultimii douăzeci de ani în ţările dezvoltate, ea a crescut cu 42% în ţările în curs de dezvoltare şi reprezintă în prezent cea mai mare parte a celor 5,9 milioane de decese înregistrate în 2010 în lume, adică 84% din aproximativ 3 milioane de decese provocate de AVC hemoragice şi 57% din 2,98 de milioane de decese ca urmare a după AVC ischemic.
    Dacă tendinţa actuală continuă, numărul deceselor s-ar putea dubla până în 2030, ca şi numărul persoanelor care au supravieţuit unui AVC (70 de milioane în 2030, faţă de 33 de milioane în 2010) sau al celor cu handicap şi patologii conexe (200 de milioane faţă de 102 milioane în 2010), avertizează autorii studiului condus de profesorul neo-zeelandez Valery Feigin.
    Ei avertizează de asemenea că dacă nu se face nimic în ceea ce priveşte prevenirea în ţările în curs de dezvoltare, AVC va continua să afecteze un număr tot mai mare de tineri.
    „Povara globală legată de AVC creşte foarte repede şi trebuie să punem în aplicare rapid la scară mondială strategii de prevenire, gestionare şi reabilitare care să fie abordabile şi cultural acceptabile”, notează profesorul Feigin.
    În 2010, s-au remarcat deja diferenţe mari între ţările bogate şi cele sărace: decalajele merg de la 1 la 10 în cazul deceselor premature, ca şi în cazul handicapurilor şi patologii asociate între Europa de Vest, America de Nord şi Australia pe de o parte şi ţările din Europa de Est, Africa sub-sahariană sau unele ţări din Asia, de cealaltă.
    Într-un comentariu ataşat acestei analize, Graeme Hankey de la Universitatea din Australia de Vest preconizează „strategii globale vizând reducerea consumului de sare, de calorii, alcool şi tutun”. De asemenea, el susţine identificarea persoanelor celor mai expuse riscului de AVC hemoragic pentru a le încuraja să-şi modifice stilul de viaţă sau să înceapă un tratament împotriva hipertensiunii.

  • Hipertensiunea pote fi detectată timpuriu cu un test sangvin

    Un test sangvin de detectare timpurie a hipertensiunii arteriale, care costă doar 15 lire sterline, a fost conceput de medicii de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie. Potrivit autorilor acestui studiu, cel puţin 10% dintre cei 16 milioane de britanici care suferă de hipertensiune ar fi putut fi vindecaţi, dacă ar fi fost diagnosticaţi într-un stadiu timpuriu al bolii, informează dailymail.co.uk.
    Studiul a fost realizat pe baza unui tip specific al maladiei, cauzat de tumorile benigne din glandele suprarenale, un organ aflat deasupra rinichilor care sintetizează un hormon specific. Deşi această boală este deosebit de periculoasă, ea poate fi detectată cu un test care costă doar 15 lire sterline (17,3 euro). Maladia poate fi stopată prin extirparea pe cale chirurgicală a acelor tumori. Operaţia înlătură nevoia de administrare pe tot parcursul vieţii a unor medicamente de regularizare a tensiunii şi reduce în acelaşi timp riscul de infarct, accident vascular cerebral şi alte maladii cu potenţial fatal. Tratamentul are cele mai bune rezultate la pacienţii în vârstă de până la 40 de ani. Potrivit autorilor studiului, peste 10.000 de bărbaţi şi femei aflaţi în jurul vârstei de 20 de ani şi al celei de 30 de ani ar putea beneficia de pe urma acestui test în fiecare an.
    Hipertensiunea afectează o treime dintre adulţi şi creşte considerabil riscul de infarct şi de accident vascular cerebral. Supranumită “ucigaşul tăcut”, din cauza faptului că simptomele sale rămân adeseori neobservate până când este deja prea târziu, hipertensiunea arterială reprezintă prima cauză de mortalitate pe plan mondial.
    Tipul de hipertensiune cauzat de tumorile benigne din glandele suprarenale este deosebit de periculos. Pacienţii prezintă un risc de cinci ori mai mare de infarct comparativ cu pacienţii diagnosticaţi cu hipertensiune cauzată de alţi factori declanşatori, precum fumatul şi stresul. Tumorile din glandele suprarenale prezintă o mutaţie genetică responsabilă cu creşterea producţiei de aldosteron, un hormon care declanşează hipertensiunea arterială.
    Studiul a fost publicat în revista Nature Genetics.