word-monitor

Tag: Guvernul Romaniei

  • România vrea să dea un nou impuls investiţiilor străine directe, cu valoare adăugată

    Guvernul României are o strategie consistentă de reconstrucţie a încrederii investitorilor străini şi se doreşte, astfel, să se dea un nou impuls investiţiilor străine directe cu valoare adăugată, a declarat, marţi, Dan Şova, ministru delegat pentru Proiecte de Infrastructură de Interes Naţional şi Investiţii Străine, la Forumul Economic şi Comercial China-Europa Centrală şi de Est, de la Bucureşti.
    „Guvernul României are o strategie consistentă de reconstrucţie a încrederii investitorilor în România. Dorim să dăm un nou impuls investiţiilor străine directe cu valoare adăugată, care să contribuie la crearea şi menţinerea locurilor de muncă şi o bunăstare regională. Investiţiile străine nu sunt şi nu trebuie să fie un scop în sine. Ceea ce ţintim este creşterea competitivităţii, iar acest lucru se face prin folosirea eficientă a resurselor disponibile, combinate cu utilizarea tehnologiilor de ultimă generaţie. Vrem ca România să devină un hub tehnologic şi industrial în Europa Centrală şi de Est şi subliniez aici potenţialul domeniului auto. Renault şi Ford au ales România ca ţară de producţie. Automobile complet utilate sau componente auto produse la cele mai înalte standarde de calitate sunt fabricate în România”, a afirmat Şova.
    Potrivit oficialului, România deţine unul dintre cele ai importante capitaluri de lucru din Europa şi nu numai în industria IT&C, amintind, în acelaşi timp, şi de proiectele strategice gândite de către autorităţile române.
    „Consider că nu mai e niciun secret pentru nimeni că România deţine unul dintre cele bune capitaluri de lucru în industria IT&C. Aici au venit HP, Oracle, Microsoft, IBM, companii care au deschis şi centre de cercetare. Vorbim aici şi despre Huwaei, care vrea să investească într-un centru de dezvoltare în România peste 100 milioane de euro, până în anul 2018. România a demarat procedurile pentru realizarea de obiective majore de investiţii strategice în domenii-cheie, precum energia şi agricultura. Amintesc doar de noile reactoare nucleare de la Centrala Nucleară de la Cernavodă sau de hidrocentrala de la Tarniţa, pentru care companii importante din China şi-au manifestat interesul. Iar dacă vorbim de proiecte energetice, daţi-mi voie să felicit China pentru angajamentul de investiţii de aproape un miliard de euro pentru realizarea unui proiect energetic de 500 Mw la Rovinari (…)”, a menţionat ministrul Dan Şova.
    Acesta a adăugat că, pe baza celei mai importante creşteri economice din Uniunea Europeană, înregistrată în primele nouă luni ale anului, România se poate lăuda cu cifre importante.
    „În ceea ce priveşte agricultura, Guvernul vrea să relanseze Canalul Siret — Bărăgan, care va deveni cel mai important proiect de infrastructură în agricultura României din ultimii 20 de ani, cu o investiţie estimată la 3,5 miliarde de euro, dacă ţinem cont de evaluarea făcută în urmă cu 10 ani. În acest moment, studiul de fezabilitate al acestui proiect este în elaborare. Schemele de ajutor de stat pentru crearea de locuri de muncă au dat rezultate. Urmează schema de minimis pentru IMM. Vom încuraja crearea parcurilor tehnologice şi industriale şi construirea unor huburi de afaceri, concomitent cu consolidarea a numai puţin de 42 de clustere de sistem. Există, deci, condiţii macro-economice favorabile în România, cu o creştere economică de 2,7% în primele trei trimestre ale acestui an, cea mai puternică din Uniunea Europeană. Apoi, o consolidare bugetară bună, o inflaţie scăzută şi un curs de schimb stabil. În România, creşterea economică este susţinută de următorii piloni principali: industria şi energia. În ultimele 18 luni, rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut de la 7% la peste 25%”, a spus Şova.

  • Autorităţile de Sănătate Publică „înghit” direcţiile de sănătate

    Autorităţile de Sănătate Publică „înghit” direcţiile de sănătate

    Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică proiectul Hotârârii de Guvern  care reorganizează structurile din teritoriu ale ministerului. Este de fapt o descentralizare făcută prin reorganizare. Revin în atenţie Autorităţile de Sănătate Publică, numai că acestea devin structuri regionale cărora le sunt arondate mai multe judeţe. În locul direcţiilor de sănătate publică rămân oficii judeţene de sănătate care nu au personalitate juridică şi se supun Autorităţii de Sănătate Publică. Cel puţin aşa arată proiectul Ministerului Sănătăţii, proiect care are mari şanse să devină realitate. Galaţiul pierde direcţia de sănătate publică, care va deveni oficiu, şi intră în sfera de control a Autorităţii de Sănătate Publică din Constanţa.

    „Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art. 1. (1) Se înfiinţează Autorităţile Teritoriale de Sănătate Publică, servicii deconcentrate ale Ministerul Sănătăţii, cu personallitate juridică, numite în continuare ATSP, prin reorganizarea direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi transferul activităţilor prevăzute la art. 4 alin. (3) către consiliile judeţene şi Consiliul General al municipiului Bucureşti. (2). În subordinea ATSP funcţionează 42 de oficii judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, unităţi fără personalitate juridică, numite în continuare OSP, arondate conform Anexei 1. (3). ATSP şi OSP se organizează şi funcţionează în sediile şi locaţiile în care funcţionează în prezent direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti”, se arată în proiectul Ministerului Sănătăţii. Tot în sarcina autorităţilor cade şi asigurarea asistenţei medicale în caz de dezastre.

    Proiect pentru păstrarea influenţei în teritoriu

    Potrivit  art. 2 din proiectul de înfiinţare al ASP-urilor, domeniile de activitate ale ATSP vor fi sănătatea publică, inspecţia sanitară de stat şi laboratorul de investigaţii şi radiaţii. Pe plan judeţean acestea vor rămâne în subordinea oficiilor judeţene de sănătate publică. În schimb, programele de sănătate, birourile de avizare şi monitorizarea factorilor de mediu vor trece în subordinea autorităţilor locale, adică a CJ.

    „Prin acest proiect care are şanse să devină funcţional, Ministerul Sănătăţii îşi arată intenţia de a păstra totuşi şi propriile structuri în teritoriu. Asta deoarece în planul de descentralizare pus recent în discuţie direcţiile de sănătate publică ar fi trecut cu totul în subordinea autorităţilor locale”, crede dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi. Prin reorganizare vor dispărea şi posturi, deoarece compartimentele financiar-contabil, de achiziţii, audit sau juridic din cadrul direcţiilor de sănătate publică vor dispărea. Numai la Galaţi, în aceste compartimente lucrează şapte persoane.

  • Vor creşte taxele?

    Nesatisfăcut de încasările bugetare pe care le-a programat, dar nu le-a pus şi-n buzunar, Guvernul pare a fi pus gând rău cotei unice. Statul vrea din ce în ce mai mulţi bani şi istoria arată că în anii electorali, cum e următorul, nu se abţine de la cheltuieli, chiar dacă economia nu se simte prea bine.

    Motivul posibilelor schimbări fiscale? Guvernul nu strânge suficienţi bani la buget. În opt luni scurse din acest an, veniturile erau la 21,2% din PIB, foarte aproape de nivelul de 21,4% din PIB înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut – în termeni nominali a strâns mai mult decât în 2012. Însă, când a făcut legea bugetului, statul s-a gândit că ar vrea să încaseze din taxe şi impozite 33,4% din PIB în 2013, cu 0,5 pp mai mult decât în 2012, la un deficit de 2,3%.

    Prin consilierii săi, premierul Ponta a lansat un apel către contribuabili să îşi plătească taxele. Cristian Socol îi invita pe cei care fac evaziune să fie corecţi şi să dea obolul statului. Dar dacă apelul la corectitudinea fiscală a românului nu funcţionează, există totdeauna varianta unor biruri mai mari. Câţi bani ar strânge statul din creşterea cotei unice şi o uşoară scădere a TVA?

    „Estimăm că impactul modificărilor de taxe ar creşte încasările la buget cu 1,4% din PIB. Individual, creşterea taxei pe profit şi venituri ar trebui să crească veniturile la buget cu 2,1% din PIB, în timp ce scăderea TVA ar reduce veniturile cu 0,7% din PIB”, spun analiştii ING Bank.

    Statul a cheltuit mai mulţi bani în acest an pe salarii şi pensii. Primele au fost crescute cu procentele tăiate în 2010, iar ultimele cu puţin sub rata inflaţiei. Pentru la anul, statul pare să aibă aceleaşi gânduri bune pentru angajaţii săi şi pentru pensionari.

    „În timp ce unele surse spun că premierul a prezentat aceste potenţiale schimbări ca o opţiune pentru a creşte veniturile fiscale, alţii au notat că aceste schimbări vor fi folosite pentru a creşte pensiile şi salariile bugetarilor”, notează cei de la ING.

    Pentru anul viitor, Finanţele ar trebui să facă rost suplimentar de 1% din PIB la bugetul de stat, estimează cei de la ING, adică aproximativ 1,4 miliarde de euro.

    Dacă mărirea birurilor ar satisface foamea de bani a statului, pentru contribuabili nu are cum să fie o veste bună. Creşterea taxelor va lovi consumul, investiţiile şi economisirea pe termen lung şi, în definitiv, potenţialul de creştere al României. În plus, nici bugetul de stat nu se va îndestula pentru multă vreme.Pe termen scurt, colectarea va arăta OK, pe termen lung, efectul va fi ca la TVA, economia se mută în subteran. Statul încasează doar aproximativ jumătate din taxa pe valoare adăugată, potrivit unor estimări. Nivelul ridicat al evaziunii fiscale arată că pragul de suportabilitate a actorilor economici la presiunea fiscală a fost atins.

    Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a declarat că românii s-au îndreptat în masă către încasarea veniturilor prin PFA – persoană fizică autorizată – ca să scape de plata unor contribuţii sociale mari.

    Analiştii ING estimează că BNR va interveni pentru atenuarea creşterii de taxe. Dobânda cheie, în acest scenariu, ar urma să scadă la 3%, faţă de nivelul de 3,5% estimat de bancă pentru prima parte a anului viitor. De asemenea, cred cei de la ING, cursul de schimb ar urma să se deprecieze suplimentar cu 2-4% anul viitor, în plus faţă de deprecierea estimată la 2%.

    Goana după bani

    În ciuda retoricii optimiste în ceea ce priveşte capacitatea de împrumut ieftin a Finanţelor, Executivul a început să strângă cash cu două mâini în ultima lună. După o emisiune de obligaţiuni de 500 de milioane de euro, Ministerul de Finanţe a tras şi 700 de milioane de euro, fonduri pentru zile negre de la Banca Mondială, motivând că dobânda este mică. Þinta de deficit pentru acest an urmează să fie extinsă la 2,5%, şi bugetul va fi rectificat negativ. Însă perspectivele creşterii de taxe rămân pentru la anul, spun analiştii.

    Unii spun că se pregăteşte impozitarea progresivă pentru la anul, mai ales că sceste politici de creştere a taxelor au susţinerea FMI. Să ne amintim că anul viitor este unul electoral, şi că istoria ne arată că în prag de alegeri Guvernul nu scade cheluielile, astfel că trebuie să facă rost de mai mulţi bani, chiar dacă prin taxe va afecta economia.

    Dan Manolescu, secretar de stat în MFP, spune că introducerea unei cote diferenţiate de impozitare nu ar putea reprezenta o soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare în 2014, întrucât din punct de vedere tehnic este un proces mult mai lung decât cel al trecerii la cota unică, potrivit Mediafax.

    De asemenea, Manolescu spune că liberalii nu susţin creşterea cotei unice la 22%, astfel că această măsură nu are susţinere politică.

    Între timp, premierul Ponta a anunţat că Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei noi taxe pe carburanţi, un produs care este deja foarte puternic taxat.

  • „Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi”

    „Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi”

    Guvernul a început lupta cu evaziunea fiscală, iar evenimentele din ultimul timp sunt dovadă a acestui fapt, afirmă consilierul premierului Victor Ponta pe probleme macroeconomice, Cristian Socol.
    Într-o declaraţie acordată AGERPRES, Socol spune că ”evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare dintre noi” şi adaugă că evaziunea fiscală afectează în primul rând cetăţenii cinstiţi, deoarece aceştia sunt cei care pierd cel mai mult de pe urma lipsei banilor de la bugetul de stat.
    ”Guvernul a demarat lupta împotriva evaziunii fiscale nu doar la nivel declarativ, aşa cum s-a întâmplat în anii precedenţi, din tribune, ci a intrat pe teren şi joacă tare. Evaziunea fiscală este o boală a societăţii care afectează în special cetăţenii cinstiţi, care îşi plătesc cu conştiinciozitate taxele şi impozitele. Deşi aceştia contribuie la bunăstarea societăţii, sunt văduviţi de beneficiile de care ar trebui să aibă parte tocmai din cauza evazioniştilor, care se bucură de serviciile statului fără să plătească pentru ele. Evazioniştii nu fură de la o entitate abstractă numită stat, ci fură de la fiecare din noi. Fură de la drumuri, de la şcoli, de la spitale, de la absolut toate cele care depind de bugetul public”, a declarat Socol.
    De asemenea, el spune că acţiunile demarate în ultima perioadă, cât şi modificările legislative promovate de Guvern, încep să aibă efecte şi se observă deja o creştere a încasărilor.
    ”Descinderile procurorilor, destructurarea marilor reţele de evaziune fiscală, modificările aduse Codului Insolvenţei, dar şi reducerea TVA la pâine încep să aibă efecte pozitive la nivelul încasărilor la bugetul de stat. Toate acestea au făcut ca evazioniştii să se gândească de două ori înainte de a încălca legea, deoarece riscul a devenit mai mare, iar beneficiile mult mai mici”, a mai spus consilierul premierului Victor Ponta.

  • Construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect prioritar pentru Guvern

    Proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă este prioritar pentru Guvernul României, în condiţiile în care energia este un pilon central al programului de guvernare, potrivit ministrului Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu.
    Acesta s-a întâlnit joi cu reprezentanţi ai companiilor SNC Lavalin Nuclear, Ansaldo Nucleare, Elcomex IEA şi Candu Energy. Discuţiile au vizat proiectul de construcţie a reactoarelor 3 şi 4 ale centralei de la Cernavodă şi posibile scenarii de finanţare a acestora.
    În urmă cu o săptămână, directorul general al Nuclearelectrica a declarat că preocuparea companiei este ca proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă să devină bancabil şi să fie realizat în cel mai scurt timp. “Preocuparea noastră este să-l facem bancabil şi să-l finalizăm în timp cât mai scurt. Pentru acest lucru, suntem în discuţii cu potenţialii investitori”, a spus Lulache. Directorul Nuclearelectrica a precizat că nu poate da numele acestor investitori, întrucât există contracte de confidenţialitate, însă a arătat că aceştia nu sunt de pe un singur continent.
    Din informaţiile oferite până acum de autorităţi, mai multe companii din Europa, China şi Coreea şi-au exprimat interesul pentru acest proiect.
    Proiectul reactoarelor 3 şi 4 ar putea să nu genereze un flux de numerar suficient pentru a fi bancabil, iar rata internă de rentabilitate, de 11,3%, este mai mică decât cea cerută de investitorii privaţi pentru acest proiect, se arată în Planul de Administrare al Nuclearelectrica, postat pe site-ul companiei cu ocazia listării la bursă.
    În conformitate cu scenariul de bază din studiul de fezabilitate realizat de Ernst & Young, costurile totale de investiţie se ridică la opt miliarde de euro, din care contractul de inginerie, construcţie şi proiectare la cheie — cinci miliarde de euro, costurile de finanţare — 1,1 miliarde de euro, alte investiţii în numerar — 377 de milioane de euro, alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar — 996 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei privind împrumuturile — 281 de milioane de euro, contul de prefinanţare a rezervei de mentenanţă — 106 milioane de euro.
    Costurile totale cu investiţiile pentru un MW instalat sunt de 4,985 milioane de euro, iar costurile overnight sunt de 4,231 milioane de euro, se mai arată în documentul citat. Cele două reactoare vor avea o putere instalată totală de 1.400 de MW.

  • Ordonanţă de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă

    Guvernul a adoptat în şedinţa de miercuri ordonanţa de urgenţă privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
    “Prin adoptarea Codului insolvenţei, domnul ministru al Justiţiei a lucrat mult la el, vreau să lovim exact unde avem probleme cu evaziunea fiscală: firme care intră în insolvenţă doar pentru a nu-şi plăti datoriile. Nu au nicio problemă, dar e mai uşor să nu plăteşti datorii, ci să dai lecţii la alţii. Dacă trei companii din acelaşi domeniu plătesc taxele şi una fraudează şi nu-şi plăteşte taxele, evident că aceea este avantajată. Vreau (…) să dăm un semnal foarte clar: cei care intră în insolvenţă doar ca să nu-şi plătească taxe la stat aceia se duc în faliment, direct. Nu-i mai protejăm. Pe cei care au probleme, (…) aşa cum se întâmplă în toate ţările civilizate, îi ajutăm să se restructureze”, a spus Victor Ponta.
    În context, el a arătat că există probleme pe partea de încasări la buget, lucru datorat şi reorganizării ANAF.
    Ordonanţa prevede procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă şi a fost dezbătută în primă lectură de către Guvern, la începutul lunii septembrie.
    Conform acesteia, debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă, ca în prezent.
    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

  • Guvernul vrea să înfiinţeze o agenţie pentru atragerea investiţiilor

    Guvernul îşi propune să înfiinţeze o agenţie pentru atragerea investiţiilor, atât autohtone, cât şi străine, a declarat Cristian Socol, consilierul premierului Victor Ponta pe probleme macroeconomice.
    “Dorim crearea unei agenţii de atragere a investiţiilor – nu numai investiţii străine, ci şi investiţii autohtone -, pentru că nu trebuie să facem tratament discriminatoriu între investiţiile străine şi investiţiile româneşti. Până la crearea acelei agenţii care va fi compatibilă ca organizare şi ca structură cu ceea ce se întâmplă în Ungaria, Polonia, Slovacia, în toate ţările din clusterul nostru, iniţiem deja demersuri pentru parteneriate strategice cu firmele care investesc în România. Dorim modificarea de paradigmă, în sensul că birocraţia o putem reduce şi prin păstrarea de contact permanent cu aceste firme”, a susţinut Cristian Socol.
    El a explicat că în cadrul agenţiei vor activa “manageri de proiect” şi fiecare dintre ei va ţine legătura cu investitorii dintr-un anumit sector.
    “În cadrul acestei agenţii, fiecare manager de proiect va avea un anumit sector, dintre sectoarele pe care le definim strategice şi se va ocupa de investitorii din acel sector, astfel încât să trecem peste ceea ce corect se definea ca fiind proceduri birocratice şi care măresc costurile de tranzacţii ale firmelor”, a detaliat Socol.
    El a mai amintit că, pentru a reduce din birocraţia imputată de oamenii de afaceri străini, Registrul Comerţului a comasat anumite taxe pe care investitorii le plăteau la înfiinţarea unei firme.
    “Suntem în dezbateri cu Registrul Comerţului pe propunerea de a se implementa crearea unei firme în 24 de ore, cu anumite condiţii de validitate a actelor, de corectitudine a informaţiilor transmise”, a adăugat Socol.
    De asemenea, el spus că Executivul ar intenţiona să creeze un departament de încurajare a start-up-urilor, care să aibă finanţare din fonduri europene, măsură ce i-ar ajuta pe tineri să facă afaceri.

  • Un draft al bugetului va fi gata până la mijlocul lui octombrie

    Ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea, a anunţat că un draft al bugetului de stat pentru anul 2014 va fi gata până la mijlocul lunii octombrie.

    Voinea a spus că sunt multe propuneri de luat în discuţie în ceea ce priveşte diminuarea poverilor fiscale şi că procesul de elaborare a bugetului va fi diferit decât în alţi ani, pentru că trebuie să treacă şi pe la Uniunea Europeană.

    “Procesul privind elaborarea bugetului va fi diferit decât în anii trecuţi, pentru că trebuie să treacă şi pe la Uniunea Europeană. Nu doar pentru România, pentru toate ţările europene. Începând cu acest an s-a intrat în aşa-numitul semestru european, deci inclusiv Germania trebuie să ceară la Bruxelles aprobarea pentru buget, ceea ce vom face şi noi. Va exista, deci, un draft al bugetului până la mijlocul lunii octombrie. Până atunci vom clarifica care este baza de pornire, deci care sunt veniturile pe care ne putem baza în mod prudent anul viitor, deficitul se cunoaşte – 2 la sută din PIB -, pe care îl putem avea anul viitor şi, în interiorul acestei anvelope, unde se pot duce banii. Sigur că nu se pot duce în toate părţile, fie poate să scadă CAS, poată să scadă TVA, pot să crească investiţiile. Trebuie şi o prioritizare şi între obiectivele bugetare pentru anul viitor”, a explicat ministrul.

    Liviu Voinea s-a referit şi la arieratele primăriilor, precizând că legea prevede două situaţii pentru autorităţile locale care au probleme cu bani. Una dintre ele, cea mai gravă, este insolvenţa.

    “Una este, practic, insolvenţa, dar aici sunt extrem de puţine. Noi nu cunoaştem decât un singur caz, care a fost, de altfel, şi mediatizat. A doua situaţie o reprezintă primăriile, autorităţile locale aflate în dificultate, într-o situaţie de criză financiară, dar nu în insolvenţă. În acest moment, numărul celor care au raportat este foarte redus. Marea majoritate a autorităţilor locale nu sunt într-o astfel de situaţie. De altfel, legea obligă conducătorii autorităţilor locale să informeze cu privire la aceste situaţii. Nu este un fenomen”, a mai spus Voinea.

    El a arătat că guvernul are în lucru o ordonanţă de urgenţă privind criteriile de prioritizare a investiţiilor.

    “Va fi pe agenda Guvernului în cel mai scurt timp. Tocmai pentru ca toată lumea să ştie care este lista cu investiţiile prioritare ale Guvernului, să putem împreună să verificăm modul în care sunt bugetate aceste investiţii, modul în care sunt executate, într-o manieră cât se poate de transparentă”, a afirmat ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.

  • S-a înfiinţat guvernul-alternativă al PDL

    Colegiul Director al PDL s-a reunit în urmă cu o săptămână la Baia Mare, unde au avut loc discuţii în privinţa constituirii guvernului alternativă. Acesta a fost deja stabilit şi, în urma votului, va fi condus de fostul ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu. Conform spuselor consilierului judeţean Ion Ştefan, guvernul alternativă îşi va începe activitatea în luna septembrie şi va monitoriza greşelile USL în guvernare.

    „Guvernul alternativ e un guvern care monitorizează om la om activitatea Guvernului atunci când partidul e în opoziţie. (…) Ceea ce este bine este că din echipă poate face parte oricine – orice om care are competenţe într-un anumit domeniu, orice om care are o experienţă profesională de management în cadrul specialităţii respective. Şi această echipă va fi ajutată de comisiile de specialitate la nivelul fiecărui judeţ şi de comisiile de specialitate la nivel naţional”, a explicat consilierul Ion Ştefan.

  • PDL Galaţi, alături de primarii semnatari ai protestului împotriva Guvernului

    PDL Galaţi a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc la sfârşitul săptămânii trecute, că susţine acţiunea primarilor care au decis să semneze protestul împotriva Guvernului, indiferent de culoarea lor politică. Conform spuselor consilierului judeţean Ion Ştefan, Guvernul se îndreaptă într-o direcţie greşită şi PDL susţine legea ANI aşa cum este ea.
    „Cei care au probleme cu incompatibilitatea să şi le rezolve în justiţie. De fapt, premierul caută un motiv să nu stea de vorbă cu primarii, aruncând această marotă care, din punctul nostru de vedere, nu îşi are sensul. Cei care sunt incompatibili trebuie să meargă în instanţă şi doar acolo se poate demonstra dacă a existat incompatibilitate sau nu”, a explicat Ştefan. De asemenea, acesta a mai adăugat că PDL împărtăşeşte cu cei 45 de primari gălăţeni semnatari aceeaşi îngrijorare cu privire la acţiunile Guvernului, care „are acţiuni numai împotriva celor care vor să facă ceva în această ţară”.