word-monitor

Tag: grecia

  • Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, 12% în Spania şi 10% în Italia

    Indicatorii care măsoară satisfacţia vieţii au scăzut cu 20% în Grecia, cu 12% în Spania şi cu 10% în Italia, iar locuitorii statelor dezvoltate, în ansamblul lor, sunt mai puţin mulţumiţi şi mai suspicioşi decât înainte de declanşarea crizei financiare, potrivit OCDE.
    Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), gradul de satisfacţie este mai redus în cazul locuitorilor zonei euro decât în cel al americanilor, relatează CNBC.
    Nivelul mediu al satisfacţiei vieţii în cele 34 de ţări membre ale OCDE a scăzut uşor în perioada 2011-2012, dar s-a menţinut totuşi relativ constant în cei cinci ani de la prăbuşirea băncii americane Lehman Brothers.
    Cut toate acestea, raportul “How’s Life?” al OCDE arată diferenţe mari între ţări. Astfel, în Grecia nivelul de satisfacţie a populaţiei din Grecia a scăzut cu peste 20%, în Spania cu 12%, iar în Italia cu 10%, statele cele mai lovite de criză fiind afectate de şomajul ridicat şi măsurile drastice de austeritate.
    În SUA, gradul de satisfacţie a scăzut cu 7% pe parcursul a patru ani, până în 2012. În Germania, Israel, Mexic, Rusia şi Suedia a avut loc în schimb o creştere a nivelului de mulţumire.
    Analiza se bazează pe 11 factori consideraţi esenţiali pentru bunăstare, de la sănătate şi educaţie şi până la venituri şi satisfacţia generală a vieţii.
    Criza a erodat şi încrederea populaţiei în guverne şi instituţii, în special în ţările din zona euro unde procentul populaţiei care are încredere în guverne a scăzut cu 10 puncte procentuale în cinci ani încheiaţi în 2012.
    Pe ansamblul statelor membre ale OCDE, mai puţin de jumătate dintre cei intervievaţi au spus că au încredere în guverne, cel mai redus nivel înregistrat din 2006.
    “Acest raport este un semnal de alarmă pentru noi toţi. Ne reaminteşte că obiectivul central al politicilor economice este îmbunătăţirea vieţii oamenilor. Trebuie să regândim cum să plasăm nevoile oamenilor în centrul stabilirii politicilor”, a declarat secretarul general al OCDE, Angel Gurría.
    La nivelul ţărilor membre ale organizaţiei, PIB-ul pe cap de locuitor a fost în 2012 cu 1% sub nivelul din 2007. Totuşi, venitul pe gospodărie a fost mai mare anul trecut decât înainte de criză.
    Veniturile americanilor au avut o evoluţie mai bună decât cele ale europenilor. PIB-ul pe cap de locuitor în SUA aproape a revenit la nivelul anterior crizei, la sfârşitul lui 2012, în timp ce veniturile gospodăriilor au urcat cu 2% faţă de 2007.
    În zona euro, PIB-ul pe cap de locuitor şi veniturile pe gospodărie au scăzut cu peste 4%. În Grecia, veniturile pe gospodărie s-au redus cu 10% atât în 2010 cât şi în 2011.
    OCDE a constatat totuşi că anumite state europene oferă unele dintre cele mai bune condiţii de viaţă, precum Elveţia, ţările nordice şi Marea Britanie, care se află, alături de Australia, Canada şi Noua Zeelandă, printre primele 20 de poziţii.

  • După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).
    Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
    “Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani. Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.

    Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma “troica” creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru. Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind “aproape ca şi cum puşcaşii marini ai  SUA ar fi ajuns într-o zonă de război”. Fondul şi expertiza sa erau “de neînlocuit”, a spus Borges. Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenenţei la zona euro. “Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (…) Programul a fost greşit de la început”, a afirmat el.

    După trei ani, experţii troicii îşi aduc aminte de certuri privind proiecţiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar şi ratele de îndatorare. “A trebuit să negociem cifrele … Nu aşa rebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimările economice pentru Grecia în acest an.
    O sursă majoră de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, întocmită de Fond şi bazată în mare parte pe raporturile datorie guvernamentală/PIB. Regulile Fondului împiedică instituţia să împrumute bani unei ţări care nu-şi poate plăti datoriile, astfel că analiza era crucială pentru ca FMI să poată împrumuta în continuare Grecia. Analiza nu a fost, însă, privită cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre experţii FMI a numit-o o glumă, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca “poveste de adormit copii”, iar un oficial al Ministerului de Finanţe elen a spus că este “ridicolă din punct de vedere ştiinţific”. Borges a declarat, politicos, că a fost “foarte subiectivă”.
    Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus şi o critică dură a rolului Comisiei Europene în cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, că nu a respectat propriile reguli atunci când a împrumutat Grecia. Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reacţionând cu furie. “Nu este corect ca FMI să se spele pe mâini şi să arunce apa murdară în capul Europei”, a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmând că este “o furtună într-un pahar cu apă”. Rehn susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără implicarea FMI, la fel ca alţi lideri importanţi, precum puternicul reprezentant al Germaniei în board-ul BCE, Jorg Asmussen, şi ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble.

    Pe de altă parte, Fondul nu doreşte să-i scadă credibilitatea în Europa. Pentru a evita în oarecare măsură acest efect, FMI a împrumutat sume tot mai mici în noile acorduri de ajutor financiar, dar şi-a păstrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.
    De asemenea, instituţiile europene par în ultima perioadă tot mai încrezătoare în propriile forţe, în contextul calmării crizei, situaţie care le face să se simtă mai puţin dependente de FMI. Şeful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidenţiat această nouă atitudine atunci când a respins ca “lipsite de interes” ratele de îndatorare folosite de FMI la acordarea de împrumuturi. Aceste rapoarte, a afirmat el într-un interviu pentru WSJ, nu iau în calcul dobânzile foarte scăzute şi maturitatea datoriei Greciei către statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil că ţările din zona euro îşi regândesc angajamentul, asumat către FMI la sfârşitul anului 2012, de a şterge o parte din datoria Greciei.
    Şeful FMI, Christine Lagarde, a răspuns joi, de la sediul Fondului din Washington : “Nu am motive să mă îndoiesc că guvernele vor onora şi, dacă este nevoie, vor reitera angajamentele asumate”.
    Unul dintre motivele care au ţinut Fondul implicat în Europa este relaţia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a condiţionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI. Axa Berlin-Washington a rezistat atâta timp cât interesele acestora au coincis, precum în 2012, când FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privaţi ai Greciei pentru a accepta pierderi. În prezent, afirmă oficialii consultaţi de WSJ, Merkel nu vrea să le spună germanilor, nici chiar după încheierea alegerilor parlamentare din septembrie, că guvernul de la Berlin nu va recupera în totalitate împrumuturile acordate Greciei, aşa cum cere FMI. “Dacă zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai bună veste posibilă”, a spus în iulie Lagarde.
    Momentul despărţirii s-ar putea să nu fie prea îndepărat, conchide cotidianul american.

  • Incertitudini politice în Grecia, în urma operaţiunii de anvergură împotriva neonaziştilor

    Incertitudini politice în Grecia, în urma operaţiunii de anvergură împotriva neonaziştilor

    Valul de arestări la care a procedat sâmbătă poliţia antiteroristă elenă a dat o lovitură grea acestei formaţiuni, care s-a ridicat în mai puţin de doi ani la rangul de a treia forţă politică într-o ţară afectată de o criză economică acută şi în care şomajul îngroaşă rândul extremiştilor. Nikos Michaloliakos, fondatorul şi liderul mişcării din 1980, totodată deputat, se află pe mâna justiţiei, la fel ca şi presupusul său om de încredere, Christos Papas, purtătorul de cuvânt Ilias Kasidiaris şi alţi trei parlamentari, reprezentând împreună o treime dintre cei 18 deputaţi ai partidului, care a intrat în Parlament în iunie 2012. Toţi riscă o inculpare pentru apartenenţa sau conducerea unei “organizaţii infracţionale”. Judecătorii de instrucţie vor lua o decizie în acest sens în cursul înfăţişării suspecţilor prevăzute pentru marţi.

    Prezentarea în faţa judecătorilor a celorlalţi 15 membri ai partidului care au fost arestaţi va avea loc marţi şi miercuri. În total, 32 de mandate de arestare au fost emise de către Curtea Supremă, însărcinată cu anchetarea asasinării lui Pavlos Fyssas, un muzician antifascist, în vârstă de 34 de ani, înjunghiat pe 18 septembrie, în apropiere de Atena, de către un membru al partidului neonazist care a recunoscut faptele.

    De la stânga la dreapta, ziarele nu îşi ascundeau, în ediţiile de duminică, surprinderea faţă de întorsătura spectaculoasă pe care a luat-o risposta Guvernului faţă de Zori Aurii, după acest asasinat şi după luni de pasivitate, dacă nu complăcere, faţă de ascensiunea acestei formaţiuni extremiste. “Democraţia îi mătură pe neonazişti”, constata săptămânalul To Vima (centru-stânga), “cele şase capete ale monstrului” au fost înlănţuite, exclama ziarul de stânga Eleftherotypia, aproape la unison cu ziarul liberal Kathimerini, care titra despre “încătuşarea” partidului.

    Însă aceiaşi comentatori politici nu îşi ascund tulburarea faţă de această celeritate “bruscă”. “Replica judiciară din ultimele zile arată că autorităţile aveau la dispoziţie suficiente probe pentru a acţiona împotriva (patridului) Zori Aurii cu mult mai devreme. Faptul că a trebuit să fie asasinat un cetăţean grec pentru a le activa, în contextul în care toate faptele vizând străini au rămas fără răspuns, ridică întrebări”, scrie Nikos Chrysoloras în Kathimerini. În opinia lui Javet Aslam, preşedintele comunităţii pakistaneze din Grecia, contactat de To Vima, “aceste arestări ar fi trebuit să aibă loc acum doi ani şi jumătate sau trei, atunci când agresiunile (mişcării) Zori Aurii împotriva străinilor s-au agravat”.

    Decizia autorităţilor elene de a reacţiona în forţă, sub presiunea premierului conservator Antonis Samaras, permite Greciei să prezinte o faţă mai respectabilă înainte să preia preşedinţia Uniunii Europene (UE), la începutul lui 2014. Însă ea reface, în acelaşi timp, cărţile jocului politic intern. Atât timp cât nu sunt judecaţi şi condamnaţi, deputaţii din cadrul partidului Zori Aurii suspectaţi de comiterea unor abuzuri îşi păstrează mandatul, erau de acord, duminică, unii constituţionalişti. Însă ce se întâmplă cu mandatele în cazul în care aceştia sunt plasaţi în detenţie provizorie, în urma prezentării în faţa judecătorului de instrucţie?

    Anumite ziare îşi puneau întrebări în legătură cu posibilitatea ca Parlamentul grec să funcţioneze cu mai puţin de 300 de deputaţi, prevăzuţi de Constituţie. Coaliţia conservatori-socialişti dispune de o majoritate de cinci mandate în acest Legislativ ales în iunie 2012.

    Eventualitatea unei demisii a celor 18 deputaţi din cadrul partidului Zori Aurii planează, de asemenea, asupra peisajului politic, cu unele consecinţe pe care politologii întâmpină unele dificultăţi în a le descâlci. Antonis Samaras a transmis până acum mesajul că va face totul pentru a evita organizarea unor alegeri parţiale, în urma eventualelor demisii, şi o campanie electorală care ar putea să consolideze stânga radicală Syriza. Cu toate acestea, partidul său ar putea să fie tentat să încerce să atragă alegătorii care părăsesc partidul Zori Aurii. Mai multe sondaje recente relevă un recul al partidului neonazist în intenţiile de vot. “Problema cea mai gravă”, observă Nikos Chrysoloras, “este în continuare de ce, oare, au votat mii de greci pentru un partid care nu a încercat vreodată să îşi ascundă adevărata faţă?” şi ideologia neonazistă.

  • UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca Grecia să înregistreze excedent bugetar primar în 2013

    Grecia şi creditorii săi internaţionali sunt aproape de a ajunge la o poziţie comună privind înregistrarea unui excedent bugetar primar în acest an, a declarat, pentru Reuters, o sursă din Ministerul elen de Finanţe, după întâlnirea oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    Obţinerea unui excedent bugetar primar, înainte de plata dobânzilor, este o condiţie cheie pentru Grecia, care încearcă să negocieze cu UE, BCE şi FMI o nouă reducere a datoriei.

    „Cred că suntem pe punctul de a ajunge la o estimare comună, realistă, că va exista în acest an un excedent bugetar primar redus dar viabil. Încă sunt patru sau cinci probleme asupra cărora încă trebuie să cădem de acord”, a declarat sursa, după întâlnirea de duminică a oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.

    De succesul evaluării implementării reformelor de către autorităţile elene depinde acordarea următoarei tranşe de un miliard de euro din pachetul de asistenţă financiară.

    Pentru prima dată în aproape patru ani, rata şomajului în Grecia a scăzut în trimestrul doi din 2013, a anunţat joi Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT). În perioada aprilie—iunie 2013, rata şomajului a ajuns la 27,1%, în scădere faţă de 27,4% în primul trimestru din 2013.

    Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a şomajului a scăzut la 12,1% în iulie.

    Cea mai recentă evaluare a progreselor înregistrate de Grecia cu implementarea reformelor de către reprezentanţii UE, BCE şi FMI urmează să se desfăşoare cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.

    Atena şi creditorii săi sunt foarte aproape de a ajunge la o poziţie comună privind estimările de creştere a economiei în 2013 şi 2014, susţine oficialul elen, fără a prezenta datele din prognoză.

    Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a confirmat, joia trecută, că se aşteaptă la o scădere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei în acest an, faţă de cea estimată anterior, de 4,2%.

    Grecia speră că o revenire pe creştere după şase ani de recesiune va majora veniturile guvernului şi va ajuta Atena să evite noi măsuri dure de austeritate, pentru a îndeplini ţintele fiscale stabilite cu creditorii internaţionali.

    Încurajat de cele mai recente date privind PIB-ul Greciei, premierul Antonis Samaras a cerut reprezentanţilor UE, BCE şi FMI să nu mai solicite alte concedieri, reduceri de pensii şi salarii.

    Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.

    Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.

  • Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor suplimentar fără noi termeni sau reduceri

    Grecia ar putea primi ajutor financiar suplimentar din partea Uniunii Europene şi a Fondului Monetar Internaţional fără noi condiţii de salvare sau alte reduceri ataşate, potrivit ministrului grec de finanţe Yannis Stournaras, informează agenţia Xinhua.

    “În cazul în care Grecia are nevoie de sprijin suplimentar ce nu va depăşi 10 miliarde de euro (13,4 miliarde de dolari), acesta va fi un pachet de sprijin fără noi condiţii, deoarece obiectivele au fost stabilite până în 2016, precum şi angajamentele noastre”, a declarat Stournaras într-un interviu acordat ziarului duminical “Proto Thema”.

    Recunoscând că în faţa unui posibil gol de finanţare, Grecia nu este încă în nicio poziţie de a reveni pe pieţele internaţionale în viitorul apropiat, el a exclus perspectiva unei noi restructurări a datoriilor, într-un astfel de caz.

    “Nu este o posibilitate”, a spus el, referindu-se la decizia de anul trecut a Eurogrupului ce a deschis drumul unei prelungiri a perioadei de rambursare a datoriilor pentru Grecia şi reducerii ratelor dobânzilor pentru împrumuturile de salvare acordate ţării puternic îndatorate, exclusă de pe pieţe în 2010 în anumite condiţii.

    Printre altele, Stournaras şi-a reafirmat încrederea că ţinta realizării unui surplus bugetar primar va fi atinsă în 2014, în acelaşi an când expiră al doilea program actual de salvare.

    Din 2010, Grecia este ţinută pe linia de plutire cu un total de 240 de miliarde de euro finanţat în cadrul a două programe de salvare, în schimbul unei austerităţi dure şi a unui plan de reformă lovit de întârzieri.

    În ciuda ajutorului internaţional crucial pentru a evita falimentul şi a unei ştergeri suplimentare din datoria sa a aproximativ 100 de miliarde de euro anul trecut, la sfârşitul primului semestru din 2013 Grecia încă avea o datorie de 321 de miliarde de euro, potrivit ultimelor date oficiale, care sunt considerate nesustenabile de unii analişti, aminteşte Xinhua.

    Până în prezent, în 2013, în ciuda austerităţii de trei ani şi a aplicării reformei, datoria a crescut cu 16 miliarde de euro de la 305 miliarde de euro la sfârşitul anului 2012.

    Drept rezultat, discuţiile despre un al treilea plan de salvare sau o a doua ştergere a datoriei au reapărut recent. Şi în timp ce se înmulţesc declaraţiile unor oficiali europeni că un sprijin suplimentar ar putea fi acordat Atenei, lideri cum ar fi cancelarul german Angela Merkel au avertizat că o nouă ştergere a datoriei ar afecta stabilitatea zonei euro.

  • Trofeul Festivalului „Doina Covurluiului” a plecat în Grecia

    Festivalul Internaţional de Folclor „Doina Covurluiului”, desfăşurat săptămâna trecută în Parcul Rizer, a fost un real succes, gălăţenii venind la spectacolele din program într-un număr neaşteptat de mare – nu mai puţin de 10.000 de spectatori, conform spuselor reprezentanţilor Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, organizatorul Festivalului.

    De asemenea, profesionalismul şi originalitatea celor mai bune ansambluri au fost răsplătite în cadrul galei laureaţilor. Juriul, format din Theodor Vasilescu (artist emerit, coregraf – preşedintele juriului), Marin Barbu (coregraf), Ştefan Coman (directorul ansamblului „Baladele Deltei”), Iosif Titi Boantă (coregraf ansamblul „Mureşul”) şi directorul CCDJ, Sergiu Dumitrescu, a avut dificila sarcină să aleagă ansamblurile cele mai bune şi, nu în ultimul rând, pe cel care merită trofeul Festivalului.

    Astfel, marele trofeu a plecat în Grecia, fiind cucerit de Ansamblul Folcloric „Ioakim Lioulias”. Mai departe, clasamentul arată în felul următor: premiu pentru creativitate, dinamism şi tinereţe – Slovacia, premiul pentru păstrarea folclorului tradiţional – Bulgaria, premiul pentru virtuozitate şi varietatea spectacolului scenic – Republica Moldova, premiul pentru autenticitate şi spectaculozitatea repertoriului – Muntenegru, premiul pentru remarcabila prezentare a spectacolului scenic – Serbia, premiul pentru popularitate – Algeria, premiul pentru valorificarea folclorului – Ciprul de Nord, premiul tinereţii – Georgia.

  • Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor care muncesc în străinătate sunt în Grecia, Spania şi Cipru

    Cele mai mici salarii oferite românilor sunt în ţările care au dificultăţi economice, respectiv, Grecia, Spania şi Cipru, dar scăderi se constată şi în Italia, pentru anumite domenii de activitate (îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj), a declarat Brînduşa Deac, manager PR al platfomei de recrutare Tjobs.ro.
    „În ţările care au dificultăţi economice, precum Grecia, Spania şi Cipru, românilor le sunt oferite cele mai mici salarii. Astfel, în Grecia primesc între 600 şi 900 euro/lună şi doar pentru anumite meserii se depăşeşte nivelul de 1.000 euro. În Spania, salariile sunt cuprinse între 200 şi 600 euro, dar în ultima vreme numai oferte pentru babysitter sunt disponibile. În Cipru, bucătarii pot primi până la 1.000 euro, celelalte oferte fiind între 600 şi 800 euro”, a afirmat Brînduşa Deac.
    Aceasta a adăugat că, în oferta salarială a Italiei, au apărut scăderi pentru anumite domenii de activitate cum ar fi îngrijire persoane vârstnice, hoteluri, turism, restaurante, catering sau curăţenie şi menaj.
    Domeniile cu cele mai mici oferte salariale sunt internship (500 euro), îngrijire persoane vârstnice (de la 650 euro până peste 1.200 euro, dacă se cer studii medicale), curăţenie-menaj (de la 600 euro şi, foarte rar, mai mult de 1.000 euro pe lună).
    În domeniul hotelier şi în turism, salariile lunare pornesc de la 450 euro/lună – pentru personalul fără calificare, dar depăşesc 1.200 euro, pentru anumite posturi – bucătar sau recepţioner. Aceste oferte au incluse, de obicei, cazarea şi masă, iar o parte prevăd şi ‘bacşişuri’ (tips), astfel că, uneori, câştigul net poate fi mai mare.
    Potrivit analizei Tjobs, românii care doresc să muncească în străinătate aplică la oferte salariale de cel puţin cinci ori mai mari decât cele din România. Contează însă numărul ofertelor, accesibilitatea (cerinţe minime de calificare şi limbă), dar şi cât de uşor se poate ajunge în respectiva ţară, de exemplu, în Marea Britanie, demersurile sunt mai greoaie, românii având încă restricţii pe piaţa muncii de acolo.
    Oferta salarială pentru românii care doresc să muncească în străinătate variază nu doar în funcţie de nivelul de experienţă într-un anumit domeniu, ci depinde şi de ţară, precizează o analiză Tjobs, remisă AGERPRES.
    „Am făcut o analiză a salariilor oferite pentru câteva dintre cele mai căutate oferte de muncă pe platforma online Tjobs.ro şi am constatat diferenţe semnificative. Astfel, pentru cei care doresc un post de îngrijitor pentru persoane vârstnice, diferenţa este de 1.400 euro lunar, între Marea Britanie, care oferă un salariu maxim de 2.300 euro, şi Italia, care oferă un salariu maxim de 900 euro”, arată Brînduşa Deac.
    Între muncitorii agricoli necalificaţi din Italia sau Suedia şi cei din Germania, unde se câştigă cel mai bine, respectiv, 1.550 euro, diferenţa salarială este de 550 euro.
    Ospătarii primesc 1.400 euro/lună în Marea Britanie şi cel mult 700 euro – în Cipru. În majoritatea ofertelor de acest fel, angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazare şi masă.
    Şi nivelul câştigurilor bucătarilor depinde de ţară. Între Marea Britanie şi Cipru diferenţa este de 800 euro, cele mai mari câştiguri fiind în Regatul Unit (1.800 euro/lună). În majoritatea ofertelor analizate de Tjobs, se specifică şi faptul că angajatorul pune la dispoziţia angajatului cazarea şi masă. Nu au fost luate în considerare ofertele pentru bucătari şefi.
    Pentru cei care doresc să muncească în construcţii şi sunt specializaţi în meserii specifice, diferenţa este de 700 de euro lunar, între Polonia (1.800 euro) şi Franţa sau Germania unde salariul poate atinge 2.500 euro.
    Asistenţii medicali care doresc să profeseze în clinici sau spitale din străinătate, mai puţin în centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice, au de ales între între Elveţia, care oferă până la 2.250 de euro/lună, şi Italia, unde salariul maxim este de 1.700 de euro.
    Cea mai mică diferenţa salarială, doar 300 euro, se întâlneşte în cazul şoferilor profesionişti. În Italia, aceştia primesc cel mult 2.000 euro, iar în Olanda, 1.700 euro.
    Tjobs.ro este divizia online a Grupului Tjobs, prezentă la nivel internaţional, care reuneşte agenţii de recrutare şi angajatori cu 160.000 de oferte de muncă anual în peste 90 de ţări.