word-monitor

Tag: germania

  • Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE

    Germania şi Franţa s-au alăturat Marii Britanii în demersul de elaborare a unor măsuri de limitare a imigraţiei în interiorul graniţelor Uniunii Europene, alimentând astfel tensiunile provocate de aceste iniţiative înaintea summitului de la Vilnius, scrie joi publicaţia Financial Times.
    Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor.
    Astfel, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri să ia măsuri de prevenire a „cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale”, încercând astfel să descurajeze „imigraţia generată de sărăcie” ce provoacă probleme în unele oraşe.
    În acelaşi timp, guvernul francez a cerut înăsprirea controalelor pentru lucrătorii temporari veniţi din alte ţări, anunţând miercuri măsuri de prevenire a ceea ce a numit abuzul privind normele europene care reglementează angajarea temporară a lucrătorilor din alte state. Problema imigraţiei a fost abordată în Franţa de Frontul Naţional, de extremă dreapta, pe care sondajele îl plasează pe o poziţie fruntaşă în perspectiva alegerilor europarlamentare, la fel cum este şi cazul formaţiunii UKIP din Marea Britanie.
    Problema imigraţiei se află şi în atenţia reuniunii de joi şi vineri a liderilor europeni, care se întâlnesc la Vilnius la summitul Parteneriatului Estic. Cu această ocazie, premierul britanic va explica planul său de revizuire substanţială a politicii privind imigraţia. El vrea ca liderii europeni să discute despre modificarea tratatelor europene pentru a preveni „migraţii masive” în viitor, atunci când state mai sărace se vor alătura blocului comunitar. Acest plan a fost sever criticat în estul Europei şi l-a determinat pe comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, să avertizeze Marea Britanie că riscă să devină „ţara cea rea”.
    Totuşi, deşi se gândesc şi ele la măsuri antiimigraţie, guvernele de la Paris şi Berlin nu sprijină ambiţia lui Cameron de a revizui tratatele europene în sensul restrângerii dreptului liberei circulaţii în interiorul Uniunii Europene.
    Tonul acestei dezbateri a provocat îngrijorare în estul Europei. „Nu puteţi avea dreptul de a vă stabili companiile la Bucureşti sau Sofia pentru a beneficia de costul redus al forţei de muncă fără să acceptaţi şi lucrătorii din România şi Bulgaria în ţara voastră”, a avertizat eurodeputata Monica Macovei, citată de Financial Times.
    La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, după o discuţie cu David Cameron, că „libertatea de mişcare este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat”. Barroso a admis că fluxurile de imigranţi pot antrena „provocări”, dar a precizat că normele europene conţin deja dispoziţii care să prevină posibilitatea de a abuza de sistemele de protecţie socială.

  • Germania a devenit prima ţară europeană care a legalizat al treilea gen

    Germania a devenit prima ţară europeană care a legalizat al treilea gen

    Germania a devenit vineri prima ţară europeană care autorizează ca bebeluşii născuţi fără o identitate sexuală clară, ca băiat sau fată, să fie înregistraţi fără o specificare a genului, relatează France Presse.

    Astfel, părinţii vor putea să lase necompletată rubrica referitoare la identitatea sexuală a copilului în certificatul de naştere, iar termenul „sex nedeterminat” urmează să îşi facă apariţia în registrele stării civile. „Este pentru prima dată când legea recunoaşte că există oameni care nu sunt nici bărbat, nici femeie, sau de ambele sexe — oameni care nu se încadrează în categoriile legale tradiţionale”, a explicat pentru AFP Konstanze Plett, profesor de drept la Universitatea din Bremen (nord-vest).

    Măsura este menită să atenueze presiunea exercitată asupra părinţilor, puşi în situaţia de a decide de urgenţă intervenţii chirurgicale controversate, pentru a atribui un sex nou-născutului, atunci când acesta prezintă o ambiguitate sexuală constitutivă.

    Paşapoartele germane în care se aplică “M” pentru masculin sau “F” pentru feminin vor conţine în curând şi “X” în rubrica rezervată determinării sexuale a individului, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne din Germania.

    Potrivit expertei Konstanze Plett, specialistă în drepturile persoanelor intersexuale, aceste noi reglementări se vor aplica şi altor documente oficiale.

    Chiar dacă legea a intrat efectiv în vigoare la 1 noiembrie, ea nu răspunde la unele întrebări despre ceea ce înseamnă să trăieşti fără o identitate sexuală stabilită în mod legal. Parlamentul trebuie acum să clarifice care vor fi consecinţele acestei schimbări în materie de căsătorie şi uniune civilă. În Germania, căsătoria poate fi doar între un bărbat şi o femeie, în timp ce contractul de uniune civilă („Lebenspartnerschaft”) este destinat exclusiv persoanelor de acelaşi sex.

    Legea este destinată părinţilor de nou-născuţi şi „nu poate rezolva toate problemele complexe legate de persoanele intersexuale”, a explicat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne.

    Din partea asociaţiilor din domeniu, preocuparea este în principal de a şti cum va fi viaţa copiilor care nu sunt clasificaţi la naştere ca băiat sau fată într-o lume ce funcţionează în mare parte în baza logicii binare bărbat/femeie.

    „La şcoală sunt toalete pentru băieţi şi fete, dar unde va merge copilul intersexual?”, se întreabă Silvan Agius, de la ILGA Europe, organizaţie care pledează pentru drepturi egale pentru homosexuali, lesbiene, bisexuali, persoane trans şi intersexuale.

    „Legea nu schimbă asta. Ea nu va crea imediat un spaţiu în care oamenii intersexuali să poată fi ei înşişi”, mai spune ea, estimând, între altele, că Europa a rămas în urmă pe această temă.

    În iunie, Australia, de exemplu, a anunţat introducerea unui nou nomenclator privind recunoaşterea sexelor în documentele oficiale, oferind posibilitatea de a alege între bărbat, femeie sau transsexual.

    Noua lege din Germania survine pe fondul unui raport din 2012, elaborat de un Comitet de etică, format din teologi, universitari şi jurişti, care au avut misiunea de a oferi consiliere guvernului. În raportul menţionat, se sublinia că persoanele care se confruntă cu „diferenţe în dezvoltarea sexuală” suferă din cauza „ignoranţei sociale generalizate” şi a „lipsei de respect din partea corpului medical”.

    În special, raportul făcea referire la mărturia unui individ născut în 1965 fără organe genitale clar identificate şi care a fost castrat în copilărie, fără consimţământul părinţilor săi. „Eu nu sunt nici bărbat, nici femeie”, afirmă individul în cauză, adăugând: „sunt o cârpeală creată de medici, zdrobit şi marcat pe viaţă”.

    Numărul de cazuri de intersexuali este de unu la 1.500-2.000 de naşteri, dar cifra ar putea fi mai mare, din cauza dificultăţilor de definire a intersexualităţii, atât în plan fizic, cât şi hormonal.

  • Şomajul în rândul muncitorilor în vârstă scade în Germania, dar creşte în restul Europei

    Şomajul în rândul muncitorilor în vârstă scade în Germania, dar creşte în restul Europei

    În august, 1,9 milioane de germani adulţi – adică persoane cu vârsta mai mare de 24 de ani – erau înregistraţi ca fiind şomeri, ceea ce înseamnă că îşi căutau de lucru fără să poată găsi. Este cel mai scăzut număr de şomeri înregistrat după 1991, anul reunificării ţării. În restul zonei euro existau 13,9 milioane de adulţi neangajaţi. Acesta este cel mai mare număr înregistrat de la apariţia monedei euro, în 1999.

    Eurostat, agenţia statistică a Uniunii Europene, a raportat în această săptămână că numărul total al şomerilor din zona euro a scăzut în august, pentru a treia lună consecutiv. Acest declin a fost cauzat de reducerea ratei ridicate a şomajului în rândurile tinerilor lucrători, cei care au sub 25 de ani. Însă şomajul în rândurile lucrătorilor mai în vârstă a continuat să crească. Graficele publicate de Eurostat arată schimbările înregistrate cu privire la numărul muncitorilor clasificaţi drept şomeri, în ambele categorii de vârstă, în Germania şi în restul zonei euro, începând cu decembrie 2007. Ele arată de asemenea ce s-a întâmplat în SUA şi Marea Britanie în acelaşi interval de timp, precum şi rata actuală a şomajului în fiecare dintre aceste ţări.

    Deşi rata şomajului printre tinerii muncitori practic a explodat, se observă totuşi că aceasta a crescut mult mai încet de la începutul crizei faţă de cât de repede a crescut şomajul printre muncitorii mai în vârstă – iar aceştia sunt şi aceia în cazul cărora există o probabilitatea mai mare să aibă şi responsabilitatea întreţinerii unei familii.

    Dintre ţările europene, indiferent dacă sunt sau nu în zona euro, toate au în prezent, în afară de Germania, mai mulţi şomeri adulţi decât aveau la finalul lui 2007, anul în care SUA au intrat în recesiune, fapt care ulterior avea să declanşeze criza creditelor, care a adus la rândul ei Marea Recesiune. Singurele state membre ale UE în care nivelul actual al şomajului este cu mai puţin de o treime mai mare decât în 2007 sunt Austria, Belgia, Finlanda, Ungaria, Malta şi România.

    În Germania rata şomajului a scăzut cu 35%

    Luna trecută Eurostat raporta că PIB-ul zonei euro, excluzând Germania, a crescut în al doilea trimestru cu o rată anuală de 0,5%. A fost prima astfel de creştere de după cel de al doilea trimestru al lui 2011 şi a contribuit şi la creşterea încrederii investitorilor. Însă cifrele şomajului arată că, până acum cel puţin, nu prea sunt semne că piaţa muncii îşi revine.

    În Statele Unite, numărul şomerilor adulţi a atins maximul în 2009, iar de atunci a fost în scădere, deşi rămâne totuşi cu 57% mai mare decât era la sfârşitul lui 2007. În Marea Britanie, nivelul maxim al şomajului s-a înregistrat în 2011, iar declinul a fost ceva mai lent, deşi tabloul general arată totuşi mai bine decât cel al statelor din zona euro.

    Extraordinara performanţă realizată de Germania în ceea ce priveşte piaţa muncii poate fi explicată prin mai mulţi factori. Programele guvernamentale au încurajat companiile ca pe timp de criză să reducă mai degrabă numărul orelor de muncă în loc să concedieze angajaţi, prevenind astfel acea explozie a şomajului care a putut fi observată în toate celelalte ţări.

    Germania a avut de profitat de pe urma crizei zonei euro – în ciuda faptului că rezolvarea crizei pare că va fi costisitoare pentru ea. Performanţele economice slabe din cea mai mare parte a continentului au ţinut la un nivel scăzut valoarea monedei comune şi astfel a ajutat exporturile germane. Nu prea există niciun dubiu în privinţa faptului că marca germană, dacă ar mai fi existat şi astăzi, ar fi fost o monedă mult mai puternică decât euro.

  • Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Germania şi Franţa, creştere economică suprinzătoare în trimestrul al doilea

    Economiile germană şi franceză, primele două economii din zona euro, au înregistrat o creştere economică peste aşteptări în trimestrul al doilea al acestui an, arată cifrele preliminare publicate de institutele de statistică din cele două ţări, transmite AFP.

    Potrivit Oficiului federal de statistică (Destatis), Produsul Intern Brut al Germaniei a înregistrat o creştere peste aşteptări de 0,7% în perioada aprilie-iunie 2013, graţie în special creşterii consumului gospodăriilor şi a investiţiilor. De asemenea, contrar aşteptărilor, comerţul extern a contribuit şi el la creşterea economică, Destatis precizând că exporturile au crescut mai rapid decât importurile. Creşterea de 0,7% înregistrată în trimestrul al doilea, vinde după un prim trimestru în care economia germană a stagnat, iar în ultimul trimestru al anului trecut a înregistrat o contracţie de 0,5%.

    În cazul economiei franceze, aceasta a ieşit din recesiune în al doilea trimestru al acestui an graţie unei o creşteri surprinzătoare a Produsului Intern Brut cu 0,5%, cel mai mare avans înregistrat după primul trimestru al anului 2011, a informat Institutul naţional de statistică din Franţa (Insee). Această relansare vine după două trimestre consecutive (la sfârşitul lui 2012 şi începutul lui 2013) de contracţie a PIB-ului ( minus 0,2% de fiecare dată).

    Insee a precizat că această evoluţie pozitivă se datorează în special revenirii consumului gospodăriilor, care a crescut cu 0,4% în al doilea trimestru după o scădere de 0,1% în trimestrul precedent. De asemenea, investiţiile au scăzut mai puţin decât la începutul anului (minus 0,5% faţă de minus 1%). În total cererea internă a generat 0,3 puncte din creşterea economică de 0,5 puncte înregistrată în al doilea trimestru. Variaţia stocurilor întreprinderilor au contribuit şi ele la creşterea economică (0,2 puncte) a detaliat Insee.

    La rândul său ministrul francez al Economiei, Pierre Moscovici, a salutat această relansare a creşterii economice. „Această cifră, superioară prognozelor, confirmă ieşirea din recesiune a economiei franceze, care era de aşteptat având în vedere ultimele date privind producţia industrială, consumul gospodăriilor şi comerţul extern”, a declarat Pierre Moscovici într-un comunicat.

    Potrivit Insee, la mijlocul acestui an economia franceză înregistrează o creştere în ritm anual de 0,1%, ceea ce înseamnă că chiar dacă în trimestrul al treilea şi al patrulea se va înregistra o creştere economică zero, PIB-ul Franţei va creşte cu 0,1% pe ansamblul anului 2013.

    Oficiul european de statistică (Eurostat) urmează să publice miercuri o estimare preliminară privind evoluţia PIB-ului în Uniunea Europeană şi zona euro în al doilea trimestru al acestui an.

  • Ministrul german de justiţie discută interzicerea unor companii americane

    Cum scandalul de spionaj cauzat de NSA continuă să facă valuri în presa europeană, ministrul german de justiţie, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, a vorbit despre posibilitatea adoptării unor noi măsuri, concrete, pentru pedepsirea corporaţiilor americane care participă la activităţile de spionaj ale SUA.

    Într-un interviu acordat publicaţiei Die Welt, ministrul liberal a cerut adoptarea unor legi la nivelul întregii UE, prin care să se reglementeze protecţia informaţiilor, şi a declarat că, odată ce aceste legi vor fi intrat în vigoare, “companiilor din Statele Unite care nu se vor supune acestor standarde ar trebui să li se interzică să mai facă afaceri pe piaţa europeană”.

    Leutheusser-Schnarrenberger a declarat că pachetul de măsuri legislative europene este necesar pentru a se putea lupta cu “spionajul generalizat al serviciilor străine de spionaj” şi că legislaţia germană privind protecţia datelor ar trebui să fie luată drept exemplu de restul UE – legile pentru protejarea intimităţii sunt mai stricte în Germania, comparativ cu SUA şi cu cea mai mare parte a Europei.

    Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, vorbise şi el, în iulie, despre nevoia de a fi trase la răspundere corporaţiile, ocazie cu care a propus ca tuturor companiilor europene să li se ceară să raporteze orice fel de informaţie pe care o furnizează unui guvern străin.

    Leutheusser-Schnarrenberger, care va candida din nou la alegerile din septembrie din partea Partidului Liber-Democrat, de orientare liberală, nu a detaliat mai mult în privinţa sancţiunilor ce ar trebui aplicate companiilor americane, deşi pare improbabil ca Europa să interzică complet firmelor precum Google, care domină piaţa căutărilor pe internet, sau Facebook să mai facă afaceri. Amândouă aceste companii au fost implicate în scandal de documentele dezvăluite de fostul angajat din sfera serviciilor de informaţii, Edward Snowden.

    Aceasta este ultima evoluţie din campania electorală germană, în care dezbaterile au ajuns să fie dominate de subiecte legate de protejarea intimităţii pe internet. Cancelarul Angela Merkel a avut de înfruntat critici din partea întregii opoziţii din cauza felului în care a gestionat scandalul NSA, iar Peer Steinbrück, candidatul Partidului Social Democrat din opoziţie pentru funcţia de cancelar, a declarat recent la postul german de televiziune ZDF că Merkel ar trebui să ceară garanţii scrise de la americani că ei vor respecta legile şi interesele Germaniei şi că nu se vor deda la spionaj industrial.

    Într-un alt interviu, acordat publicaţiei Die Welt de către judecătorul Hans-Jürgen Papier de la Curtea Supremă a Germaniei, acesta a luat apărarea guvernului în ceea ce priveşte modul în care a gestionat dezbaterea pe chestiunea intimităţii. Statul are o “responsabilitate fundamentală de a-şi proteja cetăţenii de atacurile unor puteri străine”, a declarat el, însă “poate fi responsabil doar pentru acele lucruri pe care are puterea legală, şi posibilitatea, să le facă”. Este din ce în ce mai uşor, afirma el, ca statele să încalce libertăţile cetăţenilor altor ţări, iar aceia care sunt spionaţi nu au prea multe opţiuni la îndemână pentru a se apăra. Ca soluţie, Papier a propus încheierea unui nou acord global cu privire la protecţia datelor.

    În ultimele săptămâni, serviciul german de informaţii externe (BND) a ajuns şi el să fie atacat pentru propria sa cooperare apropiată cu NSA. În ultima dezvăluire din seria publicată de Spiegel cu privire la agenţie, se arată că BND a furnizat americanilor metadatele a milioane de conversaţii telefonice, e-mail-uri şi mesaje SMS şi le-a pus la dispoziţie copii a două sisteme germane de spionaj digital, denumite Mira4 şi Veras. Leutheusser-Schnarrenberger a abordat şi acest subiect în interviul ei, declarând că “BND trebuie să pună în cele din urmă faptele pe masă”.