word-monitor

Tag: Galaţi

  • Valea Oraşului, iar inundată

    A plouat torenţial în Galaţi şi ieri dimineaţă străzile din Valea Oraşului erau inundate, apa atingând pe alocuri şi un metru. Pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi au ajuns în zona inundată cu patru motopompe şi au început să scoată apa. Au dat la apă şi barca din dotare, căutând persoane care nu puteau ieşi singure din casă. Afectate au fost şase străzi, unde apa a intrat în 94 de curţi şi în trei case. Oamenii erau nemulţumiţi deoarece, chiar dacă strada şi canalizările au fost recent reabilitate, apa tot le-a intrat în curţi iar străzile erau pline de apă. Maşinile care erau parcate pe străzile afectate au rămas în apă iar câţiva temerari care au reuşit să le pornească fie au făcut drum întors, fie şi-au lăsat maşinile pe loc. Din fericire, apa care se afla la intrarea în Spitalul CFR a fost scoasă înainte de a intra în unitatea spitalicească.

    „În municipiul Galaţi au fost identificate 3 locuinte, 94 de curţi şi 6 străzi inundate în cartierul Valea Oraşului. Este vorba de  străzile: Tăuni, Cernei, Vasile Lupu, Farului, Griviţei şi Alexandru Moruzzi. În oraşul Târgu Bujor au fost două curţi inundate, la Suceveni apa a intrat în cinci case şi cinci curţi şi a afectat două poduri care sunt impracticabile. Pe DJ 242D, pe o lungime de 1 km sunt  prezente ravene. În comuna Cavadineşti, pe DN 26, pe o lungime de 0,3 km sunt aluviuni depuse iar la Băneasa  terasamentul de cale ferată este afectat între Băneasa şi Moscu. Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă a acţionat cu 4 autospeciale, 2 motopompe remorcabile şi o barcă pneumatică pentru evacuarea oamenilor şi apei de pe străzile, curţile şi locuinţele inundate în cartierul Valea Oraşului şi din curtea interioară a unui hypermarket. Comisii din cadrul ISUJ Galaţi evaluează pagubele produse de fenomenul meteo. Circulaţia feroviară pe ruta Galaţi – Târgu Bujor a fost întreruptă într orele 6.00 şi 8.00”, a precizat cpt. Eugen Chiriţă de la ISU Galaţi.

  • Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special

    Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special

    Fermele de vaci de lapte ar putea fi sprijinite financiar în perioada 2014-2020 printr-un subprogram special, potrivit ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, care consideră că acest sector ar putea fi o provocare pentru România.
    „În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru că va fi o competiţie foarte puternică pe importurile de lapte. Şi în momentul de faţă, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din păcate, importă lapte din Ungaria pentru că nu există suficient lapte care să corespundă calitativ. Şi cred că ar trebui să intervenim cu un subprogram pe acest sector”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    Acesta a mai spus că deocamdată nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar a menţionat că în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanţare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolă Comună.
    „Cred că în urma negocierilor care au avut loc la nivelul Consiliului, unde comisarul european Dacian Cioloş a fost extrem de activ, am putut obţine câteva lucruri bune. Am reuşit să menţinem suplimentarea cu fondurile de tranziţie pentru fermieri, altfel aceştia rămâneau la un nivel mult mai mic decât cel din alte state membre. De asemenea, am obţinut avantaje pe componenta tinerilor fermieri pe care-i vom ajuta să-şi deschidă afaceri în mediul rural”, a menţionat ministrul Agriculturii.
    El a declarat că anul viitor agricultorii din România vor beneficia de sprijinul la hectar similar cu cel din acest an şi că prin introducerea plăţii distributive se doreşte stimularea fermelor de familie şi a fermelor medii.
    „În anul 2015, dacă aplicăm o plată distributivă, pentru primele 30 de hectare se va achita 177 de euro, cei cu suprafeţe mai mari de 30 de hectare urmând să primească o plată de 150 de euro pe hectar. Aceste plăţi vor creşte până în 2020, când vor ajunge 197 de euro pentru primele 30 de hectare, iar ceilalţi – la 165 de euro pe hectar. Mi s-a părut important să aplicăm această plată distributivă pentru a încuraja fermele de familie şi fermele medii cu suprafeţe cuprinse între 5 şi 30 de hectare”, le-a explicat ministrul agricultorilor tulceni.
    În timpul conferinţei de presă susţinută după dezbaterea cu fermierii din judeţ, Constantin a declarat că există soluţii pentru principala problemă a agricultorilor din judeţ, respectiv lipsa irigaţiilor din cauza sistemului nefuncţional.
    „Cea mai importantă măsură vizată de minister este aceea de a obţine finanţare europeană pentru a reabilita infrastructura principală, inclusiv cea din judeţul Tulcea, şi se discută pe această chestiune”, a menţionat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
    În acelaşi context, el şi-a exprimat deschiderea pentru orice observaţie adusă pentru modificarea legii privind camerele agricole, astfel încât aceasta să devină funcţională şi să fie o structură a fermierilor şi a menţionat că este posibil ca anul viitor actualele direcţii agricole judeţene să treacă în subordinea consiliilor judeţene, cu excepţia direcţiilor de control care vor rămâne ale Ministerului Agriculturii.

  • De ce se asfaltează la orele de vârf?

    De ce se asfaltează la orele de vârf?

    „Cam aşa arăta circulaţia miercuri, 28.08.2013, la intrarea în ArcelorMittal pe noul traseu, începând de la barieră şi până la Poarta Centrală, traseu de circa 2 km şi parcurs în 50-60 minute”, ne scrie un cititor, care ne-a trimis şi un set de poze.
    „Toată lumea nervoasă, claxoane, şoferii încearcă să fenteze coada de maşini, în timp ce lucrătorii de la ECOSAL îşi văd «liniştiţi» de peticele lor de asfalt, deşi este oră de vârf (ora 15:00). Să nu mai vorbim de comentariul unui şofer de autobuz care forţa să pătrundă în coloană şi care mi-a replicat că are actele pregătite să mi le dea în cazul în care mă va lovi, oricum nu este maşina lui. Chiar nu se putea evita această oră?”, scrie gălăţeanul indignat.
    Noi am zice că da, se putea evita. Dar nu noi suntem cei care trebuie să răspundem la această întrebare, ci unul dintre responsabilii pentru lucrările respective.

  • Firmele de construcţii gălăţene, luate la bani mărunţi

    Firmele de construcţii gălăţene, luate la bani mărunţi

    Acest lucru s-a întâmplat în perioada 21-22 august, inspectorii de muncă gălăţeni efectuând controale la un număr de 26 de angajatori din construcţii care aveau în total 681 de salariaţi, pentru a verifica modul în care este respectată legislaţia privitoare la relaţiile de muncă dar şi cea privitoare la sănătatea şi securitatea în muncă. În domeniul relaţiilor de muncă s-a urmărit modul în care angajatorii respectă prevederile legale cu privire la angajarea personalului (inclusiv transmiterea contractelor individuale de muncă în aplicaţia REVISAL, în termenul legal), timpul de muncă şi timpul de odihnă, repausul săptămânal şi repausul zilnic, munca de noapte, garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, printre deficienţele constatate fiind neîncheierea în formă scrisă a unor contracte individuale de muncă, modul de completare a registrului general de evidenţă a salariaţilor, necorelarea evidenţei primare a muncii cu datele înscrise în statele de plată, prestarea muncii suplimentare de către angajaţii ce au încheiate contracte individuale de muncă cu timp parţial, activitatea prestată în zilele de repaus săptămânal, fără a fi compensată conform prevederilor legale în vigoare.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului Teritorial de Muncă Galaţi, Carmen Corodeanu, au fost sancţionaţi 10 angajatori, aplicându-se 15 sancţiuni contravenţionale dintre care 6 avertismente şi 9 amenzi contravenţionale în valoare de 138.000 lei, 130.000 lei reprezentând valoarea sancţiunilor aplicate pentru utilizarea persoanelor fără forme legale de angajare. În domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă s-a urmărit respectarea de către angajatori a cerinţelor legale privind  asigurarea măsurilor de prevenire şi protecţie privind lucrul la înălţime, pericolul de electrocutare, lucrul la săpături, utilizarea instalaţiilor de ridicat, conştientizarea lucrătorilor privind necesitatea purtării echipamentului individual de protecţie. Cele mai frecvente nereguli constatate au vizat neutilizarea de către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie corespunzătoare, neasigurarea unei instruiri adecvate în domeniul securităţii şi sănătăţii pentru toţi lucrătorii, consemnată în fişa de instruire individuală, fiind aplicate 30 sancţiuni contravenţionale, dintre care 19 avertismente şi 11 amenzi în valoare de 47.500 lei.

  • Gălăţenii nu serbează ziua limbii române

    Mâine vom sărbători, pentru prima dată în mod oficial, Ziua Limbii Române. Legea nr. 53/2013 adoptată la început de an prevede că ziua poate fi marcată de autorităţile şi instituţiile publice din ţară dar şi de către alte instituţii româneşti din străinătate, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative. De asemenea, Guvernul şi autorităţile administraţiei publice centrale şi locale vor lua măsurile necesare pentru arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice.
    Dacă în alte oraşe sunt anunţate fel de fel de manifestări culturale şi activităţi prin care se va celebra ziua limbii noastre, în Galaţi nu se întâmplă prea multe lucruri. De astăzi va putea fi vizitată o expoziţie cu titlul „Limba noastră-i o comoară” la Biblioteca V.A. Urechia, în sala „Mihai Eminescu”. „Expoziţia cuprinde cărţi referitoare la limbă, gramatică, istorie, tot ce ţine de limba română”, spune şefa serviciului Relaţii cu Publicul de la V.A. Urechia, Florina Diaconeasa.
    Ziua limbii române este sărbătorită şi la Chişinău, cu ceva mai multă tradiţie. Încă din 1989 românii de peste Prut serbează pe 31 august „Limba noastră cea română”, asistând la evenimente socio-culturale (recital de poezii, lansări de carte, concerte muzicale). Reprezentanţii Centrului Cultural „Dunărea de Jos” asistă de ani buni la manifestările dedicate acestei zile. La fel se va întâmpla şi în acest an. „Mergem la Chişinău, unde vom participa la o lansare de carte care se numeşte «Umbra fulgului», a cărei autoare este Victoria Fonari. Săptămâna viitoare cartea va fi lansată şi la Galaţi”, anunţă directorul Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, Sergiu Dumitrescu.

  • Softwarepark-Galati was hacked

    Softwarepark-Galati was hacked

    Vai de steaua noastră de fruntaşi în tehnologia informaţiei! Vestitul Parc de Soft din Galaţi, copilul de suflet al fostului/actualului ministru al comunicaţiilor, nici măcar nu mai are un site total funcţional, fie el chiar şi neactualizat. Se spune că dacă nu eşti prezent pe internet, nu exişti. Asta ar putea fi intenţia ascunsă a celor care-l administrează, de vreme ce grădinarul nu se oboseşte să ude proprii castraveţi.
    În urmă cu câteva zile am încercat o accesare a adresei http://softwarepark-galati.ro care m-a trimis într-un magazin virtual suspect, ce nu are nicio treabă cu “buricul” software-ului gălăţean. Au mai trecut vreo două zile de atunci şi am încercat din nou. De data aceasta exista o primă pagină a site-ului şi mi-am spus că a fost doar ghinionul meu să nimeresc în plin atac hackeresc şi că meseriaşii au rezolvat problema repejor. Dar când am încercat să accesez butonul “Contact” a apărut aceeaşi belea. De altfel, orice buton al site-ului tot acolo duce, cu excepţia paginilor recomandate. E clar că cineva a observat hackereala însă nu a făcut decât să vopsească gardul cât să ia ochii. O fi adevărat că n-o avea acest site prea mulţi vizitatori, dar şi asta e tot vina celor care nu se ocupă de promovarea lui.
    Cine ar trebui să se îngrijească de asta e greu de spus, căci Parcul de Sofware al Galaţiului a ajuns un fel de copil al străzii, căci niciuna din instituţiile care au luat parte la naşterea acestui proiect nu mai pomeneşte de el. Şi cum să se laude, căci societatea ce administrează parcul de soft, adică SC Cons Management Parc de Soft SRL, în ultimul timp nu a produs decât pierderi.

    Sigur, vor fi scuze pentru aceste pierderi, dar pe cine mai interesează… Eu vreau să ştiu doar cum e posibil ca Parcul pentru Tehnologia Informaţiei, care a pornit cu o susţinere greu de atins în alte împrejurări, dar şi cu facilităţi oferite celor găzduiţi acolo, cum puţini au, să nu aibă un amărât de site funcţional prin care să se promoveze, care să atragă – aşa cum se lăuda la început – mari dezvoltatori de tehnologii sau chiar şi mai mici. Şi dacă site-ul a fost ciopârţit de hackeri, este cu atât mai grav că nu poţi rezolva problema nici măcar în câteva zile, când alţii au ajuns să facă un site în întregime în doar câteva ore. De fapt, e posibil ca Softwarepark să fi fost “spart” de toţi. De oile negre ale lumii virtuale, dar şi de nepăsarea celor care l-au lăsat baltă. Mai am o bănuială. Ar putea fi hackerit şi de sforarii nevăzuţi din lumea politică. Acolo e os de ros şi vacă de muls, fără să se observe. În acest caz, nu prea e de folos vizibilitatea, însă pentru oraşul în care şomajul a atins cote alarmante era binevenit un locuşor pentru tinerii IT-şti, care cu timpul ar fi creat noi locuri de muncă, dar şi profit în cazul în care acest “moţ” al tehnologiei informaţiei ar fi devenit atrăgător pentru marile puteri, precum Microsoft sau Apple, care investesc milioane peste milioane de dolari pentru cercetare şi dezvoltare. Numai la Galaţi se putea întâmpla să ai vârful de lance şi chiar şi lancea societăţii informaţionale în şi din Galaţi şi să ai pierderi atât financiare cât mai ales de imagine tocmai la acest capitol. Puţin patriotism tovarăşi! Mai scăpaţi printre degete şi pentru urbea care v-a votat, că o să ajungem Valea Plângerii cu Dunărea în rol de Apa Sâmbetei. Dacă n-am şi ajuns deja!

  • Oameni sau câini, aceleaşi nevoi fiziologice

    Să vezi şi să nu crezi! Câinii şi oamenii îşi fac nevoile în acelaşi loc! Se întâmplă pe un trotuar de pe Prelungirea Brăilei colţ cu Oltului, în zona C-urilor. Peisajul şi mirosul de ghetou scârbesc orice trecător. Unde te uiţi vezi numai rahaţi de câine, PET-uri de bere, chiar şi câte un leş de pisică, probabil omorâtă de haitele de câini fără stăpân care s-au aciuat în zonă. La prima vedere, mizeria pare să fie de la câinii comunitari, însă dacă circuli mai des pe trotuarul cu pricina, sigur vezi şi câte un proprietar de câine care îşi lasă potaia să-şi facă nevoile pe unde apucă şi apoi pleacă fără nicio jenă. Întrebând un domn iesit la plimbare cu dulăul (domnul având şi o vârstă respectabilă) de ce nu are pungă pentru câine şi dacă ştie că acest lucru se amendează, se încruntă la mine şi îmi spune: „Pe mine mă vedeţi, dar pe taximetriştii care îşi fac nevoile noaptea în grădina de lângă trotuar nu-i mai vedeţi!?”. Considerând că răul pe care îl face este mai mic decât cel al taximetriştilor se întoarce chiar nervos, îşi trage câinele după el şi pleacă. După ce alţi doi locatari din zonă confirmă că taximetriştii care stau la bordură se mai uşurează din când în când în grădină, îl întreb pe unul dintre acuzaţi de ce nu-şi fac nevoile în altă parte, dar primesc un răspuns năucitor: „Doar nu vrei să mă duc până acasă pentru o gură de apă!?”.

    Doar nu vrem să trăim într-un oraş curat în care să nu ne trezim cu rahat de câine pe talpa pantofilor! Doar nu vrem cumva să miroasă a levănţică si iasomie când mergem pe stradă, mai bine să ne scârbim de mirosul urinei unor oameni cărora le lipseste educaţia de bază, cei şapte ani de-acasă! Vrem mall, vrem parcuri, vrem modernizări, dar ne lipseste esenţialul, bunul simţ şi respectul faţă de celălalt!

  • Cele mai gălăgioase restaurante gălăţene au fost sancţionate

    Cele mai gălăgioase restaurante gălăţene au fost sancţionate

    Cele mai cunoscute şi frecventate restaurante gălăţene au fost amendate de Garda de Mediu deoarece depăşeau pragul fonic impus de lege. Astfel, în urma verificărilor, specialiştii au aplicat 12 sancţiuni contravenţionale, dintre care 7 au fost amenzi în valoare totală de 166.000 lei. Verificările au fost efectuate de Garda de Mediu şi de Direcţia de Sănătate Publică, Agenţia pentru Protecţia Mediului şi Poliţia Locală Galaţi. Conform informaţiilor furnizate de Mărioara Gătej, comisarul şef al Gărzii de Mediu, în cadrul Comisiei de Dialog Social care a avut loc ieri dimineaţă, au fost depistate restaurante care depăşeau pragul fonic şi, pe lângă aceste nereguli, au mai fost constatate şi alte abateri, pentru care au fost luată măsurile corespunzătoare.

    „Urmare a măsurătorilor efectuate de către APM şi DSP Galaţi, pentru determinarea nivelului de zgomot, a rezultat depăşirea limitei maxime admise la: restaurant «Corabia Piraţilor», terasele «Island» şi «House of Beer», restaurant «Libertatea», terasa «Summer Time». Depăşiri s-au înregistrat şi în zona restaurantelor şi teraselor «Pescăruş», «Sun Rice» şi «Malnaş», acestea fiind însă din cauza activităţii de recreere a populaţiei municipiului Galaţi pe Faleza Inferioară”, a explicat Mărioara Gătej.

    Limita maximă a nivelului de zgomot este de 45 de decibeli pe Faleza Dunării deoarece este încadrată ca zonă de recreere, dar Vasile Pârlog, şef serviciu Prefectură, a propus creşterea acestei valori, până la 65 de decibeli. În acest sens, viceprimarul Florin Popa a promis că problema va fi ridicată în Consiliul Local.

    De asemenea, au mai fost găsite nereguli precum desfăşurarea activităţii fără a solicita autorizaţie de mediu, depozitarea necontrolată pe spaţiul verde de ambalaje provenite de la lemnele folosite în cuptorul pentru pizza, neasigurarea colectării selective a deşeurilor, întocmirea necorespunzătoare a evidenţei gestiunii deşeurilor, netransmiterea evidenţei gestiunii autorităţilor de protecţie a mediului, neprezentarea contractului sau a oricărui document care să arate modul de evacuare a apelor uzate. Astfel, în urma acestor verificări, comisarii au aplicat măsurile de a sista temporar activitatea restaurantului „Casa Românească” şi a teraselor „Island” şi „House of Beer” până la obţinerea actelor de reglementare, au fost impuse respectarea nivelului maxim admis al zgomotului ambiental şi eliminarea celorlalte deficienţe constatate.

  • Vânzările de autovehicule noi au atins în luna iulie un maxim al ultimelor 14 luni

    Vânzările de autovehicule noi au atins în luna iulie un maxim al ultimelor 14 luni

    Vânzările de autovehicule noi pe piaţa românească s-au cifrat la 8.028 de unităţi în luna iulie, un maxim al ultimelor 14 luni, potrivit datelor publicate vineri de Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA).

    „Din decembrie 2011 şi până în iulie 2013, doar luna mai 2012 a înregistrat un volum mai mare de autovehicule vândute de către operatorii din piaţa auto. Totuşi, pe ansamblul pieţei, livrările totale (autoturisme plus vehicule comerciale) înregistrează după 7 luni din 2013 o scădere de 14% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. În interiorul acestei scăderi, remarcăm autoturismele, care au un declin al vânzărilor de 13,2%, scăderea fiind totuşi atenuată faţă de procentul înregistrat luna

    trecută, când acesta era de peste -19%”, se arată într-un comunicat al APIA.

    Vânzările la 7 luni au însumat 42.996 unităţi comparativ cu 50.003 unităţi în ianuarie-iulie 2012.

    În continuare, vânzările sunt susţinute de achiziţiile realizate de către persoanele juridice (76% din totalul la 7 luni). Astfel, pe fondul demarării târzii a Programului ‘Rabla’, dar şi a accesului dificil la credite, vânzările către persoanele fizice reprezintă la 7 luni doar 24% din total (în primele 6 luni procentajul era mai mic, de 19%).

    ‘În luna iulie, acest raport a fost mult mai echilibrat – 47% persoane fizice vs. 53% persoane juridice, această situaţie fiind datorată faptului că Programul ‘Rabla’ a început să funcţioneze efectiv’, precizează APIA.

    Producţia naţională a înregistrat în iulie o creştere de 25% faţă de luna precedentă şi de 61% faţă de luna iulie 2012, ceea ce face ca, după 7 luni din 2013, creşterea totală faţă de 2012 să fie de 40,2% (la volum total 270.064 unităţi), cifră datorată în exclusivitate producţiei de autoturisme care înregistrează o creştere de 48,8% (volum total 270.050 unităţi). În cifre absolute, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, au fost fabricate în 2013 cu 77.406 mai multe autovehicule.

    Volumele cele mai mari le-au înregistrat Dacia Sandero (76.153 unităţi, volum dublu faţă de 2012), urmată de Dacia Duster (75.624 unităţi), Dacia Logan (65.285 unităţi) şi Ford B-MAX (50.434 unităţi).

    Exportul a înregistrat un volum total de 225.388 unităţi, mai mare cu 17,4% comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut. Creşterea se datorează în exclusivitate autoturismelor, care înregistrează un plus de 23,9%. Cel mai exportat model în luna iulie a fost Dacia Sandero (11.652 unităţi), urmat de Duster (9.932 unităţi) şi B-MAX (7.132 unităţi). Pe ansamblul celor 7 luni de până acum, pe primul loc este Duster (74.168), urmat de Sandero (72.098) şi Ford B-MAX (50.444).

    Peste 83% din producţia auto naţională a fost exportată, industria auto contribuind astfel în mod semnificativ la reducerea deficitului comercial al României.

    La vânzările de autoturisme pe piaţa internă, top-ul pe mărci la 7 luni din 2013 este format din Dacia, cu 11.346 unităţi vândute (31,5% din total, cu 2,2% mai mult decât la 6 luni), urmată de Volkswagen (4.149 unităţi / 11,5%), Skoda (2.769 unităţi / 7,7%), Renault (2.091 unităţi / 5,8%), Ford (2.042 unităţi / 5,6%), şi Hyundai (1.631 unităţi / 4,5%).

    Pe modele, Dacia Logan rămâne pe primul loc, urmat de Duster, Sandero, Volkswagen Golf şi Skoda Octavia. Pe clase, după 7 luni, doar clasa monovolum este pe plus, toate celelalte fiind pe minus, cu scăderi cuprinse între 8,5% şi 44%.

    În funcţie de tipul de combustibil, se menţine în 2013 creşterea ponderii livrărilor de autoturisme cu motoare diesel, care ajung după 7 luni la 53,7% din piaţă, faţă de 50,3% cât se înregistra în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    La vehiculele comerciale uşoare, piaţa a înregistrat o scădere mai puternică, de 18,1%, iar primele trei mărci (Dacia, Ford, Renault), reprezintă împreună aproape 50% din piaţă.

    Importurile de vehicule rulate au însumat 128.504 autoturisme şi 25.700 la vehicule comerciale şi au o creştere de 44%, respectiv 7%, faţă de 2012. La fiecare autovehicul (autoturism + vehicul comercial) nou vândut în România, au fost aduse alte 3,6 rulate.

  • Inconştienţă

    Inconştienţă

    Muncitorii unei firme care se ocupă cu anveloparea blocurilor îşi riscă viaţa pentru câţiva lei. O schelă incompletă şi chiar înclinată a fost ridicată la un blocul de pe strada Cloşca. Schela nu este dotată cu scări, ancorarea, care în mod corect se face din patru în patru metri, a fost făcută ici-colo cât să stea în picioare iar numărul podinelor este la jumătate decât cum ar fi normal. Până şi un necunoscător ar realiza că muncitorii nu lucrează în siguranţă, doar uitându-se la schela care este vizibil înclinată.

    “Schela trebuie foarte bine amplasată şi de oameni pregătiţi: cu picioarele fixate corect, nu pe cărămizi sau pe materiale care să se spargă. Scările nu pot să lipsească în montarea unei schele”, precizează inspectorul ITM Ionel Petrea.

    Normele specifice de securitate a muncii au aplicabilitate naţională şi fac parte din pachetul obligatoriu de acte la întocmirea unei firme specializate de izolaţii termice. Administratorul firmei în cauză ar trebui să ştie că este esenţială respectarea unei set minimal de prevederi în ridicarea unei schele care deserveşte la placarea blocurilor cu polistiren. Articolul 17 din “Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrările de zidărie, montaj prefabricate şi finisaje în construcţii“ spune clar că “pentru lucrări executate la înalţimi sub 5 m se vor folosi schele simple, iar pentru înălţimi de peste 5 m se vor utiliza schele conform indicaţiilor din proiectele tehnologice. Schelele vor fi prevăzute cu balustrade şi scândură de bord şi vor fi executate astfel încât să corespundă sarcinilor pe care le vor avea de suportat. Se interzice utilizarea de schele improvizate şi circulaţia personalului muncitor sub schele pe care se lucrează.” Lămuririle continuă la articolul 121: “se interzic fixări provizorii ale elementelor prefabricate (puncte de sudură, ancore, pene etc.), dacă tehnologia de montare stabilită prin proiect nu prevede anumite piese de fixare provizorie. După montaj, fixările provizorii se vor definitiva prin sudură şi monolitizare (…)”.

    Despre podinele pe care muncitorii stau la înalţime, legea spune că trebuie să fie o suprafaţă continuă iar rosturile între panourile sau dulapii podinei nu trebuie să fie mai mari de 10 milimetri, ori în cazul schelei de pe strada Cloşca acest lucru este uitat cu desăvârşire.

    În continuare aflăm că “urcarea şi coborârea pe şi de pe podinele de lucru trebuie să se facă numai pe rampe şi scări de acces executate conform prescripţiilor tehnice (…)” iar schela din imagine nici nu este dotată cu aşa ceva. Normele de instalare a scărilor şi rampelor de acces sunt de prisos de vreme ce schela nu este prevăzută cu astfel de elemente.

    “Amenda pentru ridicarea incorectă a schelei de construcţii se încadrează între 3.500 şi 7.000 de lei”, spune Ionel Petrea, care ne-a asigurat de faptul că o echipă din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă se va deplasa la faţa locului să constate neregulile.