word-monitor

Tag: Galaţi

  • Bucureşti, Argeş, Timiş, Arad şi Braşov asigură jumătate din exporturile României

    Bucureştiul şi judeţele Argeş, Timiş, Arad şi Braşov au asigurat aproape jumătate (47,3%) din totalul exporturilor României în prima jumătate a anului, de 23,71 miliarde euro, în timp ce Giurgiu şi Gorj au cumulat doar 0,29%, cu livrări în afara ţării de 68,38 milioane euro.
    Capitala se află în fruntea topului, cu exporturi de 4,45 miliarde euro în primul semestru, în creştere cu 19,22% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dinamica fiind superioară celei din intervalul corespunzător din 2012 comparativ cu 2011, de 5,3%, reiese din datele Ministerului Economiei.
    Exporturile realizate de companiile din Bucureşti au reprezentat 18,8% din total. România a exportat în prima jumătate a anului produse în valoare de 23,71 miliarde euro, cu 5,92% mai mult faţă de perioada similară din 2012.
    Cele mai solicitate produse la export din Bucureşti au fost maşinile şi aparatele, echipamentele electrice şi componente ale acestora (28,5%), produsele industriei chimice (15,1%), metalele comune (9,8%) şi produsele minerale (9,6%).
    Judeţul Argeş ocupă locul al doilea în clasament, cu exporturi de 2,6 miliarde euro (10,97% din total), în urcare cu 12,38%, fiind impulsionate de vânzările Dacia în străinătate. Vehiculele, aeronavele, vasele şi echipamentele auxiliare de transport au reprezentat 67,5% din exporturile judeţului.
    Următoarele poziţii au fost adjudecate de judeţele Timiş, cu 1,85 miliarde euro (7,84% din total), cu 11% mai mici, Arad – 1,17 miliarde euro (4,94% din total), în creştere cu 5,6%, şi Braşov – 1,12 miliarde euro (4,75%), cu 12,6% mai mult. Judeţul Constanţa a exportat bunuri în valoare de 1,03 miliarde euro (4,36%), în scădere cu 15%, Sibiu – 1 miliard euro (4,22% din total, 8,2% creştere), Bihor – 918,9 milioane euro (3,88% pondere, în scădere cu 11,8%), Dolj – 774,4 milioane euro (3,27% pondere, în creştere de cinci ori) şi Ilfov – 718,4 milioane euro (3% pondere, în creştere cu 7,1%).
    La mijlocul clasamentului se situează judeţele Hunedoara – 343,15 milioane euro exporturi (1,45% din total, în creştere cu 22,3%), Bistriţa Năsăud – 308,62 milioane euro (1,3% pondere, în creştere cu 11,1%) şi Dâmboviţa – 288,99 milioane euro (1,22% pondere, în scădere cu 17,1%).
    Codaşe sunt judeţele Mehedinţi, cu exporturi de 60,65 milioane euro, în scădere cu 25% (0,26% din total), Giurgiu – 40,6 milioane euro, în scădere cu 35% (0,17% din total) şi Gorj – 27,75 milioane euro, în creştere cu 9,6% (0,12% din total exporturi). Cele trei judeţe sunt precedate, în ordinea crescătoare a valorii exporturilor, de Vaslui cu 67,13 milioane euro (0,28% din total, în scădere cu 23,75%), Teleorman – 71,18 milioane euro (0,3% pondere, în scădere cu 11,76%), Vrancea – 90,9 milioane euro (0,38% pondere, în creştere cu 14,5%), Ialomiţa – 91,5 milioane euro (0,39% pondere, în creştere cu 9,88%), Caraş Severin – 104,07 milioane euro (0,44% pondere, în creştere cu 0,42%), Brăila – 128,36 milioane euro (0,54% pondere, în scădere cu 9,54%) şi Vâlcea – 135,17 milioane euro (0,57% pondere, în scădere cu 29,8%).
    În ceea ce priveşte importurile, clasamentul este condus tot de Bucureşti şi Argeş, însă următoarele poziţii revin judeţelor Ilfov, Timiş şi Prahova. Împreună, capitala şi cele patru judeţe au atras peste jumătate (54,86%) din totalul importurilor din primul semestru, care s-au situat la 26,26 miliarde euro, înregistrând un declin de 2,72% comparativ cu intervalul similar din 2012.
    Capitala a absorbit aproape o treime (31,62%) din importuri, cu o valoare de 8,3 miliarde euro, în creştere cu 1,5%, iar judeţul Argeş a avut o dinamică a importurilor de 13,52%, ajungând la 1,8 miliarde euro, cu o pondere de 6,86%.
    Topul primelor trei categorii de produse importate coincide în Bucureşti cu cel de la exporturi, însă cu o pondere mai mare, de 55%, faţă de 53,4%.
    Judeţul Ilfov a consemnat o scădere de 7,56%, la 1,7 miliarde euro, cu 6,49% din total importuri, iar în Timiş regresul a fost mai mare, de 12,24%, produsele aduse din afara ţării cumulând 1,51 miliarde euro.
    În Prahova, importurile au totalizat 1,08 miliarde euro, în uşoară creştere (1,4%) faţă de ianuarie-iunie 2012, cu o pondere de 4,12%.
    Următoarele cinci judeţe clasate sunt Braşov, cu importuri de 1,063 miliarde euro (cu o cotă de 4,05% din total şi o creştere de 12,5% faţă de semestrul I din 2012), Arad – 1,062 miliarde euro (4,05% pondere, în creştere cu 4,4%), Constanţa – 1,05 miliarde euro (4,02% pondere, în scădere cu 38,6%), Bihor – 909,2 milioane euro (3,46 pondere, în scădere cu 15,35%) şi Sibiu – 894,6 milioane euro (3,41% pondere, în scădere cu 4,34%).
    Cu o valoare medie în topul importurilor se regăsesc judeţele Buzău – 234,01 milioane euro (0,89% pondere, în creştere cu 1,65%), Bistriţa Năsăud – 232,87 milioane euro (0,89% pondere, în creştere cu 6,85%) şi Dâmboviţa – 228,12 milioane euro (0,87% pondere, în creştere cu 4,57%).
    Ultimele zece locuri sunt ocupate de Vâlcea – 105,03 milioane euro (0,4% pondere, în scădere cu 31,4%), Călăraşi – 103,76 milioane euro (0,4% pondere, în scădere cu 3,32%), Vrancea – 86,89 milioane euro (0,33%, în creştere cu 0,8%), Ialomiţa – 85,28 milioane euro (0,32% pondere, în creştere cu 13,28%), Caraş Severin – 77,73 milioane euro (0,28% pondere, în creştere cu 12,5%), Teleorman – 66,48 milioane euro (0,25% pondere, în scădere cu 2,31%), Giurgiu – 64,87 milioane euro (0,25% pondere, în scădere cu 30,5%), Vaslui – 51,71 milioane euro (0,2% pondere, în scădere cu 16%) şi Mehedinţi – 39,91 milioane euro (0,15% pondere, în scădere cu 12,5%).
    Judeţul Gorj se situează pe ultima poziţie în clasament, la fel ca în cazul exporturilor, cu 0,11% din totalul importurilor României în primul semestru. Valoarea produselor importate în judeţ a avansat însă cu 23,8%, la 29,06 milioane euro, dar se plasează sub nivelul exporturilor.
    Deficitul comercial al României a fost în primul semestru de 2,5 miliarde de euro, mai mic cu 2 miliarde de euro faţă de perioada similară din 2012.
    În primele nouă luni din acest an, deficitul comercial a scăzut cu 42% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 18,33 miliarde lei (4,15 miliarde euro), după ce exporturile au crescut cu 8,8%, în euro, iar importurile s-au redus cu 0,3%, potrivit datelor anunţate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    Exporturile FOB totalizau 160,88 miliarde lei (36,47 miliarde euro) la finele lunii septembrie, iar importurile CIF 179,22 miliarde lei (40,63 miliarde euro).

  • Asociaţii fără căldură şi, mai nou, şi fără apă caldă

    Asociaţii fără căldură şi, mai nou, şi fără apă caldă

    Deşi nu au anunţat când va avea Galaţiul căldură, reprezentanţii Primăriei au emis un comunicat de presă în care au anunţat că până la data de 1 noiembrie Apaterm a sistat furnizarea agentului termic unui număr de 83 de asociaţii, care însumează 12,7% din apartamentele de bloc branşate la reţeaua publică. Însumat, la sfârşitul lunii octombrie, datoriile acestor 83 de asociaţii erau de 31,8 milioane de lei, o sumă suficientă pentru a acoperi costul consumului de energie termică al întregului oraş pe o perioadă de 10 săptămâni de iarnă, susţin oficialii Primăriei. În perioada 1-12 noiembrie, 55 dintre aceste asociaţii au achitat 166.000 de lei, contravaloarea consumului pe o singură lună de iarnă a unei singure asociaţii, în timp ce celelalte 28 de asociaţii nu au achitat niciun leu.
    Asociaţii puse la zid, locatari nedreptăţiţi
    Deşi în comunicatul remis presei nu se precizează şi faptul că asociaţiil cu datorii sunt lăsate şi fără apă caldă, nu doar fără căldură, gălăţenii au început să reclame faptul că deja nu mai beneficiază de apă caldă, în condiţiile în care temperaturile de afară aduc a iarnă. E clar că Apaterm nu-şi mai permite să furnizeze agent termic fără plăţi în avans. Unul dintre cititori ne-a reclamat la redacţie faptul că blocul în care locuieşte a rămas fără apă caldă iar administratorul bate la uşa celor fără datorii pentru a cere bani în avans.
    „E o situaţie complet anapoda. Eu sunt cu plata la zi, dar trebuie să dau bani şi în avans, în condiţiile în care cei cu debite la întreţinere nu dau drumul la uşă sau ne spun clar în faţă că nu dau bani, fie pentru că nu au, fie pentru că nu vor. Eu îi înţeleg şi pe cei de la Apaterm, dar poate se găseşte o soluţie, să fie pedepsiţi doar cei care nu plătesc”, ne-a spus Vasile E., locuitor în Micro 20.
    Municipalitatea cunoaşte situaţia fiecărei asociaţii în parte şi acum caută soluţii, dar fără bani are mâinile legate.
    „Pentru exemplificare, din analiza datelor puse la dispoziţie de preşedinţi/ administratori, Asociaţia Nr. 563, care cuprinde 37 de apartamente, din care 25 branşate la sistemul public de termoficare, are o datorie pentru energie termică de aproape 110.000 lei. La rândul său, Asociaţia a încasat pe tot parcursul anului suma de 40.000 de lei, în condiţiile în care 4 proprietari de apartamente nu au achitat niciun leu la întreţinere. Datoriile acestor 4 proprietari însumează o cincime din datoria totală a asociaţiei către Apaterm O altă asociaţie analizată este Asociaţia 603, care cuprinde 320 de apartamente, din care, la data raportarii datelor, 70 erau nelocuite. Datoria acestei asociaţii către Apaterm este de 588.000 lei. Asociaţia a informat Primăria Municipiului Galaţi că se află în litigii cu 10 proprietari, care însumează restanţe şi penalităţi de 168.000 lei”, se mai arată în comunicatul Primăriei.
    Ar fi fost interesant dacă reprezentanţii Primăriei ar fi comunicat detalii legate şi de chiriaşii muncipalităţii care înregistrează datorii şi care au fost măsurile luate faţă de aceştia.
    „Reamintim atât locatarilor cât şi preşedinţilor, administratorilor, cenzorilor şi membrilor comitetelor executive ale asociaţiilor de proprietari datoare către Apaterm că furnizarea agentului termic depinde exclusiv de plata integrală a sumei datorate, de plata unei proporţii cât mai mari din suma datorată sau de plata întegrală a sumelor facturate în fiecare din lunile iernii trecute”, se mai arată în comunicatul de presă.
    Marţi, o întânire pe tema căldurii
    Marţi va avea loc o întâlnire între reprezentanţii Primăriei, ai electrocentrale şi ai Apaterm pentru a analiza stadiul plăţilor făcute de Apaterm către Electrocentrale, care, la rândul ei, trebuie să facă plăţi la Romgaz.
    „Condiţia pe care au comunicat-o oficialii Romgaz şi ai Ministerului Energiei rămne neschimbată, şi anume nu se va asigura o cantitate mai mare de gaze naturale dacă nu se vor face plăţi anticipate aferente lunilor noiembrie şi decembrie. Trebuie să se înţeleagă că orice serviciu trebuie plătit. Dacă nu se fac plăţile în avans, nu va avea căldură nicio asociaţie”, ne-a declarat directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure. Rămâne de văzut dacă problema asigurării căldurii va fi rezolvată , adică dacă gălăţenii vor înţelege să îşi plătească datoriile.

  • Modernizarea străzii Unirii, la final

    Ieri după amiază a fost făcută recepţia lucrărilor executate de către firma Vega 93 pe Strada Unirii, în prezenţa primarului Marius Stan, a directorului Direcţiei de Investiţii şi Infrastructură din cadrul Primăriei, Radu Dinu, şi a reprezentanţilor constructorului. Valoarea investiţiei se ridică la 1,7 milioane de euro, sumă în care este inclusă TVA, iar lucrările au demarat în cursul anului 2011, fiind executate pe o lungime de 1,5 kilometri. Lucrările au constat în amenajarea canalizării, asfaltare, amenajarea trotuarelor, reprezentanţii municipalităţii apreciind calitatea lucrărilor.

  • Cine plantează gard viu în Galaţi?

    Deşi Primăria Galaţi, prin purtătorul de cuvânt Mihai Costache, anunţa săptămâna trecută că asociaţiile de proprietari se pot deplasa la sediul Societăţii de Gospodărire Urbană pentru a lua gratuit gard viu sau gazon, lucrurile stau se pare cu totul altfel. Un cetăţean ne-a sunat luni la redacţie pentru a reclama faptul că cei de la Gospodărire Urbană – unde a mers după ce a citit comunicatul Primăriei – i-ar fi spus că nu se mai acordă gard viu de vinerea trecută.
    Potrivit informaţiilor furnizate de directorul Societăţii de Gospodărire Urbană, Eduard Grosu, la ora actuală angajaţii societăţii lucrează la plantarea gardului viu. „Gardul viu se va planta şi de către asociaţiile de proprietari care vor primi materialul săditor, asociaţiile de proprietari urmând să fie alese de către administraţia locală, astfel încât acestea să coincidă cu zonele şi aliniamentele unde se doreşte plantarea gardului viu”, ne-a declarat directorul Eduard Grosu. Din ce înţelegem noi, se dă gard viu, dar numai pentru anumite zone.
    Acum angajaţii Societăţii de Gospodărire Urbană se ocupă cu întreţinerea spaţiului verde din Grădina Publică, Parcul de la Pastilă şi Parcul Rizer. „De asemenea, în cursul lunii noiembrie angajaţii societăţii plantează 1.500 de platani, mesteceni şi tei, locaţiile fiind mai ales alianiamentele stradale, materialul fiind cumpărat de la o firmă din ţară, fiind vorba de o comandă făcută nu de societatea noastră, ci de către Primărie”, ne-a declarat Eduard Grosu.

  • Despre situaţia din Izvoarele, la Axis Libri

    Biblioteca Judeţeană „V.A. Urechia“ Galaţi organizează azi, la ora 17.00, Salonul Literar „Axis Libri“, manifestare culturală organizată săptămânal în Sala de lectură „Mihai Eminescu”, la sediul central. Evenimentul va cuprinde următoarele momente: lansarea volumului Baze extraterestre şi OZN pe Lună, Pământ şi Marte precum şi susţinerea unei Prezentări din punct de vedere geofizic despre situaţia din localitatea Izvoarele, autor general Emil Străinu; lansarea volumului Anastasis, autor Adrian Georgescu. În deschidere vor susţine un moment instrumental elevele claselor a XI-a de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin”: Ioana Şelaru – vioară, Andra Ştefan – vioară, Nicoleta Ivaşcu – pian. Moderator va fi prof. Theodor Parapiru.

  • ANI îl acuză pe directorul Teatrului Muzical de incompatibilitate

    Agenţia Naţională de Integritate (ANI) susţine că Teodor Niţă, directorul Teatrului Muzical ”Nae Leonard” din Galaţi, ar fi fost în stare de incompatibilitate, în condiţiile în care în perioada 31 ianuarie 2012 – 17 octombrie 2012, a exercitat, simultan, funcţia de manager interimar al teatrului şi pe cea de decan al Facultăţii de Arte din cadrul Universităţii ”Dunărea de Jos” Galaţi. “Teodor Niţă a încălcat dispoziţiile art. 3 din O.U.G nr. 189/2008, potrivit cărora managementul instituţiilor publice de cultură poate fi încredinţat unei persoane fizice care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: nu deţine o funcţie de conducere la o altă instituţie din România, coroborate cu dispoziţiile art. 207, alin. (2) din legea nr. 1/2011, potrivit cărora „funcţiile de conducere sunt următoarele: decan la nivelul facultăţii”, precizează ANI.
    Riscă destituirea
    Conform inspectorilor de integritate, Teodor Niţă a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum şi drepturile de care beneficiază. Directorul Teatrului Muzical poate fi asistat sau reprezentat de un avocat şi are posibilitatea de a prezenta orice date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris către ANI. În cazul în care ANI va decide că Teodor Niţă a fost în stare de incompatibilitate, directorul Teatrului Muzical riscă să-şi piardă funcţia. „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective”. Mai mult decât atât, pentru o perioadă de trei ani Niţă nu ar mai putea ocupa o funcţie publică, o hotărâre definitivă în acest caz urmând cel mai probabil să se ia în justiţie, unde directorul Teatrului Muzical  poate ataca decizia ANI.
    Directorul Teatrului Muzical se află în prezent într-un turneu în Olanda cu trupa de teatru şi se preconizează să revină în ţară abia în ianuarie 2014. “Din punctul meu de vedere, nu există incompatibilitate. Funcţia de decan este funcţie didactică, nu publică, iar director interimar nu este funcţie de conducere. Eu când am fost numit manager îmi dădusem demisia din funcţia de decan. Rămâne acum să fac eu demersuri către ANI”, ne-a declarat Teodor Niţă.

  • Asigurarea căldurii la Galaţi, nerezolvată încă

    Asigurarea căldurii la Galaţi, nerezolvată încă

    Deşi vremea rea îşi intră încetul cu încetul în drepturi, gălăţenii nu au şanse să primească în curând căldură, motivul fiind cel legat de efectuarea unor plăţi în avans către Romgaz. În timp ce Apaterm a decis să treacă de luni la blindarea vanelor care asigură furnizarea căldurii la un număr de peste 80 de asociaţii de proprietari datornice (operaţiune pe care v-am prezentat-o în cadrul unui articol publicat în ediţia de ieri), încercând astfel să crească nivelul încasărilor, situaţia este departe de a fi una liniştitoare. Cel puţin acest lucru reiese din declaraţia pe care ne-a dat-o în cursul zilei de ieri directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure, care ne-a precizat că furnizarea căldurii se va face doar dacă se respectă condiţiile stabilite în cadrul întâlnirii desfăşurate săptămâna trecută cu ministrul Energiei şi directorul Romgaz, care au înţeles situaţia cu care se confruntă Galaţiul şi au încercat să găsească soluţii pentru rezolvarea problemei.

    „Nu ştiu cine a spus că se va furniza căldură la Galaţi. Eu vă spun că în următoarele zile voi purta discuţii cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a încerca să găsim o rezolvare după ce vom analiza situaţia, şi aici mă refer în special la cea legată de plăţile efectuate de Apaterm către Electrocentrale. Vreau să vă spun că în cursul lunii noiembrie Apaterm a plătit zilnic doar 10.000 de lei, o sumă mică”, ne-a declarat directorul Electrocentrale. Acesta ne-a mai spus că marţea viitoare se va întâlni din nou cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a vedea dacă se îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru asigurarea agentului termic primar.

    „Condiţia a rămas aceeaşi, şi anume că trebuie achitate 14 milioane de lei către Romgaz. Până atunci nu se poate pune problema asigurării încălzirii oraşului, nici măcar în cazul asociaţiilor bun platnice”, ne-a declarat directorul Electrocentrale.

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere legat de pornirea sistemului de termoficare.

  • Firma japoneză Yazaki, în vizită la Galaţi pentru a tatona terenul

    Reprezentanţii firmei japoneze Yazaki Corporation, unul dintre cei mai importanţi producători de echipamente pentru industria auto, s-au întâlnit marţi după-amiază, la sediul Consiliului Judeţului, cu autorităţile locale pentru a discuta oportunitatea unei investiţii în oraşul nostru. Reprezentanţii Yazaki nu au dorit ca întâlnirea să fie una publică deoarece discuţiile au avut drept scop doar informarea cu privire la oportunităţile pe care le are oraşul, care ar putea contribui la decizia de a investi.
    Conform spuselor primarului, în privinţa aceasta nu îşi face iluzii, dar tratează cu seriozitate orice posibilă investiţie în Galaţi.
    “Regret că au fost prezentaţi ca salvatorii oraşului… că oamenii au creat deja 3.500 de locuri de muncă… E exagerat acest lucru. Oamenii sunt într-o vizită de studiu, au fost şi la Suceava, şi la Brăila, şi la Iaşi. Planul lor investiţional va fi după 2015. (…) Urmează să analizeze toate datele, informaţiile pe care le culeg de peste tot. Eu cred, cel puţin la modul în care ne-am prezentat noi, că suntem interesanţi – ne-am prezentat cine suntem, şi cu sărăcia, cu infrastructura care aşa e, deocamdată… Eu nu îmi fac iluzii mari, dar e firesc şi normal să tratăm cu respect orice potenţial investitor, lucru pe care îl şi facem. Nu vindem iluzii, că nu îmi place”, a spus, la finalul întâlnirii, primarul Marius Stan.
    Firmei Yazaki i s-a promis că, în cazul în care va decide să investească în Galaţi, autorităţile locale vor face tot posibilul să o ajute.
    “După ce au vizitat şi Brăila, au avut cuvinte de laudă pentru Galaţi – e un oraş mai mare, e un oraş mai primitor. Curioşi au fost să audă răspunsul la întrebarea de ce vrem noi să investească aici. Şi domnul primar, şi toţi cei care au fost de faţă au răspuns într-un glas, ceea ce le-a plăcut, că suntem o autoritate nouă şi vrem să depunem orice efort pentru a-i atrage şi a-i aduce la noi. Ce le putem prezenta? Parcul Industrial, care anul acesta a fost dat în funcţie. Parcul este virgin, deci pot să îl structureze aşa cum vor”, a spus vicepreşedintele CJ, Cornel Hamza. Reprezentanţii Yazaki au vizitat Parcul Industrial, Zona Liberă, porturile.

  • Munca la negru, încă „la modă ”

    Inspectorii de muncă gălăţeni au efectuat ieri controale la o serie de centre de colectare a fierului vechi, situate pe strada George Coşbuc, dar şi la o firmă de confecţii metalice, aceştia fiind însoţiţi de către jandarmi, poliţişti de la IPJ dar şi de la Serviciul de Investigare Fraude. Scopul verificărilor a fost acela de a constata dacă la centrele respective se munceşte la negru, poliţiştii verificând şi legalitatea tranzacţiilor derulate la centrele de colectare a fierului vechi, câteva aparţinând aceleiaşi firme. Acţiunea nu a fost lipsită de câteva momente mai tensionate, însă spiritele care s-au încins la un moment dat s-au calmat repede. Verificările inspectorilor de muncă gălăţeni au scos la iveală faptul că încă se mai lucrează la negru, şi acest lucru în ciuda faptului că sancţiunile s-au înăsprit în urma modificării legislaţiei.
    „Lumea nu mai are ce să aducă!”, ne-a spus unul din vânzătorii de la unul din centrele de fier vechi care au fost verificate de inspectori, care ne-a mai declarat că încasările scad de la o lună la alta. În curtea centrului de colectare respectiv se aflau câteva calorifere, câteva căzi dar şi alte obiecte de fier vechi.
    „Ce să mai facă lumea cu caloriferele? Şi-au pus centrale termice şi au vrut să scape de ele”, ne-a spus vânzătorul.
    După descinderea la punctele de colectare a deşeurilor metalice, următoarea oprire a fost la o firmă de confecţii metalice, în curtea căreia puteau fi admiraţi o mulţime de câini, mai mari sau mai mici. Persoanele care lucrau în curte au completat formulare în care precizau dacă au forme legale de angajare.
    „Au fost controlate un număr de 14 firme şi au fost completate 50 de fişe de către persoanele care lucrau în locurile respective. Din primele analize se pare că 10 persoane lucrau la negru”, ne-a declarat directorul ITM Galaţi, Ionel Petrea.

  • Nu subestimaţi natura!

    Ne place sau nu, uite că suntem la mâna naturii care, parcă din ce în ce mai des, ne aduce aminte cât de mici suntem în faţa capriciilor ei. Nu mai departe de săptămâna trecută ciclonul Haiyan care i-a lovit pe filipinezi, considerat a fi cel mai puternic uragan de când se fac măsurători meteorologice, ne-a uimit prin forţa cu care s-a năpustit peste casele oamenilor, provocând distrugeri de proporţii apocaliptice. De unde oare a apărut o asemenea viteză a vântului, cre după cum au anunţat specialiştii, ajungea uneori la 380 de km/oră în largul coastelor filipineze?

    Oare nu cumva marile puteri ale lumii au mai făcut niscaiva experimente cu cine ştie ce arme teribile? Pe la noi, uite că de când s-a cutremurat pământul prin zona Izvoarele de vreo 300 de ori, s-au gândit şi oamenii ăia de prin palatele capitalei care şi aşa nu aveau ce legi în folosul omului de rând să mai născocească şi au venit cu ideea de a învăţa copiii prin şcoli cum să se comporte în caz de cutremur, aşa cum fac şi japonezii de zeci de ani.

    Nu-i rău, numai că degeaba înveţi copilul să se ascundă sub bancă dacă banca asta se află într-o şcoală de pe vremea lui Tutankhamon, care deşi o fi fost dotată cu o bulină roşie indicând faptul că prezintă risc ridicat de dărâmare în caz de cutremur, după curăţenia din vară, după spoiala cu var sau după o izolaţie cu polistiren pe dinafară, a rămas şi fără bulină. Părerea mea este că decât să înveţi oamenii să se ascundă sub tocul uşii, pentru asta alocând probabil şi niscaiva bani de la bugetul statului, mai bine s-ar apuca cei responsabili de trebuşoara asta şi ar consolida clădirile considerate cu risc seismic ridicat, chiar dacă numărul lor per total ţară este destul de mare.

    Numai la noi, în Galaţi, sunt în jur de 160 de astfel de imobile. Chestia e că majoritatea lor au fost expertizate, îmbulinate sau nu, numai că atunci când vine vorba de consolidări edilii oraşului dau din colţ în colţ punându-ne în faţă eterna scuză: „Nu sunt bani”. Poate, Doamne fereşte de vreun cutremur mai serios, după aceea vor găsi bani pentru a ridica alte blocuri sau case în locul celor făcute una cu pământul.

    Vă asigur că şi atunci, ca şi acum, tot placa aia ne-o vor pune, chiar dacă îşi vor pune cenuşă în cap pentru a ne arăta cât de rău le pare. Stai să vezi, că până la cutremur mai e puţin şi vine iarna, ia să-i vezi cum or să dea iar vina pe stihiile naturii, pentru că asta e, nu te poţi pune cu natura, oricâte utilaje ai avea şi oricâtă sare împrăştii pe străzile oraşului. Dar până la cutremure şi zăpezi, vine sfârşitul anului şi ne aşteaptă ceva mai rău decât stihiile naturii, ne aşteaptă valul de scumpiri anunţate de finanţiştii noştri. Aşa că guvernanţii noştri au dat mâna cu natura ca să ne fie cât mai „bine”.