Tag: Galaţi

  • Primarul Galaţiului, transformat în Moş Nicolae

    Primarul municipiului Galaţi, Marius Stan, a împărţit daruri vineri, de Moş Nicolae, copiilor de la Grădiniţa cu orar prelungit nr. 39, anunţă biroul de presă al Primăriei Galaţi. 130 de copii au primit pachete cu dulciuri din partea primarului. Darurile au fost achiziţionate din bani de la bugetul local şi din sponsorizări, în cea mai mare parte Copiii i-au cântat primarului Marius Stan câteva cântecele de sezon şi i-au povestit ce au primit de la Moş Nicolae în ghetuţele de acasă. Întrebaţi fiind dacă ştiu ce face primarul şi cu ce se ocupă el, copiii au răspuns: „Are grijă de oraş”, „Conduce” şi „Face pâine”, se arată în comunicatul de presă. „A fost o reală emoţie pentru mine să mă aflu în mijlocul acestor copii şi să le fac o mică bucurie. Nu le-am dăruit mare lucru, câteva dulciuri, şi am primit în schimb zâmbetele lor nepreţuite”, a declarat primarul Marius Stan.

  • Omul nu se trage din maimuţă!

    Omul nu se trage din maimuţă!

    Multă lume crede, în mod eronat, că teoria evoluţiei umane afirmă că „omul se trage din maimuţă”. De fapt, dovezile istorice arată că maimuţele de astăzi şi omul au un strămoş comun. Acum, oamenii de ştiinţă au făcut o nouă descoperire despre acest strămoş comun. Cercetătorii au descoperit că acest strămoş nu era un hominid care mergea pe încheieturile degetelor de la antebraţe şi care umbla prin copaci la fel ca cimpanzeii de astăzi, ceea ce reprezintă o provocare pentru teoriile acceptate despre evoluţia umană.
    Astfel, în loc să fie un proto-cimpanzeu, aşa cum se credea până acum, strămoşul comun al oamenilor şi al maimuţelor era un fel de maimuţă care nu se asemăna cu nicio specie existentă astăzi. De la acest strămoş comun, oamenii şi maimuţele antropoide de astăzi au evoluat în două direcţii complet diferite, conform cercetărilor publicate în jurnalul Nature Communications. „Majoritatea paleoantropologilor tind să presupună că ultimul strămoş comun al cimpanzeilor şi al oamenilor arăta ca un cimpanzeu”, afirmă Sergio Almecija de la Stony Brook University Medical Center din New York. „Totuşi, există un număr crescând de dovezi care sugerează că primatele mari nu sunt nişte «maşini ale timpului în viaţă», ce reflectă trecutul nostru, ci că şi ele au evoluat de când descendenţa lor s-a separat de cea a oamenilor acum câteva milioane de ani”, explică Almecija.
    Almecija şi colegii săi din SUA şi Spania au ajuns la această concluzie după ce au studiat un femur al unei maimuţe supranumite „Omul Mileniului” care a trăit în Kenya acum aproximativ şase milioane de ani.
    Studiul acestor cercetători este primul care compară fiziologia „Omului Mileniului” nu doar cu cea a oamenilor şi a maimuţelor care trăiesc azi, ci şi cu cea a maimuţelor fosile care au trăit în Miocen acum 23-5,3 milioane de ani. Analiza lor a concluzionat că acest specimen care se căţăra în copaci şi care mergea în două membre (cunoscut sub numele ştiinţific de Orrorin tugenensis) se afla din punct de vedere evoluţionar undeva între strămoşul neidentificat al oamenilor şi al cimpanzeilor şi linia care a dus la homo sapiens-ul modern. Acest lucru a dus la rândul său la completarea unor lipsuri din cunoştinţele evoluţionare, arătând că strămoşul comun era, foarte probabil, extrem de asemănător cu Orrorin şi foarte diferit de cimpanzeii moderni – care s-au separat de oameni acum 6-7 milioane de ani. „Reconstrucţia noastră arată că anumite maimuţe din Miocen reprezintă un model mai potrivit pentru morfologia ancestrală din care au evoluat oamenii decât maimuţele care trăiesc astăzi”, explică cercetătorii în noul studiu.
    Este foarte probabil ca ultimul strămoş comun, a cărui identitate nu a fost încă descifrată, să se fi deplasat mergând pe toate cele patru membre, la fel ca maimuţele de astăzi, dar sprijinindu-se pe palme, nu pe încheieturile degetelor de la antebraţe, spune Almecija. La fel ca maimuţele din Miocen, ar fi avut palme mici şi degete mai scurte şi mai drepte decât cimpanzeii moderni şi nu s-ar fi deplasat prin copaci legănându-se de crengi, ci s-ar fi deplasat mergând pe toate cele patru membre, uneori ridicându-se în două membre pentru a se agăţa de crengi pentru susţinere.
    Miocenul prezenta o diversitate mult mai mare a maimuţelor decât lumea în care trăim astăzi, spune Almecija.
    Totuşi, pentru că nu arătau şi nici nu se deplasau ca cimpanzeul de astăzi, cea mai apropiată rudă a omului din punct de vedere genetic, aceste maimuţe au fost în mare parte trecute cu vederea în studierea evoluţiei umane. „Maimuţele care trăiesc astăzi au istorii evoluţionare proprii, independente de cele ale omului, iar anatomiile lor moderne nu ar trebui să fie considerate drept o reprezentare a condiţiilor ancestrale ale strămoşului omului”, explică Almecija. „Pentru a înţelege originile bipedalismului uman, oamenii de ştiinţă ar trebui să înceteze să presupună un punct de pornire asemănător cimpanzeului de astăzi”, a explicat cercetătorul.
    Aceste presupuneri ar putea conduce la „ipoteze complet eronate despre calea actuală a evoluţiei umane”, concluzionează cercetătorii.

  • 8 alimente sănătoase pe care nu le mănânci

    8 alimente sănătoase pe care nu le mănânci

    Oamenii acordă din ce în ce mai multă atenţie unui stil de viaţă echilibrat din care nu lipsesc alimentele sănătoase şi sportul. Cu toate acestea, sunt multe alimente sănătoase care, dintr-un motiv sau altul, lipsesc din dietă. Iar când este vorba despre cumpărături, multe dintre aceste alimente sănătoase nu sunt trecute pe listă. Să consumi alimentele sănătoase care îţi plac este un lucru excelent, însă poate după ce veţi citi această listă veţi începe să apreciaţi şi alte fructe şi legume sănătoase:

    1: Sfecla

    Sfecla la fel ca şi spanacul roşu furnizează o cantitate imensă de acid folic şi betaină. Ambele substanţe ajută la scăderea riscurilor de a dezvolta boli cardiovasculare. Sunt o mulţime de reţete care vă învaţă cum să preparaţi sfecla picantă şi dulce.

    2: Guava

    Acest fruct conţine licopen, un antioxidant care luptă împotriva cancerului la prostată. De aceea, guava n-ar trebui să lipsească din dieta zilnică a niciunui bărbat. Fructul poate fi consumat în combinaţie cu roşii sau pepene verde. Sunt o mulţime de moduri în care poţi mânca acest fruct: crud, sub formă de suc sau în salată de fructe.

    3: Varza

    Varza poate fi consumată sub formă de salată, poate fi utilizată când faci sandwich ca să nu mai vorbim de o mulţime de reţete prin care această legumă poate fi preparată. Varza este o sursă excelentă pentru vitamine şi are numai 22 de calorii. Este o legumă foarte populară în Asia şi moderat populară în Europa. Varza este importantă, în special, pentru femei datorită conţinutului bogat în sulforafan, un compus care luptă împotriva cancerului la sân.

    4: Scorţişoara

    Utilizarea scorţişoarei este o modalitate excelentă de a reduce glicemia şi de a scădea riscul bolilor cardiovasculare. Pune puţină în cafea sau adaugă scorţişoară în mixul de dimineaţă de lapte şi cereale, nu doar că gustul va fi îmbunătăţit, însă şi sănătatea ta va avea de câştigat.

    5: Iarba grasă (lemon grass – iarba de lămâie)

    Iarba grasă este adesea considerată buruiană, însă conţine mai multă melatonină decât orice alte legume sau fructe. Acest antioxidant reduce riscul dezvoltării unor forme de cancer. Iarba grasă poate fi consumată sub formă de salată.

    6: Rodia

    Poţi cumpăra fructul sau sucul de rodie – ambele sunt foarte sănătoase şi ajută la scăderea tensiunii arteriale. Rodia este o sursă excelentă de vitamina C şi, în plus, conţine multe minerale şi microelemente benefice sănătăţii. Este recomandabil să fie consumată în mod regulat.

    7: Seminţe de dovleac

    Seminţele de dovleac nu sunt bune doar de Halloween, sunt o sursă nemaipomenită de antioxidanţi şi magneziu şi ajută la reducerea riscului de a dezvolta diverse forme de cancer. Ca să nu mai vorbim de gustul lor excelent.

    8: Prunele

    Prunele sunt o altă sursă de hrană sănătoasă. Acidul clorogenic şi antioxidanţii care se găsesc în prune reduc riscul de cancer şi, totodată, sunt un medicament natural excelent împotriva constipaţiei. Tocmai de aceea este indicat să nu se exagereze cu consumul de prune.

  • „Vinul roşu este cel mai bun medicament din lume”

    „Vinul roşu este cel mai bun medicament din lume”

    Consumat în cantităţi mici, vinul este un minunat remediu natural în multe boli, susţine ziaristul specializat în ştiinţe Tony Edwards, în cartea sa „The Good News About Booze”, publicată recent, notează cotidianul belgian Het Laatste Nieuws, preluat de 7sur7.be.
    În opinia lui Edwards, cele mai bune medicamente din lume sunt băuturile alcoolice. Aceste băuturi şi îndeosebi vinul roşu sunt leacuri excelente împotriva guturaiului, a problemelor cardiace, dar şi pentru libido, susţine ziaristul citat.
    Tony Edwards a citit numeroase studii publicate în întreaga lume, printre care unul elaborat de cercetători de la Universitatea Harvard care timp de 12 ani au observat 12.000 de oameni cu hipertensiune arterială. Potrivit concluziilor studiului acestora, oamenii care beau vin roşu, în doze mici, riscă mai puţin să aibă o criză cardiacă.
    Şi riscul de cancer ar scădea semnificativ la consumatorii de vin. În cazul femeilor care beau zilnic, în cantităţi rezonabile, riscul de a face cancer la sân a scăzut cu 42%, iar la bărbaţi scade riscul de cancer de prostată, stomac şi colon la patru pahare de vin băute pe săptămână.
    Conform unui studiu realizat de cercetători canadieni, cei care beau un pahar de alcool din când în când riscă cu 13% mai puţin să facă diabet. În plus, osteoporoza de care suferă vârstnicii poate fi combătută cu un pahar de alcool consumat periodic, dar în cantităţi mici.
    Tony Edwards le recomandă celor care au guturai să bea un pahar de vin alb, care, în plus, reduce cu 88% riscul de a se îmbolnăvi din nou.
    În sfârşit, băuturile alcoolice pot îmbunătăţi semnificativ relaţiile cu partenerul de viaţă. Potrivit unui studiu realizat de oamenii de ştiinţă italieni în 2009, femeile care beau regulat câte un pahar de vin au o viaţă sexuală mai bogată decât celelalte.

  • Acordurile bilaterale pentru construcţia South Stream încalcă legislaţia Uniunii Europene

    Acordurile bilaterale pentru construcţia gazoductului South Stream, încheiate între Rusia, Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, încalcă legislaţia UE şi trebuie renegociate de la zero, potrivit Comisiei Europene, relatează EuroActiv.com.
    “Comisia a analizat acordurile interguvernamentale şi a ajuns la concluzia că niciunul dintre aceste acorduri nu respectă legislaţia Uniunii Europene”, a declarat miercuri, în Parlamentul European, Klaus Borchert, director pentru pieţele energiei la Comisia Europeană.
    Borchert a arătat că trebuie să se spună acestor state că au obligaţia, fie în cadrul tratatelor UE, fie al tratatului Comunităţii pentru Energie, să ceară renegocierea cu Rusia, astfel încât acordurile interguvernamentale să fie conforme cu legislaţia Uniunii Europene.

    Veste proastă într-o perioadă proastă

    Anunţul făcut de Borchert are loc într-o perioadă de sensibilitate crescută în relaţiile UE-Rusia. Săptămâna trecută, liderii europeni au fost luaţi prin surprindere de decizia preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici de a respinge semnarea unui parteneriat care ar fi întărit relaţiile dintre fosta republică sovietică şi UE.
    În schimb, Ianukovici a semnalat că Ucraina se va apropia de Rusia, provocând proteste ample pro-europene.
    La evenimentul din Parlamentul European la care a vorbit Borchert au participat oficiali de rang înalt, între care adjunctul ministrului rus pentru Energie Anatoli Iankovski, directorul general al Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev, şi ministrul sârb al Energiei, Zorana Mihajlovic.
    Borchert a explicat că dacă aceste negocieri nu vor fi încheiate cu succes, atunci aceste ţări vor fi nevoite să denunţe acordurile cu Rusia.
    El a explicat că Gunther Oettinger, comisarul UE pentru Energie, tocmai a trimis o scrisoare ministrului rus al Energiei, Alexander Novak, în care i-a explicat situaţia, cerându-i să analizeze “pozitiv” posibilitatea renegocierii acordurilor cu ţările respective.
    Þările semnatare a acordurilor pentru South Stream sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croaţia şi Austria, state membre UE, precum şi Serbia, membră a Comunităţii Energiei, un acord internaţional susţinut de UE care include ţări foste comuniste din Europa de Est.
    “Ce pot spune este că acordurile interguvernamentale nu vor forma baza construcţiei sau operării South Stream. Pentru că dacă statele membre sau statele implicate nu renegociază, atunci Comisia are mijloace prin care să le oblige să o facă. Iar South Stream nu poate opera conform acestor acorduri”, a insistat Borchert.

    Care sunt problemele

    Oficialul Comisiei a menţionat cel puţin trei probleme majore din acordurile interguvernamentale. Prima problemă este legislaţia UE care prevede separarea activităţilor de producţie de cele de transport al energiei, astfel încât Gazprom, producător şi furnizor de gaze, nu poate să deţină simultan capacitate de producţie şi reţeaua de distribuţie. În al doilea rând, trebuie asigurat un acces nediscriminatoriu al unor terţi la conductă, astfel încât Gazprom să nu aibă dreptul exclusiv al livrărilor. În al treilea rând trebuie modificată structura tarifelor, a arătat oficialul european.
    “Este posibil ca proiectul de construcţie a South Stream şi de operare a acestuia să respecte aceste reguli. Nu ştiu, nu ştiu încă”, a repetat Borchert.
    El a avertizat că chiar dacă negocierile vor avea succes, adaptarea South Stream la cerinţele UE va dura.
    “Nu luni, poate doi ani, înainte să ajungem acolo”, a spus Borchert.
    Oficialul CE a arătat însă că nu sunt excluse excepţiile de la obligaţiile de separare a producţiei de energie de distribuţie. O astfel de oportunitate va apărea doar atunci când capacităţile de gaze vor începe să fie alocate diferitelor segmente ale conductei, a explicat el, adăugând că un astfel de moment poate apărea doar într-un viitor îndepărtat.
    “Nu va fi o sarcină uşoară. Este nevoie de multă înţelegere reciprocă, poate de unele idei noi, care nu sunt încă discutate. Dar trebuie să spun cu toată deschiderea şi francheţea că South Stream nu va opera pe teritoriul UE dacă nu respectă legislaţia în domeniul energiei”, a subliniat Borchert.
    Întrebat de EurActiv când a anunţat Comisia statele implicate, Borchert a explicat că au avut loc mai multe etape.
    Astfel, executivul UE le-a cerut să trimită la Bruxelles acordurile interguvernamentale, care au fost analizate de serviciile subordonate comisarului Oettinger. Pe 18 octombrie a avut loc o reuniune la care a fost invitat şi un reprezentant al Gazprom, iar ţările semnatare cunosc de atunci situaţia.
    “Sunt pe deplin informaţi despre ceea ce am spus astăzi”, a dat asigurări Borchert.

    Vor fi probleme

    Anunţul Comisiei va pune într-o situaţie dificilă cel puţin două state care ar urma să fie tranzitate de South Stream. Astfel, Bulgaria, care s-a alăturat South Stream în aprilie 2012, a organizat o ceremonie pentru South Stream pe 4 noiembrie, în satul Rasovo din apropierea graniţei cu Serbia. Serbia a făcut acelaşi lucru pe 24 noiembrie, în satul Sajkaz, din Vojvodina. Ambele ţări ar fi ştiut, potrivit unor informaţii, că promovează un proiect ale cărui acorduri nu respectă legislaţia UE.
    Întrebat despre programul renegocierii acordurilor, oficialul Comisiei a spus că primul pas este ca ţările UE implicate să ceară redeschiderea acordurilor cu Rusia.
    Borchert a arătat că Executivul UE speră ca autorităţile de la Moscova să privească la acest lucru pozitiv.
    Rusia nu pare să aibă însă intenţia să facă acest lucru. Vorbind la evenimentul din Parlamentul European, directorul Gazprom pentru exporturi Alexander Medvedev a subliniat că “nimic poate împiedica construcţia South Stream”.
    Potrivit lui Borchert, Comisia nu poate accepta ca o conductă să fie construită, iar apoi să i se ceară o soluţie pentru operarea acesteia.
    Adjunctul ministrului rus pentru Energie, Anatoli Iankovski, a spus că Rusia nu acceptă ca regulile UE să fie aplicate unor proiecte transfrontaliere cum ar fi conductele, care nu se află doar pe teritoriul Uniunii Europene.
    El a adăugat că legislaţia UE nu poate prevala în relaţiile UE-Rusia, care sunt guvernate numai de legislaţia internaţională. Cu alte cuvinte, acordurile interguvernamentale încheiate de Rusia pentru South Stream prevalează altor norme legale, a arătat Iankovski.
    Gazoductul South Stream va livra gaze naturale ruseşti către Austria, tranzitând Marea Neagră, Bulgaria, Serbia şi Ungaria.
    Proiectul este dezvoltat de Gazprom şi grupul italian Eni. Italia este unul dintre principalii clienţi ai gazelor ruseşti, importând anul trecut de la Gazprom 15,1 miliarde metri cubi de gaze, uşor peste consumul anual al României.
    Pentru Gazprom, proiectul South Stream are rolul de a diversifica rutele de export către Europa. În prezent, cea mai mare parte din gazul rusesc vândut în Europa trece prin Ucraina. Disputele dintre Kiev şi Moscova privind preţul gazelor şi tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrările de gaze către Europa, cel mai recent la începutul anului 2009.
    Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), Eni (20%), Wintershall Holding din Germania şi EDF din Franţa (15% fiecare).
    Gazoductul va avea o capacitate de 63 miliarde metri cubi pe an şi ar urma să intre în exploatare în 2015.

  • „Va fi un win-win game. Toată lumea va avea de câştigat”

    „Va fi un win-win game. Toată lumea va avea de câştigat”

    Ambasadorul României la Londra, Ion Jinga, a declarat, miercuri, că ridicarea restricţiilor pentru români şi bulgari pe piaţa muncii din Marea Britanie, de la 1 ianuarie 2014, va fi un “win-win” game, toată lumea având de câştigat. “Atunci când restricţiile vor fi eliminate, va fi un win-win game, toată lumea va avea de câştigat. (…) Din ianuarie 2014, românii vor avea exact acelaşi statut ca francezii, germanii, austriecii şi britanicii”, a spus ambasadorul, care a ţinut să sublinieze că nu există cadru legal pentru ca restricţiile să nu fie ridicate începând cu prima zi a anului viitor, la împlinirea a şapte ani de la aderare.
    În acest context, Jinga a explicat că restricţiile, care au putut fi ocolite de o manieră legală, au creat însă vulnerabilităţi de ambele părţi. “Pe de o parte, pentru români. I-au făcut exploatabili şi vulnerabili în faţa unor angajatori fără scrupule, au fost, în cele mai multe cazuri, plătiţi sub salariul minim pe economie, pot fi concediaţi fără niciun fel de preaviz (…) În acelaşi timp – e şi greu de estimat – eu cred că toţi şi-au plătit taxele la statul britanic, dar este greu de estimat totuşi cât, cum, în ce proporţie. (…) Dacă aceste restricţii n-ar fi existat, aceiaşi români ar fi fost pe piaţa forţei de muncă, ar fi lucrat însă angajaţi şi ar fi plătit impozite, pentru că angajatorul ar fi plătit pentru ei, în acelaşi timp ei ar fi fost protejaţi”, a spus ambasadorul României la Londra.
    Ion Jinga a mai spus că, în ciuda restricţiilor, 40 la sută din forţa de muncă angrenată anul trecut la construirea Satului Olimpic de la Londra a fost românească. “Au fost muncitori români în construcţii. Există posibilitatea legală să vii aici să te declari self-employed, pe cont propriu, îţi iei o legitimaţie că eşti self-employed, declari că îţi plăteşti singur impozitele şi taxele la statul britanic şi te angajezi la o firmă de construcţii, căreia îi prestezi servicii. Este modalitatea legală prin care foarte mulţi români au reuşit să vină aici să lucreze în domeniul construcţiilor “, a adăugat el.
    Citeşte şi: David Cameron are în vedere noi măsuri înainte de ridicarea restricţiilor pentru români şi bulgari. Cum vrea premierul britanic să reducă factorii care atrag imigranţi în Londra
    Ambasadorul României la Londra a mai spus, legat de acelaşi subiect, că prin ridicarea restricţiilor nu este de aşteptat un flux mare de români în Regatul Unit, el precizând însă că nu poate evalua care ar putea fi numărul acestora. “În evaluarea noastră, românii care au dorit să plece să lucreze în străinătate au avut toate ocaziile, toate oportunităţile să o facă în ultimii şapte ani. Nu pot să evaluez câţi vor veni în Marea Britanie şi, până la urmă, este dreptul lor, pentru că sunt cetăţeni ai Uniunii Europene şi putem să ne mişcăm liber, să lucrăm oriunde în spaţiul UE, aşa cum o pot face şi britanicii. Sunt câteva mii de britanici care lucrează în România, sunt câteva zeci de mii, poate peste 100.000 de români în Marea Britanie. Dar Marea Britanie nu a fost, cel puţin până acum, destinaţia favorită pentru români”, a mai spus Ion Jinga.
    Ambasadorul s-a referit şi la campania negativă împotriva ridicării restricţiilor, în care un rol important l-ar avea, în opinia lui, presa tabloidă din Marea Britanie. “Această campanie negativă, persistentă, absolut nedreaptă, dar care este continuată, a început în ianuarie 2013 şi vedeţi că, în ultimele săptămâni a primit un nou avânt. (…) Cred că această campanie riscă să lase urme în mentalul colectiv şi în percepţia populaţiei britanice cu privire la români. Şi astfel de urme se corectează greu. Politicienii britanici, în mod obligatoriu, reacţionează la ceea ce apare în media şi la ceea ce opinia publică simte. Un rol important, şi-mi pare rău s-o spun, în crearea acestei psihoze privind invazia românilor şi a bulgarilor îl joacă presa tabloidă din Marea Britanie”, a spus el.
    Referindu-se la aceeaşi campanie, Ion Jinga a explicat şi conotaţiile de natură politică pe care le-ar avea aceasta, în opinia lui. “În 2004, atunci când au aderat trei ţări din Europa Centrală şi de Est, Marea Britanie, împreună cu Irlanda şi Suedia, au fost singurele ţări membre UE care nu au impus restricţii pe piaţa muncii. Şi estimările lor erau în jur de 13.000 de cetăţeni din Europa Centrală şi de Est care vor veni să lucreze în Marea Britanie. În loc de 13.000, au venit peste un milion. S-au creat, sigur, anumite perturbări pe piaţa locală şi această situaţie este speculată şi valorificată la refuz de mass media tabloidă şi de Partidul Independenţei, care, după cum ştiţi, este un partid naţionalist, extremist şi cu accente xenofobe şi antieuropene. Se apropie alegerile europene şi este cea mai bună oportunitate să câştigi voturi alarmând populaţia şi încercând să compari cu situaţia de acum nouă ani, când a aderat Polonia, de exemplu, cu situaţia actuală”, a explicat Jinga.

  • Cinteză: Creditarea nu va fi revigorată până în septembrie – octombrie anul viitor, băncile nu riscă

    Creditarea nu va fi revigorată până în toamna anului viitor, întrucât băncile nu sunt dispuse să-şi asume riscuri noi în condiţiile în care va fi efectuată în 2014 o analiză a calităţii activelor în sistem, urmată de un test de stres, potrivit directorului de supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. “Până nu ştim ce va aduce evaluarea calităţii activelor şi rezultatele testului de stres nu văd reluarea creditării. Cred că activatea de creditare nu va cunoaşte o revigorare până în septembrie-octombrie anul viitor”, a declarat joi Cinteză la un forum bancar. El a arătat că banca centrală nu mai poate solicita băncilor să constituie provizioane suplimentare, însă poate creşte cerinţa de capital, mai costisitoare pentru bancă decât provizionarea.
    Potrivit unui sondaj realizat de BNR printre primele zece bănci din sistemul bancar în funcţie de active, aşteptările în ce priveşte oferta de creditare în ultimul trimestru al anului sunt în scădere pentru împrumuturi imobiliare pentru populaţie, precum şi pentru finanţarea companiilor, dar în stagnare pentru creditele de consum.

  • Câştigul salarial a crescut în octombrie la 1.615 lei

    Câştigul salarial mediu net a fost în octombrie de 1.615 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 6 lei (0,4%), cele mai mari valori fiind înregistrate în intermedieri financiare, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante, a anunţat joi Institutul Naţional de Statistică (INS). Astfel, în intermedieri financiare câştigul a fost de 3.829 lei, iar în hoteluri şi restaurante de 900 lei.
    Evoluţia la nivel naţional a fost influenţată printre altele de acordarea de prime, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă) şi disponibilizarea unor salariaţi cu câştiguri reduse.
    Cea mai mare creştere a câştigului salarial mediu net s-a înregistrat în activităţi extractive (de 13,2%), iar cele mai accentuate scăderi în extracţia petrolului şi gazelor naturale şi în fabricarea produselor de cocserie şi a celor obţinute din prelucrarea ţiţeiului (cu 26,1%, respectiv 17,7%). “În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna septembrie în învăţământ (4,0%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. De asemenea, în administraţia publică şi sănătate şi asistenţă socială câştigul salarial mediu net a crescut uşor în luna octombrie faţă de luna septembrie 2013, cu 0,2%, respectiv 0,6%”, arată INS, într-un comunicat.
    Comparativ cu octombrie 2012, câştigul salarial mediu nominal net a urcat cu 4,1%.

  • Bubble Fun, unic în Galaţi

    Mulţi dintre noi s-au gândit în serile libere cum să le petreacă într-un stil cât mai amuzant şi mai distractiv şi o bună parte dintre aceştia au ajuns la concluzia că oraşul nostru are foarte puţine opţiuni de petrecere a timpului liber, în special pentru tineri. La această concluzie a ajuns şi un tânăr student care a descoperit cel mai noi mijloc de a te distra şi l-a adus în Galaţi. Cristian Bute le oferă gălăţenilor Bubble Fun, o activitate unică în România. Bubble Fun înseamnă ataşarea fiecăruia dintre participanţi câte o bilă mare gonflabilă cu diametrul de 1,5m,  cu ajutorul unor hamuri şi, odată făcut acest lucru, pericolul de accidentare este indexistent şi buna dispoziţie este garantată. Proiectul a început în urmă cu trei luni şi de atunci aproximativ 400 de gălăţeni s-au bucurat de Bubble Fun. Cu toate că e încă la început, Cristian Bute spune că se putea şi mai bine, pentru că se aştepta ca oamenii să fie mult mai deschişi către noutate. Tot el a fost şi cel care s-a ocupat de întreaga promovare a activităţii.
    “Totul a pornit de la un filmuleţ de pe Youtube, cu bubble football. Am văzul filmul, m-am amuzat teribil şi am considerat că e o idee foarte bună de pus în aplicare. Eu tot mă gândeam la o idee de afaceri şi cum să pot aduce ceva nou în Galaţi, unde sunt puţine posibilităţi de distracţie. Astfel, de la bubble football, am realizat Bubble Fun. Am început să mă interesez, am descperit şi de unde pot procura aceste mingi, iar investiţia a fost destul de mare. Procurarea a fost foarte grea, de la un furnizor din afara ţării şi nu ştiam dacă o să ajungă până la urmă în ţară, dacă o să treacă de Vamă”, ne-a explicat Cristian Bute, cel care a adus Bubble Fun în Galaţi. Astfel, odată ce mingile au ajuns la tânărul antreprenor, tânărul a început să dezvolte multe joculeţe care mai de care mai distractive, precum clasicul “Þară, ţară, vrem ostaşi!”, tunelul, fotbal, sau alte jocuri mai sofisticate, precum tumba racing.

    Distracţia în echipă e garantată

    “Încurajez clienţii mei ca, atunci când vin la Bubble Fun, să se gândească doar la ei şi cum să facă să se simtă cât mai bine. Ba chiar îi încurajez să inventeze ei noi joculeţe şi să fie cât mai creativi. (…) Mă ocup personal de ei, încerc să le creez o atmosferă cât mai plăcută. Îmi place să aud ţipete, râsete în sală. Numărul minim de persoane este de 8 şi cel maxim de 12, pentru a putea fi formate două grupe egale, pentru că e un sport de echipă. Dacă nu ar mai mulţi prieteni, nici distracţia nu ar mai fi la fel. Cu sala e mai dificil, pentru că trebuie închiriată şi la noi în oraş nu e o sală pentru aşa ceva. La privat e mai scump şi nu aş putea găsi un preţ avantajos nici pentru mine, nici pentru clienţii mei”, a adăugat Cristian.
    Bineînţeles, tânărul antreprenor îşi doreşte să extindă proiectul şi la nivel naţional, iar în prezent se află în tratative cu o pensiune din Moeciu. De asemenea, Cristian vrea să dea mai departe afacerea în regim de franciză mai multor antreprenori din ţară – el vine cu know-how-ul, cu mingile şi cu un preţ cât mai bun.

  • Lumea digitală cucereşte şi bucătăria

    Frigidere inteligente, un tocător cu touchscreen interactiv, un suport de masă flexibil care măsoară greutatea alimentelor şi o imprimantă 3D care să printeze ravioli sunt doar câteva dintre invenţiile europene din acest an care conturează bucătăria viitorului.
    Frigiderele inteligente, cu ecrane de dimensiunea unor tablete, conectate la internet wireless şi tehnologie de scanare a codurilor de bare pot oferi informaţii esenţiale despre alimentele pe care le conţin, inclusiv date la zi despre termenele de expirare, conform bbc.co.uk. Acestea pot chiar sugera reţete pe baza alimentelor disponibile în frigider şi să le transmită telefonului dumneavoastră inteligent.
    Designerul de produse Siobhan Andrews a inventat Chop-syc, prototipul unui tocător cu touchscreen interactiv şi multifuncţional, conectat la o reţea wi-fi, care poate cântări ingrediente, propune reţete şi calcula cantitatea de alimente, în funcţie de numărul invitaţilor la masă. Inventatoarea gadget-ului, care a câştigat concursul de inventică “GetItOnPaper”, finanţat de Sharp Laboratories of Europe, a afirmat că a dorit să “simplifice un mod de a găti mai sănătos”. Tocătorul de alimente poate fi utilizat fără teama de a defecta touchscreen-ul, deoarece acesta este prevăzut cu sticlă securizată.
    “Dimensiunea alimentaţiei sănătoase a fost un factor care ne-a atras cu adevărat”, a spus Ian Thompson, director executiv la Sharp Laboratories of Europe.
    Janne Palovuori, din Finlanda, a fost unul dintre finaliştii competiţiei laboratorului de design Electrolux pe 2013, cu prototipul suportului de masă flexibil Nutrima, conectat la reţeaua wi-fi, care măsoară greutatea şi valoarea nutriţională a alimentelor.
    Compania Natural Machines din Barcelona a inventat Foodini, prototipul unei imprimante 3D, care poate produce o gamă de alimente, de la ciocolată la ravioli, pe baza unei liste de ingrediente, cu condiţia ca acestea să aibă o consistenţă moale. Din punct de vedere tehnic, este vorba despre un proces de pompare, nu de printare, dar imprimanta poate combina până la şase ingrediente, din duze separate, pentru a produce o gamă variată de mâncăruri, ce au forme programate prin tehnologie de înaltă precizie.
    NASA a luat în considerare tehnologii similare pentru a încerca să ofere feluri de mâncare mai apetisante pentru astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională.
    Directorul companiei Natural Machines, Emilio Sepulveda, estimează că imprimanta Foodini va costa în jur de 1.000 de euro, deşi este puţin probabil să fie prea curând disponibilă în magazine.