word-monitor

Tag: fonduri europene

  • Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie pentru accesarea banilor europeni

    Documentele privind accesarea fondurilor europene vor fi depuse, din 2016, exclusiv în format electronic, pentru reducerea birocraţiei, a anunţat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
    „Din 2016 nu vor mai fi primite documente pe hârtie. Nu se mai primesc documente pe hârtie în relaţia dintre stat şi beneficiari. Vor fi folosite numai documente în format electronic. Trebuie să facem totul ca beneficiarii să nu mai simtă nicio povară. Vrem un sistem cât mai simplificat, cu reguli cât mai simple, dar foarte clare”, a spus Eugen Teodorovici, într-o conferinţă pe tema absorbţiei fondurilor europene.
    Acesta consideră că anul 2014 va fi un an cu un mare risc de a fi pierdute mari sume din bani europeni.
    „Riscul de anul viitor va fi enorm. Vrem o implicare totală, pentru că va fi foarte complicat. Este un risc enorm să se piardă bani, pentru că sunt sume foarte mari care trebuie atrase. Este vorba, între altele, de 2,2 miliarde euro la proiectele pe resurse umane, două miliarde la proiectele de mediu, două miliarde de euro pe alte programe”, a precizat Teodorovici.
    Valoarea fondurilor structurale şi de coeziune returnate României se ridica la peste 4,8 miliarde de euro, echivalentul a peste 25% din totalul fondurilor structurale şi de coeziune alocate. În acelaşi timp, valoarea sumelor solicitate Comisiei Europene pentru a fi rambursate României se ridica la peste 5 miliarde de euro, la data de 7 noiembrie, rata de absorbţie curentă depăşind nivelul de 26%.

  • Reclama care vrea să ia ochii: „nebuloasa” descentralizării

    Va fi mai bine, vom accesa mai multe fonduri europene şi mai uşor. Vom avea mai puţini funcţionari de plătit şi mai puţină birocraţie. Cam asta este reclama guvernamentală care ni s-a servit şi încă ni se mai serveşte, când vine vorba de descentralizare. Chiar dacă a fost eclipsat de celebre arestări sau de inundaţii ori cutremure, subiectul descentralizării a rămas mereu pe lista de ştiri primite volens-nolns de fiecare. Numai că, deocamdată, rareori a spus cineva cu claritate şi cum va fi. S-au mulţumit să scoată în evidenţă lucrurile bune şi să le treacă cu vederea sau să le ascundă pe cele rele. Deocamdată nu s-au bătut în cuie efectiv regiunile, deşi fiecare ştie deja cum vor fi, asta deoarece s-a început cu descentralizarea instituţiilor, urmând ca atunci când asta se va termina, probabil, să se facă efectiv descentralizarea teritorială. Cert e că departe de a se face doar pentru binele ţărişoarei, deocamdată tot procesul lasă impresia că se va „centraliza” cel mai bine cel care va avea un „baron” mai puternic şi mai abil în negocieri. De fapt, tot jocul ăsta al descentralizării lasă mai mult impresia de socoteli făcute pentru unii şi în dauna altora, în funcţie de „sfinţii” pe care fiecare îi are la artizanul descentralizării. E drept că dispărând probabil nişte posturi de directori se vor reduce şi unele cheltuieli. Numai că în structurile regionale ce se vor creea se vor înfiinţa şi posturi noi, aşa că economia dintr-o parte nu se va păstra, sumele tăiate cheltuindu-se, dar pentru alte salarii.
    În alte modele de descentralizare ale instituţiilor, cei care i-au simţit beneficiile spun că de fapt banii se cheltuie la fel, doar că se schimbă numele posturilor şi acestea sunt mutate dintr-un judeţ în altul. Unii chiar s-au revoltat când au rămas pe liber din instituţia unde au lucrat zeci de ani. Acum, am zice noi, un bugetar în minus. Poate. Dar în alt judeţ, pentru cel în minus apar doi sau trei în plus, pe alte scheme, aşa că economie nu ştiu unde este. Până la urmă, descentralizarea asta, începută prin aşa-zise reorganizări, nu are nicio legătură cu eficientizarea sistemului. Noi tot la atâtea uşi vom bate şi la fel de multe taxe vom plăti. Se va schimba doar numele de pe uşi şi distanţa până la ele.

  • Angajaţii Primăriei Tg.Bujor au nimerit din lac în puţ în disputa cu Camera de Conturi

    Raportul Camerei de Conturi Galaţi, ce a scos la iveală că la Primăria Tg.Bujor s-au acordat mai multe sporuri şi premii pe lângă lege, a rămas parţial în vigoare în urma unei decizii pronunţate ieri de Tribunalul Galaţi. Inspectorii financiari au constatat că sporul pentru condiţii periculoase sau vătămătoare, sporul de calculator pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, precum şi premiile de 2%, respectiv 10% acordate personalului contractual în perioada iunie 2009-aprilie 2012 nu au fost acordate legal. Camera de Conturi Galaţi a cerut şi recuperarea majorării de 75% a salariilor de bază pentru personalul din aparatul de specialitate al primarului implicat în managementul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. Reprezentanţii Primăriei din Tg.Bujor s-au opus până acum punerii în aplicare a deciziei Camerei de Conturi Galaţi, susţinând că drepturile salariale au fost acordate legal, iar de ele au beneficiat doar câţiva salariaţi ai instituţiei.
    Demnitarii sunt buni de plată
    Deşi procesul dintre Primăria Tg.Bujor şi Camera de Conturi Galaţi pentru anularea deciziei de imputare nu s-a finalizat încă definitiv, inspectorii financiari au cerut deja calcularea prejudiciului cauzat bugetului de stat de la finele anului 2012 până în prezent. Judecătorii au decis totuşi să anuleze parţial decizia Camerei de Conturi, ce viza drepturile salariale amintite încasate de funcţionarii publici şi personalul contractual pentru perioada iunie 2009 – 31 decembrie 2010. În schimb, a fost menţinută decizia prin care urmează să fie recuperate sporurile şi celelalte drepturi salariale de care au beneficiat demnitarii publici pentru perioada iunie 2009 – aprilie 2012, dar şi funcţionarii publici şi personalul contractual pentru intervalul 01.01.2011 – aprilie 2012. Vestea bună pentru funcţionarii şi personalul contractual care activează la Primăria Tg.Bujor este că instanţa a suspendat decizia Camerei de Conturi Galaţi în ceea ce priveşte recuperarea sporurilor amintite pentru perioada iunie 2009 – 31 decembrie 2010, cel puţin până când va fi pronunţată o hotărâre definitivă în acest caz.

  • AJOFM aşteaptă aprobarea proiectelor cu finanţare europeană

    Cu ajutorul lui Dumnezeu şi a Fondurilor Nerambursabile ale Uniunii Europene, gălăţenii ar putea beneficia de programe de integrare în câmpul muncii. Reprezentanţii Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă au comunicat că există un număr important de proiecte care momentan se află ori în verificare, ori în evaluare. Astfel, 14 proiecte au fost depuse în acest an, dintre care 9 au trecut de faza A, verificarea, iar 5 se află în evaluare la autoritatea competentă. „Grupul-ţintă vizat de proiectele depuse este format din femei, tineri, şomeri deopotrivă, dar şi persoane cu dizabilităţi, pe de o parte, şi funcţionari publici din cadrul agenţiilor de ocupare a forţei de muncă, pe de alta”, a explicat directorul executiv adjunct al AJOFM, Nicoleta Haţegan.

  • România va avea la dispoziţie aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale

    România va avea la dispoziţie, în următorii şapte ani, aproape 400 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale şi gestionarea riscurilor din agricultură, bani care vor fi alocaţi prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), a declarat pentru AGERPRES ministrul Agriculturii, Daniel Constantin. “Prin noul PNDR avem alocată o sumă de 397 de milioane de euro pentru înfiinţarea fondurilor mutuale, un concept la care eu ţin foarte mult şi de care România avea nevoie încă din 2007. Ordonanţa pe care am dat-o pentru înfiinţarea fondurilor mutuale este în prezent la nivelul Parlamentului pentru a o îmbunătăţi şi ulterior pentru a fi aprobată, iar până la 1 martie se vor putea depune documentele”, a spus Constantin.

    Acesta a precizat că şi-ar dori să existe în România un singur fond mutual pentru gestionarea mai eficientă a riscurilor din agricultură.

    “Mi-aş dori să avem un singur fond mutual pentru gestionarea eficientă a acestor situaţii, dar dacă se vor înfiinţa două, nu e niciun fel de problemă. Aceste sume pe care le avem alocate prin PNDR pentru gestionarea riscurilor merg către fermierii care au pierderi de venit din cauza riscurilor neacoperite de societăţile de asigurări şi aici mă refer la secetă, grindină, diverse boli neprevăzute şi care nu intră în raza de acoperire a societăţilor de asigurări”, a subliniat şeful MADR.

    Preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor, Nini Săpunaru, a afirmat recent că Legea fondurilor mutuale ar putea fi aprobată de Parlament până la finalul lunii noiembrie.

    Până în luna septembrie a acestui an, două mari asociaţii ale fermierilor şi-au anunţat interesul pentru constituirea unui fond mutual, respectiv Federaţia Naţională  a Producătorilor din Agricultură (Pro Agro) şi Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

    Secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, afirma, în septembrie, că fondul mutual îi va forţa pe fermieri să se asocieze pentru că altfel riscă să nu mai primească 80% din fondurile naţionale.

    Pentru constituirea unui fond mutual, fermierii vor trebui să vină cu o contribuţie de 35%, iar contribuţia publică va fi de 65%, din care 75% reprezintă fonduri europene şi 25% sunt fonduri din bugetul naţional.

  • Proiectul pentru infrastructura de apă şi apă uzată şi-a primit cofinanţarea de la CJ

    Proiectul “Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi” a primit, din bugetul propriu al Consiliului Judeţean pentru anul 2014, suma de 7.144 de euro, bani care reprezintă contribuţia în cuantum de 14,98% din cheltuielile eligibile aferente investiţiilor. Hotărârea a primit undă verde în urma şedinţei Consiliului Judeţean de săptămâna trecută. Proiectul este derulat în cadrul Programului Sectorial de Mediu (POS Mediu), unul dintre domeniile prioritare ale acestuia fiind extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată Axa prioritară 1.

    Conform expunerii de motive, în vederea pregătirii ce urmează a fi derulate, etapa 2014+2020, cu finanţare nerambursabilă de la Comisia Europeană pentru infrastructura de apă şi apă uzată la nivelul judeţului Galaţi, s-a actualizat Master Planul şi a fost elaborată lista prioritară de investiţii.

    Finanţarea contractului de asistenţă tehnică provine din mai multe surse: 88,16% de la Uniunea Europeană prin POS Mediu 2014-2020, din Fondul de Coeziune, 10,84 de la bugetul de stat şi 1% de la bugetele locale, iar valoarea totală estimată a asistenţei tehnice este de 4.769.321 euro, cu TVA. Scopul Master Planului, al cărui proiect a fost aprobat în cadrul aceleiaşi şedinţe de CJ menţionate, este de a identifica şi ierarhiza măsurile în vederea conformării pe deplin cu directivele Uniunii Europene relevante pentru populaţie. Master Planul, dezvoltat la nivel de judeţ, acoperă perioada 2012-2042 atât pentru serviciile de apă, cât şi pe cele de apă uzată.

  • Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea procedurilor şi reducerea structurilor vor scădea cazurile de fraudă cu fonduri europene

    Simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor vor conduce la scăderea cazurilor de fraudă cu fonduri europene, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, cu prilejul lansării unui raport SAR privind fraudarea fondurilor europene.
    “Fraudele se întâmplă probabil din mai multe motive, este vorba de sistem, de legislaţie, de ceea ce este în sistem — documente, structuri. Încercăm, ca minister, să acţionăm pe toate aceste paliere, să scoatem din sistem structurile care nu justifică prezenţa”, a spus Teodorovici.
    El a afirmat că procedurile şi documentele clare şi un sistem suplu, cu numărul minim de structuri cerut de prevederile europene ar duce la scăderea statisticilor SAR privind cazurile de fraudă.
    “Organismele Intermediare /OI/, azi, sunt foarte multe. Când s-a stabilit numărul lor nu s-a argumentat temeinic numărul structurilor şi numărul de personal. Orice persoană sau structură care nu îşi justifică prezenţa în sistem nu are ce să caute, creează costuri suplimentare, întârzieri şi astfel de situaţii”, a adăugat Teodorovici.
    Ministrul a menţionat că în aceste zile va apărea în Monitorul Oficial procedura simplificată major pentru achiziţiile efectuate de companiile private care au contracte de finanţare cu statul şi care prevede doar obligaţia anunţării pe site-ul MFE a intenţiei de achiziţie. Prin faptul că economiile vor rămâne în companie, cel care achiziţionează va fi descurajat să nu aleagă oferta cea mai bună, fără însă a i se impune acest lucru.
    “Toate programele operaţionale blocate pe aceste motive, inclusiv cazuri ce fraude, astăzi funcţionează. Este un semnal că reprezentanţii Comisiei Europene au perceput ca pe o schimbare în bine ceea ce s-a întâmplat (în ultima perioadă — n.a.) în sistem”, a mai spus Teodorovici.
    Societatea Academică din România (SAR) a organizat, luni, cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene, o conferinţă de presă prilejuită de lansarea unui raport SAR având ca teme principale vulnerabilităţile fondurilor europene şi soluţiile pentru eliminarea acestora.

  • Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

    Mediul privat a întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene

    Companiile private au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România (SAR), prezentată de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR.
    Analiza SAR, pe baza datelor DNA şi DLAF şi a deciziilor definitive de condamnare în dosare având ca obiect utilizarea fondurilor europene, arată că mediul privat (asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private) deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) — 26,52%, ONG-uri — 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri — 7,58%.
    Topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită „şpaga 2.0” de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.
    Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi devoltare rurală — 17,42%.
    Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menţionate împreună în deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricolă FEGA şi Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR — 12,12% din total.
    Printre cazurile de notorietate menţionate de Răzvan Orăşanu se numără cel al ştrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ştrandul a fost deschis o singură zi, la inaugurare, lucrările nu au fost terminate, iar autorităţile au primit documente cu poze prelucrate, care arătau turişti înotând.
    Fostul comisar european Leonard Orban a declarat că dezbaterea iniţiată de SAR este utilă şi binevenită, dar trebuie făcută o diferenţiere foarte clară între tentativele de fraudă, fraude şi neregulile care sunt greşeli neintenţionate.
    „Marea majoritate a cazurilor ţine de nereguli din lipsa de experienţă a beneficiarilor şi autorităţilor”, a spus Orban, care a adăugat că există numeroase adrese prin care autorităţile de management pentru proiectele europene sfătuiau beneficiarii să acţioneze într-o anumită manieră, iar aceasta nu era în concordanţă cu regulile europene.
    În ceea ce priveşte triplarea numărului de cazuri de fraudare în 2012 faţă de 2010, Orban a spus că este perfect explicabilă, pentru că rata absorbţiei fondurilor europene a crescut în acest interval, de la un nivel nesemnificativ de circa 1% la circa 12%.

  • Au încercat să dea un „tun” de peste un milion de lei din fonduri europene

    Procurorii anticorupţie din Galaţi au trimis în judecată un tecucean şi două persoane din Braşov după ce aceştia au încercat să se folosească de un înscris falsificat pentru a accesa fonduri europene substanţiale. În cursul anului 2009, între SC FAMELIS SRL Tecuci, în calitate de beneficiar, şi Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit – Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit 2 Constanţa, în calitate de autoritate contractantă, a fost încheiat un contract de finanţare având ca obiect punerea în practică a unui proiect. Pe 20 martie 2012, Petculescu Victor, administrator al SC FAMELIS SRL, a depus la Oficiul Judeţean pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Galaţi un înscris falsificat intitulat „Scrisoare de garanţie bancară pentru restituire a avansului acordat pentru proiecte finanţate în cadrul PNDR”, având antetul unei unităţi bancare din Braşov. Bărbatul a făcut acest lucru în scopul autorizării la plată a unui avans în sumă de 1.000.535 lei, reprezentând 50% din valoarea ajutorului financiar nerambursabil acordat în cadrul proiectului.

    Escrocherie cu repetiţie

    Singura problemă era că acest înscris a fost falsificat, complicele omului de afaceri tecucean fiind Şerb Mirela, contabil la SC INEX STYLE SRL Braşov, care a pus falsul la dispoziţia lui Petculescu Victor. Omul de afaceri tecucean a fost ajutat şi de Radu Marian, administrator la SC RADU SOVINVEST SRL Târgovişte, care a intermediat relaţia sa cu Şerb Mirela. Reprezentanţii din cadrul autorităţii contractante au remarcat existenţa înscrisului falsificat, iar cei peste un milion de lei ceruţi cu titlu de avans nu au mai fost acordaţi. Interesant de amintit este că Şerb Mirela şi Radu Marian nu sunt la prima ispravă de acest gen, ei fiind deja trimişi în judecată pentru fapte similare, dar instanţele de judecată nu au pronunţat până la acest moment vreo soluţie. Petculescu Victor, Şerb Mirela şi Radu Marian riscă acum pedepse grele cu închisoarea ţinând cont că vor răspunde penal pentru infracţiuni grave, printre acestea numărându-se tentativă la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave şi tentativă la infracţiunea de înşelăciune, cu consecinţe deosebit de grave şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

  • Rejudecat pentru corupţie cu fonduri europene

    Omul de afaceri Adrian Negru, asociat şi administrator al mai multor societăţi comerciale, este judecat în prezent de Judecătoria Galaţi pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Adrian Negru a mai fost trimis în judecată pentru fapte similare în cursul anului 2006, fiind condamnat de Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti la 7 ani de închisoare, pedeapsă ce a fost menţinută de Tribunalul Bucureşti, dar sentinţa nu este definitivă. Omul de afaceri mai are în derulare un alt proces de corupţie pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 din Bucureşti, faptele fiind practic similare cu cele descrise anterior, iar Tribunalul Bucureşti a decis recent ca procesul să fie rejudecat de prima instanţă. Procurorii anticorupţie gălăţeni au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, SC FISHAGRO TOUR SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centrul de editare programe software şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri”, proiect finanţat prin programul PHARE – RICOP.
    Dosarul rămâne la Galaţi
    Adrian Negru a cerut ca procesul de corupţie de la Galaţi să fie strămutat la o altă instanţă similară din ţară, dar judecătorii i-au respins cererea zilele trecute, astfel că o decizie în acest caz va fi luată de Judecătoria Galaţi. Adrian Negru este acuzat de procurorii anticorupţie că, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate), în baza cărora a încasat pe nedrept suma 92.166,46 euro, provenind din fonduri PHARE. Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE Bucureşti, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, s-a constituit deja parte civilă în proces cu suma amintită. În vederea recuperării prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra unui imobil aparţinând omului de afaceri. Administratorul SC FISHAGRO TOUR SRL riscă până la 20 de ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat.