Preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru populaţie şi cu 2% pentru consumatorii industriali de la 1 ianuarie 2014, a declarat, joi, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă.
“Am discutat cu ANRE, iar preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru cei industriali. Asta e piaţa, nu putem să scumpim mai mult dacă nu avem de ce’, a spus ministrul, într-o conferinţă de specialitate.
El a adăugat că, în acest an, factura la electricitate a scăzut cu 7%.
“În plus, taxa de cogenerare va scădea cu 10% de la 1 ianuarie şi cu 30% de la 1 iulie 2014, ceea ce, de asemenea, va duce la scăderea facturilor’, a completat el.
Însă, potrivit lui Niţă, probleme există în sectorul gazelor naturale, unde decalajul dintre preţul gazelor de producţie internă şi cel de import este prea mare.
“În discuţiile cu FMI, am mai reuşit să amânăm cu un an, până la 31 decembrie 2015, liberalizarea pieţei gazelor pentru consumatorii industriali, iar pentru cei casnici acest lucru va fi la 31 decembrie 2018′, a explicat ministrul, care a subliniat că discuţiile cu FMI în acest sens au început încă din lunile mai — iunie.
Întrebat dacă FMI şi-a dat acordul pentru această prelungire, Niţă a răspuns: “În principiu, da’.
La începutul lunii august, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Niculae Havrileţ, declara, pentru AGERPRES, că piaţa gazelor pentru clienţii noncasnici va fi liberalizată până la 31 decembrie 2015, cu un an mai târziu decât arăta calendarul iniţial, măsura fiind agreată de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.
”Măsura este în acord cu Legea 123 (Legea 123/2012 a energiei electrice şi a gazelor naturale — n.r.), care prevede că liberalizarea pentru noncasnici se va face până în 2014, cu posibilitate de prelungire dacă există diferenţe semnificative între preţul gazelor de import şi cele de producţie internă. Aceasta pentru a nu avea salturi nesustenabile de preţ la finalul perioadei. S-a pus problema: dacă la 1 octombrie 2014 se constată că diferenţa este prea mare? Aşa că am căzut de acord să continuăm să mergem pe tabelele existente, dar să precizăm că liberalizarea poate fi făcută până la 31 decembrie 2015”, a afirmat Havrileţ.
Potrivit acestuia, o decizie finală privind extinderea în 2015 a termenelor de liberalizare a pieţei se va lua în cursul anului 2014, în funcţie de preţurile care vor fi la acea vreme pe pieţele internaţionale.
”În prezent, preţul de import este în jur de 390 de dolari pe mia de metri cubi, iar cel al gazelor de producţie internă este de 196 de dolari pe mia de metri cubi, deci diferenţa este de la simplu la dublu”, a adăugat preşedintele ANRE.
El a mai spus că, pentru clienţii casnici, termenele din calendarul privind liberalizarea pieţei gazelor nu s-au modificat, astfel că piaţa va fi complet liberalizată la finele anului 2018.
Legea 123/2012 prevede ”furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2014 pentru clienţii noncasnici, cu excepţia cazului în care la această dată se constată existenţa unei diferenţe semnificative între preţul de comercializare a producţiei interne şi preţul european de import, care ar putea periclita stabilitatea pieţei, situaţie în care termenul se prelungeşte până la 31 decembrie 2015; furnizarea gazelor naturale la preţ reglementat şi în baza contractelor-cadru până la 31 decembrie 2018 pentru clienţii casnici”.
Aproximativ 25% din consumul de gaze al României provine din import.
Tag: FMI
-
Preţul energiei electrice va creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2% pentru industrie
-
FMI-ul, „Înalta Poartă” de azi, dă „pontofanarioţilor” liber la dijmuit
Dovedim zilnic faptul că am uitat istoria… şi îi repetăm greşelile. Parafrazând un celebru citat, cei care îşi uită istoria riscă să îi repete, la nesfârşit aş adăuga, greşelile.
Se tot vorbeşte de noul buget al lui 2014, plin în general de veşti triste pentru contribuabilul de rând, ca mine. Scumpiri, taxe noi sau taxe mai mici, care de fapt sunt vânt în ochi. În concluzie, cu o mână se dă şi cu 10 statul ia înapoi. Nu ştiu de ce, dar când i-am văzut pe ţanţoşii guvernanţi şi parteneri de-ai lor dând asigurări că va fi bine dar mai bagă o taxă, că măresc salariile, dar mai inventează alte 10 dări, imediat m-am gândit la fanarioţi. Afumaţi cu ardei iute ori ţinuţi spânzuraţi de picioare… asta numai şi numai să te facă să îţi plăteşti dările din ce în ce mai mari. Fumăritul, văcăritul şi tot felul de taxe – până şi pe coşul de fum de la case – erau taxe scornite în perioada fanariotă, pentru a plăti posibilitatea unor greci din Fanar, celebrul cartier al Constantinopolelui, de a sta pe tronul Þărilor Româneşti. Nu conta cât secătuiau fără sens. Chiar dacă au făcut oarecum ordine, promulgând legi şi ajutând cultura, perioada fanariotă este poate cel mai negru exemplu de fiscalitate execesivă, de oprimare şi de corupţie legiferată.
Cei mici, care deschid acum paginile cărţilor de istorie, dar şi noi, poate, ne amintim câtă oroare producea numai gândul că, acum câteva sute de ani, oameni obişnuiţi, ca noi, plăteau scump păcatul sărăciei. Parcă era o oarecare uşurare că, oricât de rău ar fi, nimeni nu te afumă cu ardei iuţi că nu ţi-ai plătit impozitul pe casă, nu-i aşa? Numai că torturile prin care statul ia şi şapte piei de pe tine nu mai sunt poate atât de violente. Tortura fizică a fost înlocuită cu cea psihică, biciul cu nesiguranţa continuă iar ratele băncilor leagă iobagul de glie mai eficient decât o făceau stăpânii. Culmea e că riscul de revoltă e calmat cu televizorul sau tot felul de spectacole stradale, să uite proştii că muncesc doar pentru taxe şi rate. Acum nu Înalta Poartă ne trimite străini să ne ia şapte piei de pe noi. O fac la fel de eficient FMI-ul, Ponta şi ai lui, care nu au nici măcar scuza că ar fi străini. Pontofanarioţii de azi sunt poate mai răi decât cei de ieri.
Tot aud oamenii spunând „nu mă uit la ştiri, ci pe Discovery”. Bună treabă, dar dacă nici nu vrei să ştii ce se întâmplă la tine în ţară, atunci nu e de mirare că o altă palmă trasă de stat pare ceva obişnuit. Iar noii fanarioţi domnesc.
-
Rectificarea bugetară negativă va fi de până în 3 miliarde de lei
Rectificarea bugetară operată de Guvern va fi de până în 3 miliarde de lei şi va creşte deficitul bugetar de la 2,3% din PIB la 2,5% din PIB, diferenţă pe care experţii FMI o acceptă doar pentru sumele cheltuite suplimentar faţă de programul iniţial pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri europene, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale. Surse guvernamentale au declarat că sunt vizate în principal fondurile necheltuite asupra cărora autorităţile trebuie să facă în această săptămână o statistică. Sursele citate au precizat că rectificarea bugetară pregătită de Guvern se situează în marja inferioară a 3 miliarde de lei, dar peste 2,5 miliarde de lei.
În această săptămână autorităţile centrale trebuie să realizeze o statistică a fondurilor care nu au fost cheltuite, urmând ca rectificarea să vizeze în primul rând această zonă, au mai precizat sursele citate. Astfel, deficitul bugetului general consolidat ar putea creşte în acest an de la 14,7 miliarde lei, aşa cum apare în scrisoarea transmisă FMI în luna septembrie, la 15,9 miliarde lei.
-
Consiliul UE a aprobat României un nou program de asistenţă financiară preventivă de 2 miliarde euro
Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea unui nou acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Totodată, Banca Mondială a pus la dispoziţia României 1 miliard de euro, opţiunea de accesare a fondurilor fiind valabilă până în decembrie 2015. România a tras miercuri 700 milioane de euro din acest împrumut.
În condiţiile actuale din piaţă, România nu intenţionează să acceseze fondurile UE, dar asistenţa preventivă va consolida stabilitatea macroeconomică, bugetară şi financiară şi, prin continuarea reformelor structurale, să sporească rezistenţa şi potenţialul de creştere a economiei.
Dacă riscurile luate în considerare se vor materializa, România ar putea să nu mai poată acoperi necesarul de finanţare externă din resursele de finanţare disponibile. Aceste riscuri sunt asociate, între altele, cu datorii externe importante, o poziţie extrem de negativă a investiţiilor nete şi efectele unor evoluţii negative în zona euro. Într-un astfel de scenariu de stres, necesarul de finanţare rezidual ar putea să fie acoperit prin activarea asistenţei financiare preventive pe termen mediu, potrivit deciziei adoptate de Consiliul UE.
Comisia Europeană va conveni cu autorităţile din România, după consultări cu Comitetul Economic şi Financiar, condiţiile de politică economică ataşate asistenţei financiare. Aceste condiţii urmează să fie incluse într-un memorandum de înţelegere. Astfel, adoptarea bugetelor şi aplicarea politicilor trebuie să corespundă obligaţiilor asumate de România în Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu până în 2015 şi menţinerea ulterioară a acestuia. România trebuie să menţină măsurile convenite în cadrul celor două programe anterioare cu UE şi FMI şi să implementeze elementele rămase neîndeplinite. Guvernanţa fiscală trebuie consolidată, inclusiv prin implementarea Tratatului de Stabilitate, Coordonare şi Guvernanţă, astfel încât să fie asigurată consolidarea fiscală. O atenţie deosebită trebuie acordată întăririi planificării bugetare multianuale, introducerii unui sistem eficient de control, îmbunătăţirii colectării taxelor şi a procesului de bugetare a capitalului.
Autorităţile UE consideră necesară aplicarea planurilor de acţiune adoptate ca reacţie la concluziile evaluărilor efectuate de Banca Mondială în perioada 2010-2011. România trebuie să elimine arieratele şi să întărească mecanismele de control bugetar în sectorul sănătăţii, prin îmbunătăţirea raportărilor şi a monitorizării. În sectorul sănătăţii sunt necesare un plan strategic de acţiune, raţionalizarea structurii de spitalizare şi creşterea activităţilor de asistenţă primară. O altă măsură avută în vedere de autorităţile europene este îmbunătăţirea managementului datoriei publice, pentru reducerea riscurilor. Cadrul decizional din sistemul bancar trebuie întărit, ca şi planurile pentru situaţii neprevăzute ale Băncii Naţionale a României şi guvernanţa corporatistă a Fondului de Garantare a Depozitelor. Totodată, trebuie accelerat procesul de curăţare a bilanţurilor contabile ale băncilor şi menţinerea disciplinei de creditare, în sectorul bancar. România trebuie să restructureze companiile de stat, inclusiv prin vânzări de participaţii, şi să îmbunătăţească guvernanţa acestora. De asemenea, trebuie adoptate măsuri de îmbunătăţire a mediului de afaceri, inclusiv prin reducerea poverii administrative pentru firmele mici şi mijlocii, şi măsuri de facilitare a accesului acestora la finanţare.
Consiliul Director al FMI a avizat pe 27 septembrie scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române şi a aprobat încheierea noului acord stand-by cu România, cu o durată de doi ani, în valoare de 2 miliarde euro, care va fi tratat ca preventiv. Prim-adjunct al directorului executiv al FMI, Nemat Shafik, a afirmat la acea dată că în cadrul ultimelor două acorduri cu Fondul România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii. În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii prealabile şi criterii de referinţă structurale.
-
După ce criza din Grecia a forţat FMI să colaboreze cu zona euro, acum se întrevede divorţul
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).
Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul săptămânii trecute, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
“Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (…) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile”, a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani. Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma “troica” creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru. Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind “aproape ca şi cum puşcaşii marini ai SUA ar fi ajuns într-o zonă de război”. Fondul şi expertiza sa erau “de neînlocuit”, a spus Borges. Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile Greciei erau foarte limitate din cauza apartenenţei la zona euro. “Grecia este cel mai trist caz dintre toate. (…) Programul a fost greşit de la început”, a afirmat el.
După trei ani, experţii troicii îşi aduc aminte de certuri privind proiecţiile economice ale Greciei, restructurarea sectorului bancar şi ratele de îndatorare. “A trebuit să negociem cifrele … Nu aşa rebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus un oficial european, referindu-se la dezbaterile de mai multe ore pentru a stabili estimările economice pentru Grecia în acest an.
O sursă majoră de tensiune a fost analiza de sustenabilitate a datoriei, întocmită de Fond şi bazată în mare parte pe raporturile datorie guvernamentală/PIB. Regulile Fondului împiedică instituţia să împrumute bani unei ţări care nu-şi poate plăti datoriile, astfel că analiza era crucială pentru ca FMI să poată împrumuta în continuare Grecia. Analiza nu a fost, însă, privită cu ochi buni de unii oficiali. Unul dintre experţii FMI a numit-o o glumă, un oficial al Comisiei Europene a descris documentul ca “poveste de adormit copii”, iar un oficial al Ministerului de Finanţe elen a spus că este “ridicolă din punct de vedere ştiinţific”. Borges a declarat, politicos, că a fost “foarte subiectivă”.
Un raport FMI din luna iunie asupra primului pachet de ajutor financiar pentru Grecia a inclus şi o critică dură a rolului Comisiei Europene în cadrul Troicii. Fondul a admis, de asemenea, că nu a respectat propriile reguli atunci când a împrumutat Grecia. Raportul a fost primit foarte prost la Bruxelles, Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice, reacţionând cu furie. “Nu este corect ca FMI să se spele pe mâini şi să arunce apa murdară în capul Europei”, a spus el. Comisarul a respins ulterior controversa, afirmând că este “o furtună într-un pahar cu apă”. Rehn susţine ideea unui mecanism anticriză european, fără implicarea FMI, la fel ca alţi lideri importanţi, precum puternicul reprezentant al Germaniei în board-ul BCE, Jorg Asmussen, şi ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schauble.Pe de altă parte, Fondul nu doreşte să-i scadă credibilitatea în Europa. Pentru a evita în oarecare măsură acest efect, FMI a împrumutat sume tot mai mici în noile acorduri de ajutor financiar, dar şi-a păstrat dreptul de veto, spre iritarea europenilor.
De asemenea, instituţiile europene par în ultima perioadă tot mai încrezătoare în propriile forţe, în contextul calmării crizei, situaţie care le face să se simtă mai puţin dependente de FMI. Şeful Mecanismului European pentru Stabilitate, Klaus Regling, a evidenţiat această nouă atitudine atunci când a respins ca “lipsite de interes” ratele de îndatorare folosite de FMI la acordarea de împrumuturi. Aceste rapoarte, a afirmat el într-un interviu pentru WSJ, nu iau în calcul dobânzile foarte scăzute şi maturitatea datoriei Greciei către statele zonei euro. Era un indiciu deloc subtil că ţările din zona euro îşi regândesc angajamentul, asumat către FMI la sfârşitul anului 2012, de a şterge o parte din datoria Greciei.
Şeful FMI, Christine Lagarde, a răspuns joi, de la sediul Fondului din Washington : “Nu am motive să mă îndoiesc că guvernele vor onora şi, dacă este nevoie, vor reitera angajamentele asumate”.
Unul dintre motivele care au ţinut Fondul implicat în Europa este relaţia cu guvernul german. Parlamentul de la Berlin a condiţionat sprijinul pentru programe de ajutor de implicarea FMI. Axa Berlin-Washington a rezistat atâta timp cât interesele acestora au coincis, precum în 2012, când FMI a exercitat presiuni asupra creditorilor privaţi ai Greciei pentru a accepta pierderi. În prezent, afirmă oficialii consultaţi de WSJ, Merkel nu vrea să le spună germanilor, nici chiar după încheierea alegerilor parlamentare din septembrie, că guvernul de la Berlin nu va recupera în totalitate împrumuturile acordate Greciei, aşa cum cere FMI. “Dacă zona euro nu mai are nevoie de serviciile FMI, este cea mai bună veste posibilă”, a spus în iulie Lagarde.
Momentul despărţirii s-ar putea să nu fie prea îndepărat, conchide cotidianul american. -
Europa emergentă va înregistra o creştere economică de 2,25% în 2013
Statele emergente din Europa vor înregistra o relansare moderată în 2013-2014 însă o recesiune prelungită în zona e publicat marţi.
Fondul include în Europa emergentă un număr de şapte state membre ale Uniunii Europene (Polonia, România, Ungaria, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Croaţia) precum şi două ţări care nu sunt membre UE, Turcia şi Serbia.
Potrivit noilor estimări ale FMI, după o creştere economică de 1,5% în 2012, această regiune ar urma să înregistreze în acest an o creştere de 2,25%, urmată de un avans de 2,75% în 2014, fără modificări comparativ cu estimările publicate de FMI în luna aprilie.
„Activitatea economică şi-a revenit în prima jumătate din 2013 graţie unor condiţii financiare mai lejere, relaxării monetare, îmbunătăţirii condiţiilor de finanţare externă şi revenirii după timpul nefavorabil”, subliniază raportul World Economic Outlook publicat de FMI.
Cu toate acestea, Fondul atrage atenţia asupra diferenţelor care există în interiorul ţărilor din Europa emergentă, în condiţiile în care preconizează „o creştere puternică în Turcia şi ţările baltice, o relansare incipientă în Europa de sud-est şi Ungaria şi o nouă scădere în Polonia”. În timp ce Turcia va înregistra o creştere de 3,8% în 2013 şi un avans de 3,5% în 2014, în Polonia ritmul de creştere va încetini la 1,25% în acest an, după un avans de 2,2% în 2012.
În Europa de sud-est, Croaţia va fi singura ţară care va rămâne în recesiune în 2013 (cu o contracţie de 0,6%). Economia ungară ar urma să rămână relativ stabilă în acest an, cu o creştere de 0,2%. În sfârşit, în ţările baltice creşterea economică va încetini, dar va rămâne la un nivel puternic, în special în Letonia (4%) şi Lituania (3,4%).
Cu toate acestea, „o recesiune prelungită în zona euro reprezintă un risc major, în special pentru ţările care au legături puternice intraeuropene precum Croaţia, Ungaria şi Polonia”, avertizează FMI.
De asemenea, „o nouă deteriorare a condiţiilor de finanţare externă este o altă preocupare majoră în special pentru ţările cu importante dezechilibre externe cum sunt Turcia şi Serbia”, adaugă raportul FMI.
La nivel global, FMI şi-a revizuit în jos estimările privind creşterea economiei globale în acest an şi anul următor, în special ca urmare a încetinirii marilor economii emergente. Fondul prognozează că economia globală va creşte cu 2,9% în acest an şi cu 3,6% în 2014, cu 0,2 puncte procentuale mai puţin decât precedentele estimări ale FMI.
Zona euro va ieşi din recesiune anul următor, însă relansarea va fi una modestă apreciază FMI. Potrivit celor mai recente prognoze economice ale Fondului, zona euro va cunoaşte în acest an o recesiune mai puţin profundă decât se anticipa (minus 0,4% în loc de minus 0,5%) urmând ca în 2014 să revină în teritoriul pozitiv cu o creştere de 1,0%.
FMI avertizează însă că o eventuală intrare în incapacitate de plată a SUA ar putea provoca pagube serioase economiei mondiale. Economistul şef al FMI, Olivier Blanchard a apreciat că un eventual eşec în majorarea plafonului datoriei SUA ar conduce la reducerea dramatică a cheltuielilor guvernamentale şi, de asemenea, va provoca turbulenţe financiare.
-
INS: Economia României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013
Economia României a crescut în primul semestru din 2013 cu 1,8% faţă de perioada similară din 2012, totalizând 267,8 miliarde lei pe serie brută, iar în trimestrul II din acest an a înregistrat o creştere cu 1,5%, faţă de aceeaşi perioadă din 2012, totalizând 146,9 miliarde lei, potrivit celei de-a doua estimări provizorii realizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
“Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1,8% în primul semestru din 2013, atât pe serie brută, cât şi pe serie ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2012. Pe serie brută, PIB-ul estimat pentru semestrul I din 2013 a fost de 267,811 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,8% faţă de semestrul I 2012, iar pe serie ajustată sezonier a fost de 308,8 miliarde lei”, se arată în comunicatul INS.
INS precizează că din punctul de vedere al formării PIB, în semestrul I 2013, nu s-au înregistrat modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări.
Potrivit datelor INS, pe serie ajustată sezonier, PIB-ul estimat pentru trimestrul II din 2013 a fost de 155,585 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 0,5% faţă de trimestrul I din 2013 şi cu 1,4% faţă de trimestrul II din 2012. Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2013 a fost de 146,915 miliarde lei preţuri curente, în creştere — în termeni reali — cu 1,5% faţă de trimestrul II 2012.
Din punctul de vedere al formării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: construcţiile, de la—0,5% la—0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,9 puncte procentuale (de la 94,6% la 95,5%); comerţul cu amănuntul şi ridicata, repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante, de la-0,1% la—0,2%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu—1,4 puncte procentuale (de la 99,3% la 97,9%).
De asemenea, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au mai înregistrat Administraţia publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a revizuirii datelor privind sectorul Administraţii publice; impozitele nete pe produs, de la—0,6% la—0,5%, ca urmare a modificării volumului impozitelor pe produs cu +0,4 puncte procentuale (de la 95,8% la 96,2%).
Din punctul de vedere al utilizării PIB, în trimestrul II din 2013, modificări ale contribuţiei la creşterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: consumul final, de la +0,1% la +0,2%, ca urmare a creşterii volumului cheltuielii pentru consum individual efectiv al gospodăriilor populaţiei cu +0,1 puncte procentuale (de la 100,2% la 100,3%) şi a volumului cheltuielii pentru consum colectiv efectiv al administraţiilor publice cu +0,2 puncte procentuale (de la 99,6% la 99,8%); formarea brută de capital fix, de la—1,0% la—0,7%, ca urmare a modificării volumului său cu +0,9 puncte procentuale (de la 96,2% la 97,1%); modificarea a fost determinată de rectificarea valorii investiţiilor realizate în sectorul ‘Administraţii publice’, precum şi exportul net de bunuri şi servicii, de la +6,0% la +6,1%, ca urmare a creşterii cu 1,0 puncte procentuale a contribuţiei exportului de bunuri şi servicii corelată cu creştere cu 0,9 puncte procentuale a importului de bunuri şi servicii.
În vara acestui an, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în sus prognoza de creştere economică a României pentru 2013, de la 1,6% la 2%.
-
După Berlusconi, potopul
După ce a tot repetat în ultimele săptămâni că sentinţa Curţii de Casaţie, pronunţată la începutul lunii august, nu ar avea efect asupra guvernului de largă coaliţie condus de democratul Enrico Letta, Silvio Berlusconi a schimbat complet macazul şi a optat pentru repede înainte. Astfel, sâmbăta trecută, el a ordonat unui număr de cinci dintre miniştrii săi să părăsească executivul.
În realitate, escaladarea s-a produs în două faze. Joia trecută, patronul dreptei i-a determinat pe aleşii săi să semneze o scrisoare anunţându-şi demisia din Parlament dacă Senatul îi va confirma declinul în timpul reuniunii de pe 4 octombrie. Mai clar, un fel de ultimatum la adresa lui Enrico Letta însemnând: scapă-mă de eşafod sau îţi dau foc la casă.«Este o veritabilă umilinţă», a replicat preşedintele Consiliului de la New York, unde asista la Adunarea Generală a ONU. După întoarcerea la Roma, Enrico Letta le-a cerut a doua zi celor din Forza Italia (cum a fost rebotezat Partidul Poporului şi Libertăţii acum câteva zile) să-şi clarifice poziţia, refuzând să se supună şantajului lui «Il Cavaliere». În aşteptarea răspunsului, şeful guvernului a suspendat măsurile economice, mai ales cele prevăzute pentru a evita o creştere a TVA cu un punct (de la 21 la 22%). La urma urmei, Silvio Berlusconi s-a folosit de acest pretext fiscal pentru a apăsa pe butonul nuclear. «Alegătorii au fost trădaţi în privinţa TVA», proclama pe prima pagină “Il Giornale”, cotidianul familiei Berlusconi.
«Pentru a încerca să-şi justifice acest gest nebunesc şi iresponsabil vizând exclusiv să acopere problemele sale personale, el foloseşte alibiul TVA-ului», a denunţat vehement un Enrico Letta de obicei foarte moderat. «Comportamentul lui Silvio Berlusconi nu este unul demn», se revolta şi cotidianul patronatului “Il Sole 24 Ore”, rezumând sentimentul mediilor de afaceri, dar şi al sindicatelor, care se tem ca această criză politică să nu producă efecte devastatoare asupra unei economii deja în bernă. Pe 27 septembrie, FMI avertizase ferm Italia împotriva tensiunilor din sânul majorităţii, evocând «un mare risc» pentru creşterea economică.
În pofida a toate acestea, Berlusconi a preferat să urmeze sfaturile celor mai intransigenţi colaboratori şi să răstoarne masa. În această lovitură de poker, Il Cavaliere a pierdut mult în plan politic dar şi din punctul de vedere al întreprinderii sale, aşa cum, se pare, că au încercat în van să-l facă să înţeleagă unii dintre apropiaţii săi, dar şi pe prietenul său din copilărie Fedele Confalonieri, preşedintele Mediaset, sau Gianni Letta, fostul său număr 2 şi unchiul actualului preşedinte al Consiliului. Dar, slăbit, «nedormit» de la condamnarea sa definitivă de acum două luni, Silvio Berlusconi a preferat să joace totul pe o singură carte, refuzând să fie pus, de facto, la distanţă de jocul politic, fără să reacţioneze.
Foarte curând, el va trebui să aleagă între arestul la domiciliu şi munca în folosul comunităţii timp de un an. Având, în plus, spectrul unor alte griji judiciare la orizont. «În cadrul noilor anchete asupra afacerii Ruby, un mandat de a te aduce la locul tău este gata», l-ar fi informat avocatul său, Niccolo Ghedini.«În această noapte, am dormit în sfârşit», a indicat luni un Cavaliere uşurat că a trecut Rubiconul, asigurâd totuşi că «grijile sale judiciare nu au nimic de-a face cu decizia sa […]. Trebuie să se revină la urne cât mai repede posibil şi aceste alegeri le vom câştiga noi», li s-a adresat el partizanilor săi.
Dar dizolvarea Parlamentului şi un scrutin anticipat nu sunt încă certe. Şeful statului, Giorgio Napolitano, a precizat în mai multe rânduri că va face tot ce stă în puterea sa pentru a evita noi alegeri cu actuala lege electorală care riscă, cum a fost cazul în februarie, să nu dea un învingător clar la încheierea votului: «Doar Camerele vor fi dizolvate dacă nu va fi posibilă formarea unui guvern.»
În acest context, Enrico Letta ar trebui să verifice în zilele următoare dacă va reuşi, în ciuda învingerii lui Berlusconi, să obţină o majoritate. Nu este ceva imposibil, ştiind că mulţi senatori din mişcarea Cinci Stele al lui Beppe Grillo i-ar putea veni în ajutor pentru a evita o criză politică. Alţi parlamentari, aleşi abia acum şapte luni, se tem că-şi vor pierde scaunul.
Dar iniţiativa lui Berlusconi riscă mai ales să provoace o scindare în propria tabără. Mulţi moderaţi din Forza Italia par pe punctul de a-şi face bagajele. Trei dintre cei cinci miniştri constrânşi să-şi dea demisia, fără a fi consultaţi în prealabil, şi-au împărtăşit public nemulţumirea. Însărcinată cu portofoliul Sănătăţii, Beatrice Lorenzin a indicat că ea nu se mai recunoşte în acest partid care este acum ostaticul «unei drepte radicale». Cadoul de aniversare al lui Silvio Berlusconi s-ar putea transforma într-unul de adio. -
UE, BCE şi FMI se aşteaptă ca Grecia să înregistreze excedent bugetar primar în 2013
Grecia şi creditorii săi internaţionali sunt aproape de a ajunge la o poziţie comună privind înregistrarea unui excedent bugetar primar în acest an, a declarat, pentru Reuters, o sursă din Ministerul elen de Finanţe, după întâlnirea oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.
Obţinerea unui excedent bugetar primar, înainte de plata dobânzilor, este o condiţie cheie pentru Grecia, care încearcă să negocieze cu UE, BCE şi FMI o nouă reducere a datoriei.
„Cred că suntem pe punctul de a ajunge la o estimare comună, realistă, că va exista în acest an un excedent bugetar primar redus dar viabil. Încă sunt patru sau cinci probleme asupra cărora încă trebuie să cădem de acord”, a declarat sursa, după întâlnirea de duminică a oficialilor UE, BCE şi FMI cu autorităţile greceşti.
De succesul evaluării implementării reformelor de către autorităţile elene depinde acordarea următoarei tranşe de un miliard de euro din pachetul de asistenţă financiară.
Pentru prima dată în aproape patru ani, rata şomajului în Grecia a scăzut în trimestrul doi din 2013, a anunţat joi Oficiul central de Statistică din Grecia (ELSTAT). În perioada aprilie—iunie 2013, rata şomajului a ajuns la 27,1%, în scădere faţă de 27,4% în primul trimestru din 2013.
Rata şomajului în Grecia aproape s-a triplat de la debutul crizei, în 2009, şi rămâne în continuare la cel mai ridicat nivel din zona euro, unde rata medie a şomajului a scăzut la 12,1% în iulie.
Cea mai recentă evaluare a progreselor înregistrate de Grecia cu implementarea reformelor de către reprezentanţii UE, BCE şi FMI urmează să se desfăşoare cel puţin până la sfârşitul lunii octombrie.
Atena şi creditorii săi sunt foarte aproape de a ajunge la o poziţie comună privind estimările de creştere a economiei în 2013 şi 2014, susţine oficialul elen, fără a prezenta datele din prognoză.
Ministrul elen de Finanţe, Yannis Stournaras, a confirmat, joia trecută, că se aşteaptă la o scădere de aproximativ 3,8% al PIB-ului Greciei în acest an, faţă de cea estimată anterior, de 4,2%.
Grecia speră că o revenire pe creştere după şase ani de recesiune va majora veniturile guvernului şi va ajuta Atena să evite noi măsuri dure de austeritate, pentru a îndeplini ţintele fiscale stabilite cu creditorii internaţionali.
Încurajat de cele mai recente date privind PIB-ul Greciei, premierul Antonis Samaras a cerut reprezentanţilor UE, BCE şi FMI să nu mai solicite alte concedieri, reduceri de pensii şi salarii.
Produsul Intern Brut al Greciei este în declin din trimestrul trei al anului 2008. Deşi Grecia a beneficiat în ultimele luni de creşterea optimismului privind viitorul ţării, după ce temerile privind ieşirea din zona euro s-au atenuat, economia arată puţine semne de redresare, iar rata şomajului a ajuns, în luna mai, la nivelul record de 27,6%.
Grecia, care în 2010 a devenit prima ţară din zona euro ce a cerut ajutor extern, nu reuşeşte să revină pe creştere, chiar dacă a primit două pachete de asistenţă financiară totalizând 240 de miliarde de euro (318 miliarde de dolari) şi o reducere a datoriei de aproximativ 100 miliarde de euro.