word-monitor

Tag: faliment

  • Turcii de la Beyler au primit, din nou, interdicţie să părăsească ţara

    Judecătoria Galaţi constata luna trecută că interdicţia de a nu părăsi ţara instituită de procurori în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, a încetat de drept. Procurorii consideră însă că cei doi prezintă pericol social şi au reinstituit măsura amintită, cel puţin până la finalizarea rechizitoriului, când pot propune alte măsuri preventive. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le dădea banii.
    Lipsire de libertate, şantaj şi înşelăciune
    Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungeşte acestora interdicţia de a nu părăsi ţara, iar turcii se încăpăţânează să o conteste de fiecare dată. Aşa s-a întâmplat de această dată, Judecătoria Galaţi fiind chemată din nou să se pronunţe asupra interdicţiei instituite de procurori. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni, find vorba de lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.

  • Peste 700.000 de români au restanţe la bănci mai mari de o lună

    “Din datele oficiale ale BNR, astăzi, 715.705 clienţi persoane fizice au băncilor deţin restanţe mai mari de 30 de zile, implicit cu o sumă mult mai mică se află în curs de executare”, a precizat Dănescu, la dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice.
    În opinia oficialului ARB, o lege privind insolvenţa persoanelor fizice ar trebui să aibă la bază o cercetare şi acordul tuturor părţilor implicate, BNR, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Agenţia Naţională pentru protecţia consumatorului şi ARB, fără să fie influenţată de presiuni de natură politică sau să fie afectată disciplina financiară. “O astfel de iniţiativă ar putea fi preluată, aplicată şi folosită prin lege împotriva legii”, a afirmat Dănescu.
    El a spus că numai în aparenţă există o presiune a creditorilor asupra debitorilor pentru plata ratelor restante şi că ar fi supuşi unor măsuri care nu le dau posibilitatea redresării financiare sau restructurării creditelor. “Noi credem că, dimpotrivă, această aparenţă nu corespunde realităţii deoarece băncile şi-au asigurat soluţii de restructurare a creditelor, prin norme şi reglementări, pentru a evita intrarea debitorilor în incapacitatea de plată şi începerea recuperării creanţelor prin proceduri judiciare”, a susţinut Dănescu.
    Potrivit oficialilor ARB, 20% din volumul creditelor acordate de bănci sunt restructurate, iar băncile încearcă întotdeauna să-şi ajute clienţii.
    Vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Adrian Bordea, a spus că Tribunalul Municipiului Bucureşti are 35.000 de dosare nou intrate privind falimentul persoanelor, dar pe rol sunt 68.000 dosare de faliment.
    “Există problema resurselor justiţiei în ceea ce priveşte soluţionarea unor asemenea litigii. TMB are 35.000 de dosare nou intrate, dar pe rol sunt 68.000 de dosare de faliment. Procedurile sunt greoaie, trebuie găsită o modalitate mai flexibilă de soluţionare’, a afirmat Bordea.
    El a mai spus că trebuie ca magistraţii care se ocupă cu aceste probleme să fie specializaţi şi a apreciat că o soluţie ar fi ca pe lângă fiecare Curte de Apel să existe un tribunal specializat în ceea ce priveşte insolvenţa.
    Mai mulţi deputaţi din comisia juridică au dezbătut iniţiativa legislativă privind falimentul persoanelor fizice, iniţiată de deputatul minorităţilor naţionale Mircea Grosaru, stabilind că acest proiect, împreună cu alte două iniţiative legislative pe această temă depuse în 2010, să fie discutate la pachet cu noul Cod al insolvenţei.
    Grosaru a precizat că în termen de 45 de zile de la decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea noului cod al insolvenţei, Parlamentul trebuie să pună în acord articolele neconstituţionale. “Noi vom propune, şi au fost de acord şi ARB şi CSM, ca acest proiect privind insolvenţa persoanelor fizice să fie discutat ca parte componentă a Codului insolvenţei’, a spus Grosaru.
    Potrivit lui Grosaru, proiectul insolvenţei persoanelor fizice prevede ca atunci când o persoană acumulează datorii mai mari de 10.000 de euro pe care nu le poate achita către bănci sau către diverse persoane fizice sau juridice să se declare în insolvenţă printr-o declaraţie pe propria răspundere.

  • Apaterm nu va intra în faliment

    Aceasta a fost decizia luată marţi după amiază de către magistraţii Tribunalului Galaţi, aceştia respingând cererea celor de la Electrocentrale de a constata faptul că nu s-au realizat la termen măsurile prevăzute în programul de reorganizare, lucru care ar fi determinat intrarea societăţii în faliment. Electrocentrale mai poate contesta în cursul lunii decembrie planul de reorganizare, instanţa putând decide din nou dacă măsurile au fost îndeplinite, respectiv dacă societatea poate intra sau nu în faliment. În condiţiile în care lupta între Electrocentrale şi Apaterm se pare că se va mai prelungi în instanţă, furnizarea apei calde şi a căldurii în cursul acestei ierni ar putea fi făcută cel mai probabil de către Apaterm. Mai trebuie însă rezolvată o problemă foarte importantă, şi anume cea a încheierii unui contract între Electrocentrale şi Romgaz, ceea ce ar permite asigurarea furnizării gazelor naturale pe parcursul întregii ierni. Rămâne de văzut dacă reprezentanţii Electrocentrale, Apaterm şi ai Primăriei vor reuşi să ajungă la o înţelegere privind condiţiile care trebuie îndeplinite, şi anume achitarea în avans a unei sume de bani şi constituirea de garanţii.

  • Soarta Apaterm, decisă pe 15 octombrie

    Războiul declanşat în instanţă de către Electrocentrale împotriva Apaterm, care a constat în deschiderea a două acţiuni separate în instanţă, cu obiect diferit, se apropie de sfârşit. Şi asta pentru că pe data de 15 octombrie magistraţii Curţii de Apel Galaţi se vor pronunţa în dosarul introdus de Electrocentrale prin care se contestă îndeplinirea la termenele stabilite a măsurilor stabilite în programul de reorganizare a societăţii locale de furnizare a apei calde şi a căldurii. Practic, potrivit declaraţiei directorului Electrocentrale Galaţi, Ovidiu Graure, instanţa gălăţeană se va pronunţa pe data de 15 octombrie dacă Apaterm va intra sau nu în faliment, ultimul termen al procesului având loc luni. Reamintim că pe rolul instanţelor a mai existat o acţiune introdusă de către Electrocentrale Galaţi, care a cerut intrarea Apaterm în faliment, instanţa gălăţeană dând undă verde falimentului însă sentinţa magistraţilor gălăţeni a fost contestată la instanţele din Bucureşti, care au admis acţiunea celor de la Apaterm şi au decis că societatea locală de furnizare a apei calde şi a agentului termic primar va continua procesul de reorganizare, proces a cărui îndeplinire a fost însă contestată de către Electrocentrale. În cazul în care magistraţii Curţii de Apel Galaţi vor decide că Apaterm va intra în faliment, atunci cel mai probabil Primăria va trebui să „activeze” societatea Calorgal, înfiinţată recent tocmai pentru a preîntâmpina problemele care ar putea apărea în privinţa furnizării căldurii dacă Apaterm va intra în faliment, dar despre care este greu de crezut că va prelua toţi angajaţii actualei societăţi de furnizare a apei calde şi căldurii. Reprezentanţii conducerii Apaterm nu au putut fi contactaţi nici de această dată pentru un punct de vedere pe marginea acestui subiect, care este unul important şi pentru cei 750 de angajaţi ai firmei.

  • Apaterm a scăpat de spectrul falimentului

    Acest lucru a fost posibil după ce vineri Curtea de Apel Bucureşti s-a pronunţat pe marginea acţiunii introduse acum câteva luni de Electrocentrale, care solicita revizuirea, mai exact anularea sentinţei emise tot de Curtea de Apel Bucureşti prin care s-a decis ca furnizorul local de furnizare a apei calde şi a căldurii să continue programul de reorganizare. Directorul Electrocentrale, Tudor Petre, este cel care ne-a comunicat sentinţa magistraţilor bucureşteni. Reamintim că magistraţii gălăţeni au decis ca Apaterm să intre în faliment, sentinţa fiind atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti, care a anulat această sentinţă şi a decis reorganizarea societăţii.

  • O firmă cu datorii ar putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă suma depăşeşte 40.000 lei

    Debitorii vor putea cere intrarea în insolvenţă doar dacă au o datorie mai mare de 40.000 de lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, potrivit proiectului noii legi a insolvenţei, lansat luni în dezbatere publică de Ministerul Justiţiei.

    În forma actuală a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă doar pentru creditor, iar prin proiectul de act normativ se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

    “Valoarea-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. Valoarea-prag este de 40.000 lei atât pentru creditori cât şi pentru debitor, inclusiv pentru procedurile deschise în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile, pentru creanţe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariaţi este de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat’, precizează proiectul de lege privind procedurile de pre-insolvenţă şi insolvenţă.

    De asemenea, în sensul asigurării echilibrului intereselor, noul Cod al insolvenţei prevede egalizarea regimului deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

    “Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului. Potrivit proiectului, dacă există o cerere a debitorului la momentul depunerii cererilor creditorilor, acestea din urmă se înregistrează direct în dosarul constituit pentru cererea debitorului, care va fi judecată în termen de 10 zile, în procedură necontencioasă. În cazul admiterii cererii debitorului, cererile creditorilor se vor califica drept declaraţii de creanţă, iar în cazul respingerii sale, se vor soluţiona cererile creditorilor. În cazul în care debitorul formulează o cerere de deschidere a procedurii ulterior înregistrării unor astfel de cereri de către unul sau mai mulţi creditori, se soluţionează cererea debitorului în procedură necontencioasă, prin aceeaşi încheiere judecătorul dispunând conexarea cererilor creditorilor, care în cazul deschiderii procedurii devin declaraţii de creanţă, iar dacă se respinge cererea debitorului se vor soluţiona cererile creditorilor’, se arată în nota de fundamentare a proiectului de lege.

    Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin “manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), noul Cod al insolvenţei introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masă credală.

    De asemenea, pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv in perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

    Totodată, proiectul de act normativ introduce şi ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

    Acţiunile incidentale (fond si apel) se vor judeca în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

    Termenul de continuare a procedurii este înlocuit cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar.

    Noul Cod introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri şi prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor.

    De asemenea, se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapărat lunar, ca în legea actuală), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică, se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing, iar pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.

    „Dacă bunurile ce fac obiectul contractului de leasing sunt recuperate, va fi înregistrată doar diferenţa dintre valoarea întregii creanţe şi valoarea de piaţă a bunurilor ce fac obiectul contractului de leasing stabilită de un evaluator independent. Dacă unul sau mai multe din bunurile recuperate au fost vândute de către societatea de leasing, până la data întocmirii tabelului preliminar al creanţelor, pentru acestea se va deduce din totalul creanţei de înregistrat preţul obţinut din vânzare. În cazul contractelor de leasing în derulare la data deschiderii procedurii, ratele curente de după deschiderea procedurii nu vor fi înscrise în tabelul creditorilor, fiind plătite la scadenţă. Pentru ratele anterioare înscrise în tabel, neachitarea lor nu va putea fi invocată ca temei al refuzului finalizării contractului şi transferului dreptului de proprietate, dacă ratele curente şi celelalte obligaţii curente de după deschiderea procedurii au fost respectate”, se arată în proiectul noii legi a insolvenţei.

    Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei.

    Potrivit Ministerului Justiţiei, proiectul noii legi a insolvenţei propune o  soluţie  integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere. Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv. În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului în procedură şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei procedurii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

  • Turcii de la Beyler contestă deciziile procurorilor

    Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi a prelungit recent interdicţiile de a nu părăsi ţara pentru următoarele 30 de zile în cazul lui Ahmet Hos şi Osman Hos, tată şi fiu, acuzaţi de lipsire de libertate şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Cei doi cetăţeni turci deţin societatea Beyler, producătorul de uşi metalice, împotriva firmei fiind deschisă de ceva vreme procedura de faliment la Tribunalul Galaţi. Deşi sunt judecaţi în libertate, Ahmet Hos şi Osman Hos au făcut plângere acum câteva zile la Judecătoria Galaţi împotriva ordonanţei procurorului privind măsurile preventive. Procurorii îi acuză pe Ahmet Hos şi Osman Hos că pe 21 februarie 2011, sub ameninţarea unui pistol, au imobilizat un cetăţean turc, pe care l-au transportat în subsolul unui imobil, unde l-au ţinut legat, încercând să afle informaţii cu privire la situaţia financiară a cetăţenilor turci ce derulează afaceri pe raza judeţului Galaţi. Ei ar fi cerut atunci 50.000 de euro pentru eliberarea conaţionalului lor, acesta fiind ameninţat cu moartea dacă nu le-ar fi dat banii. În ciuda dovezilor aduse de anchetatori, judecătorii au apreciat că nu ar exista motive temeinice pentru cercetarea în arest preventiv a celor doi cetăţeni turci.

    Anchetaţi pentru patru infracţiuni

    Pentru a putea continua cercetările fără riscul ca cetăţenii turci să dispară, în fiecare lună Parchetul de pe lângă Judecătoria Galaţi le prelungeşte acestora interdicţia de a nu părăsi ţara. „Nu înţeleg motivul pentru care au decis să conteste măsurile luate de procuror în acest caz, dar ne vom judeca şi vom respecta decizia pe care o va lua instanţa de judecată”, ne-a declarat Ionel Gâlcă, prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi. De amintit este că Ahmet Hos şi Osman Hos au intrat în colimatorul oamenilor legii şi pentru alte fapte, ei fiind în prezent cercetaţi şi pentru că, pe parcursul anului 2009, în calitate de administratori ai unei societăţi cu sediul în Galaţi, au achiziţionat produse chimice, materiale de construcţie şi tichete de masă de la şase societăţi comerciale din Bucureşti, Galaţi şi Neamţ, pentru care au emis 11 file cec în valoare de 1.057.565 lei, fără a avea disponibil în cont. Cei doi turci sunt anchetaţi acum pentru patru infracţiuni, find vorba de lipsire de libertate, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, şantaj şi înşelăciune.