word-monitor

Tag: electrocentrale galati

  • Asigurarea căldurii la Galaţi, nerezolvată încă

    Asigurarea căldurii la Galaţi, nerezolvată încă

    Deşi vremea rea îşi intră încetul cu încetul în drepturi, gălăţenii nu au şanse să primească în curând căldură, motivul fiind cel legat de efectuarea unor plăţi în avans către Romgaz. În timp ce Apaterm a decis să treacă de luni la blindarea vanelor care asigură furnizarea căldurii la un număr de peste 80 de asociaţii de proprietari datornice (operaţiune pe care v-am prezentat-o în cadrul unui articol publicat în ediţia de ieri), încercând astfel să crească nivelul încasărilor, situaţia este departe de a fi una liniştitoare. Cel puţin acest lucru reiese din declaraţia pe care ne-a dat-o în cursul zilei de ieri directorul Electrocentrale, Ovidiu Graure, care ne-a precizat că furnizarea căldurii se va face doar dacă se respectă condiţiile stabilite în cadrul întâlnirii desfăşurate săptămâna trecută cu ministrul Energiei şi directorul Romgaz, care au înţeles situaţia cu care se confruntă Galaţiul şi au încercat să găsească soluţii pentru rezolvarea problemei.

    „Nu ştiu cine a spus că se va furniza căldură la Galaţi. Eu vă spun că în următoarele zile voi purta discuţii cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a încerca să găsim o rezolvare după ce vom analiza situaţia, şi aici mă refer în special la cea legată de plăţile efectuate de Apaterm către Electrocentrale. Vreau să vă spun că în cursul lunii noiembrie Apaterm a plătit zilnic doar 10.000 de lei, o sumă mică”, ne-a declarat directorul Electrocentrale. Acesta ne-a mai spus că marţea viitoare se va întâlni din nou cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a vedea dacă se îndeplinesc toate condiţiile necesare pentru asigurarea agentului termic primar.

    „Condiţia a rămas aceeaşi, şi anume că trebuie achitate 14 milioane de lei către Romgaz. Până atunci nu se poate pune problema asigurării încălzirii oraşului, nici măcar în cazul asociaţiilor bun platnice”, ne-a declarat directorul Electrocentrale.

    Purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Mihai Costache, nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere legat de pornirea sistemului de termoficare.

  • Se va decide azi dacă Galaţiul va avea căldură?

    În timp ce primarul Marius Stan a evitat să dea joi după amiază un răspuns concret în ceea ce priveşte asigurarea căldurii în cursul acestei ierni în casele gălăţenilor, spunând ca toată lumea să îşi dorească ca vremea să fie cât mai mult timp frumoasă, surse demne de încredere ne-au declarat că luni, la Bucureşti, ar urma să se poarte noi discuţii pe marginea încheierii unui contract prin care Romgaz să asigure în cursul acestei ierni cantitatea de gaze naturale necesară asigurării căldurii şi apei calde în locuinţele gălăţenilor.

    Aceleaşi surse ne-au declarat că cei de la Romgaz condiţionează încheierea contractului de prezentarea unor garanţii în valoare de 105 milioane de lei, din care 45 de milioane de lei vor reprezenta contribuţia celor de la Electrocentrale, în timp ce diferenţa ar urma să fie suportată de Apaterm şi Primărie. Informaţia ne-a fost confirmată de către city managerul Aurel Vlaicu, care ne-a spus că va reprezenta Primăria în cadrul întâlnirii care va avea loc luni la Bucureşti. Aurel Vlaicu ne-a confirmat şi informaţiile legate de valoarea garanţiei pe care cei de la Romgaz o cer, însă a precizat că se vor purta discuţii pentru a se încerca să se obţină o plată eşalonată a sumei solicitate de Romgaz .

    „Nu pot să spun că luni vom semna contractul, depinde de ceea ce se va discuta la Bucureşti şi de ce decizie vor lua cei de la Romgaz. Noi vom face toate demersurile necesare pentru ca problema căldurii să fie rezolvată”, ne-a declarat city managerul Primăriei Galaţi, Aurel Vlaicu.

  • Gunoiul ne va arde la buzunare, mai bine l-am arde noi pe el

    Iarna care se apropie va fi una foarte grea pentru gălăţeni. Dar nu spun o noutate. Facturile pentru căldură ale celor care beneficiază de încălzire în sistem centralizat au usturat la buzunar în fiecare an, dar acum problemele se acutizează. Iarna trecută ne-a cam trecut… ţurţurele pe la ureche. În războiul dintre Apaterm şi Electrocentrale, Primăria nu a avut încotro şi a ţinut cu Apaterm, pentru că e societatea sa. A încercat o soluţie prin crearea unei noi societăţi, acea Calorgal care n-a fost să fie dar care nu e moartă ci doar puţin „refrigerată”. Cu ceva compromisuri, a trecut cu bine iarna, primăvara şi vara s-au scăldat în procese, contre, ameninţări, intervenţii şi alte alea, dar ne aflăm într-o situaţie la fel de dificilă ca cea de anul trecut. Ba, aş zice eu, mai grea.
    Nu putem arăta cu degetul un vinovat anume pentru ceea ce se întâmplă cu agentul termic în Galaţi, pentru că „e mai mulţi”. Vorbim de cei în mâinile cărora a stat administraţia acestui oraş în ultimele decenii, dar mai ales în ultimele două-trei mandate. Nu vorbesc doar de primari, ci şi de funcţionari publici, consilieri locali, consilieri personali, specialişti din societăţile Primăriei şi, bineînţeles, conducătorii acestora din urmă. Dar… ce a fost a fost. Măcar de s-ar schimba optica acum! Aş vrea să văd idei, soluţii, fapte… Ceea ce pot face eu este să trag un semnal de alarmă – ca gălăţean şi ca ziarist – asupra unor chestiuni care ard şi care ar trebui să-i determine pe aleşii şi numiţii noştri să caute soluţii. Astăzi voi scrie despre căldură şi gunoi.

    O nouă taxă pe gunoi din 1 ianuarie 2014

    Taxa de salubritate pe care o plătim acum cu toţii, noi, gălăţenii, s-ar putea mări substanţial de anul viitor, deoarece o ordonanţă de guvern (OG 31/2013), emisă pentru a modifica prevederile OUG 196/2005 privind Fondul de mediu, impune o taxă nouă proprietarilor sau administratorilor gropilor de gunoi. Mai precis, de la 1 ianuarie 2014, aceştia vor fi nevoiţi să plătească 50 de lei pentru fiecare tonă de deşeuri primită la depozit. Şi asta nu e tot: în anii următori taxa va creşte progresiv: 80 lei/tonă de la 1 ianuarie 2015 şi 120 lei/tonă de la 1 ianuarie 2016.
    Credeţi că Primăria va menţine actuala taxă de habitat, în noile condiţiile? Poate că în primul an va lăsa taxa de habitat aşa cum e, mergând pe un populism prost (prost înţeles de noi, care nu pricepem că tot noi plătim, doar că nu achităm la Direcţia de taxe şi impozite, ci suportă Primăria din bugetul alimentat de noi, renunţând la a face investiţii în parcuri, parcări etc.). În anii următori, însă, taxa pe gunoi va fi prea mare şi Primăria nu va avea încotro şi va trebui să ne mărească taxa de habitat. Asta dacă nu cumva gălăţenii vor deveni, peste noapte, ecologişti convinşi, selectând gunoiul înainte de a-l duce la containere, iar firmele de salubrizare chiar vor transporta deşeurile selectate, nu amestecate, sfidând cetăţenii responsabili. Iar aici voi încheia acest subiect, urmând să-l reiau mai târziu. Nu înainte, însă, de a semnala o mica/mare „tamponare” între CJ şi CL. Aleşii locali şi-au dat acordul pentru trecerea în administrarea CJ a unei suprafeţe de 5,3 hectare pentru un proiect european de management integrat al deşeurilor din judeţ, dar primarul Stan şi-ar dori, având deja două gropi de gunoi, să se facă un incinerator în loc de încă o groapă. „Ar fi grozav, pentru că în felul acesta am avea încă o sursă de energie termică şi electrică”, spune Stan. CJ nu vrea, însă, să modifice proiectul. Asta nu înseamnă, însă, că nu se poate face ceva.

    De ce nu transformăm gunoiul în căldură?

    Când am auzit că primarul vorbeşte de incinerarea gunoaielor pentru a produce căldură şi energie electrică, am rămas puţin surprinsă. De ce? Pentru că un astfel de proiect numai ce primise un serios şut.
    Fostul primar, Dumitru Nicolae, a vizitat acum doi ani o uzină din Suedia şi s-a declarat impresionat. Anul trecut, în luna mai, cu ocazia unei întâlniri transnaţionale a partenerilor din cadrul proiectului ReTInA, municipiul Galaţi a stabilit ca zonă-pilot pentru revitalizare fostul depozit de deşeuri de la Tirighina. Planul de revitalizare include 4 scenarii posibile: crearea unui parc fotovoltaic, captarea şi utilizarea biogazului, recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile sau incinerarea deşeurilor pentru producerea de energie. Pe parcursul implementării proiectului, mai multe companii şi instituţii şi-au manifestat interesul ca potenţiali investitori. Cea mai apropiată de concretizare era soluţia suedezilor de la Usitall AB, companie deţinută de municipalitatea Linköping. În aprilie 2012 părţile au convenit, în prezenţa ambasadorului Suediei în România, semnarea unei scrisori de intenţie pentru realizarea unei uzine de cogenerare de căldură şi electricitate în Galaţi, care să opereze pe bază de combustibili regenerabili, adică gunoi. Suedezii aveau în vizor şi alte oraşe, dar ulterior s-au lăsat păgubaşi, când au văzut că românilor nu le pasă de buzunarele şi confortul lor.

    Căldură ieftină şi sigură

    Ne putem încălzi prin arderea deşeurilor? Categoric. Primăria din Linkoping face asta din 1964. Prima fabrică de acest gen e situată în centrul oraşului şi este încă funcţională. Asta ca să răspund la o întrebare inerentă, legată de o eventuală poluare… Transformarea gunoiului în energie nu poluează, ci dimpotrivă, te scapă de un munte de infecţie în apropierea casei. Între timp, suedezii de la Linkoping au mai construit o fabrică, pe care ulterior au şi extins-o, pentru că Primăria, prin societatea sa, importă gunoi. Îl aduce din oraşe situate pe o rază de 300 de kilometri, ba chiar din ţara vecină, Norvegia. Toată lumea vrea să scape de gunoi. Dacă mai şi ia bani pentru asta… Deci Tekniska Verken Group, firma Primăriei Linkoping, îşi permite să aducă gunoiul de la sute de kilometri distanţă şi tot furnizează căldură ieftină. Trebuie spus că 90% din populaţia oraşului primeşte căldură de la această societate, toate autobuzele din oraş folosesc biogaz obţinut din arderea deşeurilor, la fel ca un procent de 7% din autoturisme, şi se mai vinde şi energie electrică. A, şi să nu uit ceva: în lunile în care nu e nevoie de energie termică, societatea municipalităţii o transformă foarte uşor în… aer condiţionat. Toate astea, de la o societate a Primăriei care arde gunoiul. Când municipalitatea din Linkoping a văzut că societatea merge bine, a înfiinţat o firmă care să „vândă” experienţa în alte părţi. Aşa s-a născut Usitall, dezvoltatorul care caută zone din Europa unde să pună în practică experienţa dobândită acasă în peste 50 de ani. A vrut iniţial să construiască în Polonia, dar apoi a ales România. Aici a „ochit” oraşe mari, care au şi gunoi mult, deci materie primă din belşug. Printre care şi Galaţiul. Dar… n-a fost să fie

    Colectezi selectiv, altfel plăteşti

    Am văzut cu proprii ochi cum procedează suedezii din Linkoping, un oraş suedez cu jumătate din populaţia Galaţiului. Am vizitat centrul de reciclare al municipalităţii oraşului suedez, unde domneşte o curăţenie exemplară. Porţile erau larg deschise şi cine dorea intra şi lăsa în zecile de containere materiale diverse. Câţiva angajaţi ai societăţii Primăriei –  echivalentul Ecosal de la noi – au ieşit din baracă şi l-au întâmpinat pe un cetăţean care venise cu autoturismul personal să lase nişte deşeuri. Au vrut să-l îndrume şi să-l ajute, dar acesta nu avea nevoie: ştia exact ce are de făcut. S-a îndreptat spre containerele de care avea nevoie (scrie pe pancarte mari la ce folosesc) şi a început să scoată din portbagaj ceea ce i-a prisosit în gospodărie: un scaun rupt, nişte fiare, câteva PET-uri, cutii de carton… Ghidul nostru m-a lămurit apoi că nu a fost întotdeauna aşa, dar lumea a fost nevoită să se civilizeze, pentru că altfel trebuia să scoată bani din buzunar, şi nu puţini. Explicaţia: fiecare imobil, fiecare casă, are propriul container de gunoi, iar maşina care vine să-l ridice are cântar: plăteşti pentru cât arunci! Dacă selectezi gunoiul în gospodărie şi îl duci la containerele de reciclare, nu te costă nimic. Am întrebat cât de mult plăteşti ca să ţi se ridice gunoiul şi am aflat că… mult, foarte mult: cam de patru ori mai mult decât plătim noi acum. Din câte se pare, şi noi vom ajunge în aceeaşi situaţie, pentru că UE e categorică. Directiva europeană privind deşeurile prevede regulile obligatorii pentru tratarea gunoaielor, principiul fundamental fiind „poluatorul plăteşte”.

  • Asigurarea căldurii în Galaţi, condiţionată de plata în avans

    Asigurarea căldurii în Galaţi, condiţionată de plata în avans

    Acesta a fost mesajul transmis de către noul director al Electrocentrale Galaţi, Ovidiu Graure, către reprezentanţii conducerii Apaterm, cu care a avut două întâlniri în cursul săptămânii trecute, dar despre care reprezentanţii Primăriei nu au comunicat nimic prin intermediul purtătorului de cuvânt, care trasmite informaţii în ceea ce priveşte activitatea societăţii locale de furnizare a apei calde şi a căldurii. Se pare că schimbarea conducerii Electrocentrale, în urma demisiei fostului director Tudor Petre, nu a adus modificări importante în ceea ce priveşte asigurarea căldurii în această iarnă, deoarece acest lucru nu a condus încă la încheierea unui contract de furnizare a gazelor naturale între Romgaz şi Electrocentrale şi respectiv între Electrocentrale şi Apaterm.

    „Am avut săptămâna trecută două întâlniri cu reprezentanţii celor de la Apaterm, cărora le-am transmis că Romgaz condiţionează încheierea unui contract de furnizare a gazelor naturale de plata în avans cu o lună a facturii, ceea ce ar însemna o sumă de circa 8 milioane de lei în timpul unei luni de iarnă. Dacă nu se va îndeplini această condiţie, cei de la Romgaz nu vor încheia un contract cu Electrocentrale, deci implicit nici noi nu putem încheia un contract cu cei de la Apaterm. Acum (n.r. – luni) sunt la Bucureşti pentru a discuta la minister, iar marţi, la ora 13, am solicitat o întâlnire cu reprezentanţii Primăriei şi ai Apaterm pentru a discuta pe această temă” ne-a declarat directorul Electrocentrale. Rămâne de văzut dacă vor fi găsiţi banii care trebuie achitaţi în avans, chiar dacă în cadrul şedinţei de Cl care a avut loc vineri a fost aprobată o hătărâre prin care s-a alocat de la bugetul local o anumită sumă reprezentând pierderile înregistrate anul trecut de către Apaterm. În condiţiile în care reprezentanţii conducerii Apaterm au intrat de circa 2 săptămâni în „silenzio stampa”, doar purtătorul de cuvânt al Primăriei oferind informaţii despre Apaterm, este greu de spus ce se va întâmpla în această iarnă.

    „Nimeni nu mai poate suporta pierderile înregistrate”

    Acesta a fost mesajul transmis în cadrul şedinţei extraordinare de vineri de CL de către primarul Marius Stan, edilul precizând că nimeni, şi aici a făcut referire la cei de la Romgaz, nu îşi mai asumă riscul de a furniza căldură cetăţenilor care nu plătesc facturile. „Există o strategie şi un studiu din care rezultă că e necesar să apelăm la o altă sursă de caldură, fiind vorba de 3-4 puncte zonale, unde investitorii care sunt interesaţi vor veni şi vor investi în motoare noi care vor produce căldură în sistem de cogenerare. Energia produsă astfel va avea un preţ  cu 30-40% mai mic decât cel facturat de CET. Ceea ce ne împiedică să aplicăm această soluţie este faptul că Primăria nu este proprietarul reţelei principale şi nimeni nu vine să investească în aceste condiţii. Am cerut la minister ca reţelele primare să treacă în folosinţa noastră, probabil vom găsi modalitatea de cumpărare printr-un leasing a reţelelor şi apoi vom găsi modalitatea de a le moderniza. Trebuie să găsim înţelepciune multă pentru a trece această iarnă grea”, a declarat Marius Stan. Viceprimarul Florin Popa a spus că a citit şi a studiat strategia legată de termoficare postată pe site-ul Primăriei a cărei realizare ar urma să se facă în termen de 18-24 de luni în cazul celor 3 zone unde se va prelua energia cogenerată, valoarea estimată a investiţiei fiind de 100 de milioane de euro. „Noi va trebui să supunem şi să dezbatem în CL această strategie, problema furnizării căldurii este una acută. Vă rog să studiaţi strategia de pe site-ul Primăriei pentru a o aproba într-un timp cât mai rapid”, a mai spus Florin Popa. Consilierul local PNL, Săvel Rotaru, a precizat că nu a studiat strategia, însă a spus că ar trebui făcut un bilanţ energetic foarte serios, exprimându-şi îndoiala că se vor găsi cei 100 de milioane de euro pentru investiţii.

  • Angajaţii Electrocentrale, cu salariile la zi

    Cei 650 de salariaţi ai Electrocentrale Galaţi au primit marţi salariile afente lunii iulie, a căror plată a fost întârziată cu circa 2 săptămâni. Potrivit liderului de sindicat de la Electrocentrale, Mihai Popa, angajaţii au primit în cursul zilei de marţi restanţele salariale, neplata la timp a salariilor fiind una dintre problemele cu care s-a confruntat în ultima perioadă societatea locală de furnizare a agentului termic primar. Plata restanţelor salariale a avut loc la o zi după întâlnirea care a avut loc luni la Ministerul Energiei, dintre directorul Electrocentrale, Tudor Petre, şi reprezentanţii ministerului.

  • Asigurarea căldurii la iarnă, prioritate de rang zero

    Cel puţin acest lucru reiese din declaraţiile făcute în cadrul ultimei şedinţe de Consiliu Local de către primarul Marius Stan, care nu a participat la toată şedinţa deoarece a  trebuit să plece la Bucureşti. Edilul şef al urbei le-a propus aleşilor municipali convocarea unei şedinţe extraordinare în cadrul căreia să se discutre modul în care va fi asigurată furnizarea apei calde şi a căldurii în municipiul Galaţi în această iarnă.

    ”Noi decontăm acum o problemă care durează de 20 de ani. Bomba asta, care a stat amorsată până acum, este posibil să ne explodeze în braţe chiar în această iarnă. Aşa după cum aţi văzut la televizor sau aţi citit în presă, unii actuali sau foşti miniştri au fost chemaţi la DIICOT fiind acuzaţi pentru  subminarea economiei naţionale. Lucrul acesta li se poate întâmpla şi celor la Romgaz în cazul în care vor furniza gaze naturale pentru producerea căldurii la CET fără să fi încheiat un contract care să cuprindă anumite garanţii. Electrocentrale nu poate prezenta niciun fel de garanţii pentru ca în această iarnă să asigure căldura pentru populaţie, iar ministerul nu poate interveni pentru că orice intervenţie poate fi considerată ajutor de stat. Sper ca negocierile pe care le avem să se materializeze într-un protocol semnat de minister, Romgaz, CET, Primărie, astfel încât să le putem asigura căldura gălăţenilor”, a afirmat primarul Stan.

    Problema căldurii, politizată

    Problema legată de asigurarea căldurii nu a rămas fără ecou, consilierul local PPDD Marian Alexandru susţinând că primarul Stan ar dori să rezolve această problemă, dar că i s-ar pune beţe în roate de către cei de la USL, aşa încât consilierul l-a invitat pe primar să devină primarul PPDD, demers refuzat de Stan, care a spus că subiectul nu trebuie politizat. Discursul consilierului PPDDD nu a fost pe placul celor de la USL, consilierul local PC Eugen Găvan rugându-l pe colegul său de CL să nu uite că nu este la o conferinţă de presă susţinută de partid.

    Lupta între Electrocentrale şi Apaterm continuă la Curtea de Apel Galaţi

    Deşi a pierdut procesul la Curtea de Apel Bucureşti, prin care cerea revizuirea sentinţei de respingere a falimentului Apaterm, conducerea Electrocentrale continuă lupta şi pe plan local, vinerea trecută având loc un nou termen în procesul prin care furnizorul local de agent termic primar a cerut instanţei să constate neîndeplinirea măsurilor din programul de reorganizare a Apaterm.

    „Procesul s-a amânat, nu ştim cât va mai dura”, ne-a declarat ieri directorul Electrocentrale, Tudor Petre.

  • O parte din angajaţii Electrocentrale, trimişi acasă

    O parte din angajaţii Electrocentrale, trimişi acasă

    Acest lucru se aplică în cazul a 135 de angajaţi ai Electrocentrale, care până la sfârşitul acestui an vor fi nevoiţi să stea acasă, urmând să primească lunar 75% din salariu.
    „Am decis să luăm această măsură din cauza situaţiei financiare grele cu care se confruntă Electrocentrale, mai ales de când Apaterm a intrat în insolvenţă şi nu mai putem recupera datoria pe care societatea o înregistra către noi şi care era substanţială. Nici plăţile pe care Apaterm le face către Electrocentrale în ultima perioadă nu sunt suficiente pentru a plăti salariile, şi nici pentru a respecta graficul de plată asumat către Romgaz. În afară de a trimite acasă până la sfârşitul acestui an un număr de 135 dintre cei 521 de angajaţi ai Electrocemtrale, vreau să vă spun că nu le-am plătit nici salariile pe ultima lună tuturor salariaţilor, deoarece nu avem fonduri. Situaţia este mai mult decât critică şi trebuie găsită o soluţie pentru rezolvarea acestei probleme şi aici mă refer la achitarea celor 95 de milioane pe care Electrocentrale îi datorează către Romgaz”, ne-a declarat directorul Electrocentrale, Tudor Petre. Acesta susţine că trebuie găsită o soluţie pentru problema Apaterm, care, în opinia sa nu s-a rezolvat încă, iar dacă nu vor fi găsite soluţii în cel mai scurt timp situaţia nu se va îmbunătăţi.

  • Lupta dintre Electrocentrale şi Apaterm continuă la Bucureşti

    Lupta dintre Electrocentrale şi Apaterm continuă la Bucureşti

    Astăzi, 19 septembrie, va avea loc un nou termen în războiul declanşat de Electrocentrale împotriva Apaterm în justiţie, furnizorul local de agent termic primar solicitând aprobarea unei contestaţii în anulare privind sentinţa dată de Curtea de Apel Bucureşti care nu a dat undă verde intrării în faliment a societăţii locale de furnizare a apei calde şi a căldurii.
    „Pe data de 19 septembrie este un nou termen al acţiunii pe care Electrocentrale a depus-o în urmă cu mai mult timp la Curtea de Apel Bucureşti  prin care a cerut anularea sentinţei emisă tot de Curtea de Apel Bucureşti care a decis ca Apaterm să continue programul de reorganizare. Sperăm ca de această dată magistraţii să se pronunţe”, ne-a declarat directorul general al Electrocentrale, Tudor Petre.
    Directorul Electrocentrale susţine că situaţia societăţii este departe de a se afla pe drumul cel bun, în condiţiile în care până ieri trebuia achitată suma de 2,5 milioane de lei către cei de la Romgaz.
    „Dacă nu vom plăti această sumă nu ştiu ce va fi. Suntem în curs de încheiere a unui contract cu Romgaz, care va fi valabil doar pentru o săptămână de zile”, ne-a declarat directorul Electrocentrale, ieri, în jurul orei 12.
    Tudor Petre ne-a declarat că nu mai poate exclude posibilitatea ca Romgaz să ia măsuri drastice atâta timp cât a mai făcut acest lucru, oprind furnizarea gazelor naturale timp de câteva zile.

  • Fără apă caldă până luni

    Fără apă caldă până luni

    Sistarea furnizării apei calde către locuitorii Galaţiului care sunt clienţi ai Apaterm, şi care a avut loc în cursul zilei de vineri, va dura cel puţin până luni, ne-a declarat directorul general al Electrocentrale, Tudor Petre. „Discuţiile pe care le-am purtat vineri la Prefectura Galaţi cu reprezentanţii Apaterm şi ai Primăriei nu au fost concludente, în sensul că nu am putut ajunge la o înţelere. Cei de la Apaterm au de achitat o sumă de 37 de milioane de lei şi dacă vor face o plată mai consistentă şi îşi vor lua şi nişte angajamente, atunci putem trelua furnizarea agentulu termic primar. Electrocentrale are salariaţi cărora trebuie să le plătească salariile, iar orice serviciu trebuie plătit. Până luni nu există posibilitatea reluării furnizării apei calde, însă Combinatul va primi în continuare abur, deci nu va avea probleme în activitate”, ne-a declarat directorul Tudor Petre.
    Administratorul special al Apaterm, Adriana Stratulat, susţine că decizia luată de Electrocentrale nu respectă prevederile din planul de reorganizare a societăţii locale de furnizare a apei calde şi căldurii. „Apaterm a făcut eforturi deosebite pentru a achita contravaloarea energiei termice furnizată de către SC Electrocentrale Galaţi SA, dovadă fiind faptul că în perioada de reorganizare s-a achitat către producător suma de 42.139.441 lei, în timp ce contravaloarea energiei termice consumate a fost de 35.133.041 lei. (…) Pretenţiile SC Electrocentrale Galaţi exced planului de reorganizare al societăţii aprobat de creditori şi confirmat de către instanţă, sistarea energiei termice pe acest temei fiind nejustificată”, se arată într-un comunicat de presă remis de adminstratorul special al Apaterm. Dincolo de acest război între Electrocentrale, pe de o parte, şi Apaterm şi Primărie, pe de alta, care se pare că a atins punctul culminant, este greu de spus cine răspunde şi cum pentru faptul că locuitorii bun-platnici ai Galaţiului nu primesc apă caldă.