word-monitor

Tag: droguri

  • Care este cel mai periculos drog?

    Care este cel mai periculos drog?

    Cel mai periculos drog al vremurilor noastre este zahărul, după opinia lui Paul van der Velpen, directorul serviciului de sănătate din Amsterdam, care consideră că dulciurile şi băuturile îndulcite ar trebui să aibă pe ambalaj avertismente asemănătoare celor de pe pachetele de ţigări. Venind din partea unui specialist din Amsterdam, oraş faimos pentru atitudinea sa tolerantă faţă de marijuana, avertismentul privind pericolul consumului de zahăr dă de gândit. După opinia lui Paul van der Velpen, zahărul este un drog, la fel ca tutunul şi alcoolul, iar autorităţile ar trebui să descurajeze consumul lui şi să-i avertizeze pe consumatori în privinţa riscurilor la care se expun. „Poate că pare ceva exagerat sau cam tras de păr, totuşi zahărul este cel mai periculos drog al vremurilor de azi şi este uşor de obţinut. La fel ca pachetele de ţigări, şi băuturile răcoritoare şi dulciurile ar trebui să poarte mesaje de avertizare, care să arate că zahărul provoacă dependenţă şi dăunează sănătăţii.”

    Pe un site dedicat sănătăţii publice, Paul van der Velpen scrie că tot mai mulţi oameni devin supraponderali şi că acest fenomen sporeşte costurile îngrijirilor medicale, în timp ce multe guverne încearcă să economisească bani. Problema obezităţii, adaugă el, poate fi abordată încurajând oamenii să facă mai multă mişcare, dar un mijloc mai eficient ar fi schimbarea alimentaţiei. El citează cercetări care sugerează că, atunci când oamenii consumă proteine şi grăsimi, se opresc din mâncat atunci când se simt sătui; în schimb, atunci când consumă zaharuri, continuă să mănânce până când îi doare stomacul. După opinia sa, asta se întâmplă din cauză că zahărul dă dependenţă şi este la fel de greu să se renunţe la el ca şi la fumat. În consecinţă, spune el, ar trebui ca zahărul să fie taxat în acelaşi fel ca şi alcoolul şi ţigările; de asemenea, sugerează specialistul, ar trebui să fie reglementată prin lege cantitatea de zahăr pe care producătorii o pot adăuga în alimente.

  • 5,4% din adolescenţii români se droghează

    Un studiu realizat de UNICEF şi CURS relevă că 5,4% din adolescenţii români cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani se droghează.
    “În rândul adolescenţilor consumatori de droguri, aproape toţi cei intervievaţi au declarat că au consumat alcool şi tutun cel puţin o dată în viaţă”, a afirmat reprezentantul UNICEF în România, Sandie Blanchet, cu ocazia lansării studiului.
    Blanchet a arătat, la o conferinţă de presă, că 14 ani este vârsta de iniţiere în consumul de alcool, tutun şi droguri, iar în rândul consumatorilor de droguri vârsta medie de iniţiere variază între 11 şi 15 ani.
    “Adolescenţii sunt o resursă, nu o problemă, dar ei sunt pierduţi între politicile destinate copiilor şi tinerilor. Acest studiu este o premieră pentru România şi arată că adolescenţa este o vârstă cu nevoi încă necunoscute şi nesoluţionate în totalitate. Există categorii de adolescenţi cu un grad mai mare de probleme, şi mă refer la cei cu dizabilităţi proveniţi din comunitatea romă, cei instituţionalizaţi, dependenţii de droguri”, a mai spus Blanchet.
    Studiul lansat marţi mai arată că vârsta medie la care adolescenţii au avut prima relaţie sexuală este de 15 ani şi jumătate. În cazul romilor acest lucru s-a întâmplat la 14 ani. În rândul adolescenţilor consumatori de droguri relaţia sexuală a început la o vârstă medie de 13 ani şi jumătate.
    Prezent la conferinţa de lansare a studiului, ministrul Tineretului şi Sportului, Nicolae Bănicioiu, a dat câteva soluţii pentru diminuarea unor astfel de probleme: mai multe ore de educaţie fizică la şcoală şi în particular, cât şi introducerea unor ore obligatorii de educaţie sanitară în şcoli şi licee.
    “Susţin demersul şi implicarea UNICEF în ceea ce priveşte problemele pe care le au adolescenţii. (…) Acest studiu este o formă benefică pentru a consulta activitatea adolescenţilor şi suntem onoraţi şi bucuroşi că beneficiem de expertiza lor”, a spus Bănicioiu.
    UNICEF discută cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei pentru a preveni abandonul în comunitatea romă şi cu Ministerul Tineretului şi Sportului în vederea dezvoltării unor centre pentru tineret, a mai spus reprezentantul UNICEF, subliniind că există în prezent mai multe bariere în accesarea serviciilor dedicate tinerilor: rigiditate, birocraţie, costuri, lipsă de confidenţialitate.
    În raportul final al studiului se recomandă dezvoltarea educaţiei pentru sănătate, mai ales în şcoală, alocarea de resurse pentru intervenţii în vederea atenuării riscurilor colaterale ale consumului de droguri, sexului comercial şi ale altor conduite nesănătoase.
    Datele Institutului de Statistică arată că în România trăiesc peste două milioane de adolescenţi (9,43% din populaţia ţării) cu vârste cuprinse între 10 şi 18 ani. Cei mai mulţi sunt băieţi (51,22%).

  • Alimentaţia viitoarei mame influenţează riscul copilului de a deveni dependent de droguri

    Femeile care consumă mult zahăr şi grăsimi în timpul sarcinii dau naştere unor copii cu risc mai mare de a deveni dependenţi de droguri şi alcool, arată un studiu recent. Studiul a fost realizat pe şobolani, al căror organism  prezintă multe asemănări fiziologice cu cel uman, inclusiv în ceea ce priveşte comportamentele dependente. Cercetătorii au constatat că puii femelelor care consumaseră cantităţi mari de zahăr şi grăsimi aveau o greutate mai mare la maturitate şi consumau mai mult alcool. De asemenea, în cazul şobolanilor care consumaseră mari cantităţi de zaharuri, exista o probabilitate mai mare ca aceştia să aibă pui care răspundeau mai puternic la drogurile ce dau dependenţă, precum amfetaminele. Reacţia mai puternică la asemenea droguri indică o tendinţă mai puternică de a dezvolta dependenţă.

    Cercetătorii de la Universitatea din Florida, care au realizat studiul, consideră că, extrapolând aceste rezultate la oameni, ar putea fi explicate unele fenomene observate şi în societatea umană. Ei afirmă că majoritatea femeilor aflate la vârsta fertilă, din SA, sunt supraponderale, ca urmare a consumului excesiv de mâncăruri bogate în zaharuri şi grăsimi. Oamenii de ştiinţă întrevăd aici o posibilă corelaţie cu creşterea numărului de tineri care consumă alcool în exces şi droguri, corelaţie care merită investigată.

    Specialiştii au mai descoperit că laptele matern poate juca un rol important în ceea ce priveşte tendinţa de a dezvolta dependenţă. Şobolanii ale căror mame avuseseră o dietă echilbrată, dar care fuseseră alăptaţi de o altă femelă, hrănită cu o dietă bogată în zaharuri, tindeau să prezinte o sensibilitate mai mare la amfetamine.

    Cercetătorii cred că descoperile ar putea fi explicate prin particuarităţile sistemului de recompensă al creierului. Consumul unor cantităţi mari de alimente bogate în zaharuri şi grăsimi modifică acest sistem de recompensă, iar aceste schimbări ar putea face un individ mai sensibil la caracterul adictiv (creator de dependenţă) al alcoolului şi drogurilor.