word-monitor

Tag: diagnostic

  • Mersul pe jos reduce riscul de a dezvolta cancer mamar, în rândul femeilor de peste 50 de ani

    Femeile care merg pe jos în fiecare zi au mai puţine şanse de a suferi de cancer mamar, întrucât o plimbare în pas vioi poate reduce considerabil riscul de a dezvolta această boală, în rândul femeilor trecute de 50 de ani, se arată într-un studiu realizat de cercetătorii americiani. Astfel, potrivit dailymail.co.uk, riscul de a dezvolta cancer mamar este mai mic cu 14% în rândul femeilor care au o activitatea fizică moderată, timp de 60 de minute în fiecare zi, în comparaţie cu cele care au o viaţă sedentară.

    De asemenea, femeile care desfăşoară activităţi fizice intense au parte de protecţie dublă, iar riscul de a suferi de cancer mamar scade cu 25%. Studii anterioare au arătat beneficiile exerciţiilor fizice, dar oamenii de ştiinţă spun că acest studiu este primul care examinează avantajele mersului pe jos. Astfel, mersul pe jos ajută la îndepărtarea grăsimii corporale, care poate produce hormonii ce stimulează cancerul precum estrogenul şi insulina. Oamenii de ştiinţă de la American Cancer Society au studiat 73.615 femei aflate la postmenopauză, dintre care 4.760 au fost diagnosticate cu cancer mamar pe parcursul cercetării, care s-a desfăşurat pe o perioadă de 17 ani.

    Dintre femeile care au participat la cercetare, 47% au spus că mersul pe jos a fost singura lor activitate recreativă. De asemenea, persoanele care au mers cel puţin şapte ore pe săptămână au avut un risc cu 14% mai mic de a dezvolta cancer mamar, în comparaţie cu cele care au mers trei ore sau mai puţin pe săptămână.

    Pe de altă parte, studiul a arătat că femeile care au făcut exerciţii fizice de o intensitate sporită, timp de o oră, în fiecare zi, au avut un risc cu 25% mai mic de a dezvolta această boală în comparaţie cu femeile mai puţin active. “Orice activitate care ajută la creşterea pulsului reduce riscurile îmbolnăvirii, astfel că mersul pe jos este un mijloc ieftin şi gratuit de a fi activ”, a spus dr. Hannah Bridges, de la Breakthrough Breast Cancer, potrivit sursei citate.

    În acest context, cercetătorii spun că promovarea mersului pe jos poate fi un mijloc bun de a stimula femeile să fie mai active.

  • Sistem informatizat pentru diagnosticarea bolii Parkinson

    Doi absolvenţi de liceu israelieni au dezvoltat primul sistem informatizat pentru diagnosticarea bolii Parkinson, care în urma testelor s-a arătat a fi eficient în 94% din cazuri, scrie cotidianul Haaretz, citat de agenţia EFE.
    Sistemul permite o evaluare uniformă a simptomelor acestei afecţiuni şi permite astfel un progres considerabil în stabilirea diagnosticului. În prezent, acesta se bazează pe aprecierea subiectivă a mai multor parametri, pacienţii fiind solicitaţi să facă anumite exerciţii în faţa doctorului, în urma cărora se întocmeşte un punctaj ce determină prezenţa bolii şi gradul ei de gravitate. Potrivit celor care l-au creat, noul sistem informativ realizează măsurători precise şi poate fi perfecţionat pentru a obţine un sistem de diagnosticare precis şi standardizat.
    Concret, procedeul constă în plasarea pacientului în faţa unei camere 3D, unde el trebuie să facă mai multe exerciţii indicate de medic. Camera 3D este interfaţa între pacient şi programul informatic. Ea transmite datele către calculator şi ulterior programul informatic le analizează şi recomandă un diagnostic, existând şi posibilitatea să solicite investigaţii mai aprofundate.

  • Test de sânge prin care s-ar putea descoperi autismul la copii de la vârsta de un an

    Cercetători americani au anunţat că au dezvoltat un test de sânge pentru diagnosticarea autismului la copii de la vârsta de un an. În Franţa există aproape 30.000 copii afectaţi de o formă sau alta de autism, menţionează maxisciences.com.
    De aici decurge importanţa descoperirii precoce a bolii pentru a gândi un tratament potrivit. Cercetători de la Universitatea California au anunţat că au găsit un mijloc de a descoperi autismul la un an datorită unui test genetic.
    Deşi rămân destul de neclare, originile autismului sunt în mare parte genetice. Profesorul Eric Courchesne de la Autism Centre of Excelence, afirmă că a identificat mai multe gene “vinovate” şi că a înţeles felul în care asocierea lor provoacă autismul. “În timpul săptămânilor 4, 5 şi 6 de sarcină, genele dereglează producerea de celule cerebrale, producând fie prea multe, fie prea puţine din unele, precum şi felul în care se conectează”, a explicat el la o conferinţă. “Am identificat astfel patru gene care formează o semnătură biologică a autismului la copii începând de la un an”, a adăugat el. Profesorul arată că metoda lui se bazează pe asocierea genelor. Prin urmare, testul ar consta în depistarea unor mutaţii la nivelul acestor gene pentru identificarea unei eventuale forme de autism cât mai devreme posibil, chiar de la un an. Potrivit cercetătorului, testul ar putea fi disponibil de anul viitor.
    Datorită diagnosticului precoce, terapiile adaptate copiilor ar duce la gestionarea mai bună a bolii şi îmbunătăţirea vieţii bolnavilor şi a familiilor lor. Autismul se manifestă prin dificultăţi în stabilirea relaţiilor sociale şi de comunicare. Autiştii par adesea izolaţi într-o “lume interioară”. În prezent nu există un tratament al bolii, dar, cu cât diagnosticarea şi îngrijirea intervin mai devreme, cu atât copilul îşi poate îmbunătăţi capacităţile de comunicare.
    Se efectuează numeroase cercetări pentru a înţelege cât mai bine această tulburare. Datorită tehnicilor de imagistică cerebrală, cercetătorii identifică regiunile cerebrale cu funcţionare alterată la autişti, cum ar fi cele responsabile de limbaj sau de relaţionarea socială. Într-un articol publicat recent în revista Brain a Universităţii Oxford, oamenii de ştiinţă au mai descoperit că autismul afectează în mod diferit creierul femeilor şi pe cel al bărbaţilor, încheie maxisciences.com.