word-monitor

Tag: DGASPC Galati

  • Angajaţii de la Protecţia Copilului au câştigat în justiţie sporul de stabilitate şi prima de vacanţă

    Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Galaţi este, din nou, bună de plată către proprii angajaţi, fiind vorba de personalul contractual şi asistenţii maternali. Curtea de Apel Galaţi a stabilit ca instituţia să achite personalului contractual din aparatul propriu şi centrele de plasament suma de 400 lei ,reprezentând prima de vacanţă aferentă anului 2007. De asemenea, DGASPC Galaţi trebuie să plătească fiecărui angajat şi diferenţa dintre prima de vacanţă încasată pentru anul 2008 (respectiv 400 lei) şi salariul de bază avut în luna anterioară plecării în concediu şi prima de vacanţă aferentă anului 2009. Judecătorii au stabilit totodată ca şi asistenţii maternali să încaseze sporul de stabilitate pentru perioada 04.07.2007-31.12.2007. Veştile proaste pentru DGASPC Galaţi nu se opresc aici. Curtea de Apel Galaţi a respins cererea de chemare în garanţie a Consiliului Judeţului, ceea ce înseamnă că Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi este nevoită să achite din bugetul propriu toate drepturile băneşti amintite.
    Daune de 50.000 de lei
    DGASPC Galaţi a fost executată silit şi de foştii angajaţi. Spre exemplu, Daniel Basalâc, care a fost încadrat până în 2009 la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi, pentru ca apoi să fie concediat fără prea multe explicaţii, a dat în judecată instituţia, cerând reîncadrarea pe post deoarece nu a fost respectată legea când a fost pus pe liber. Judecătorii au constatat încălcarea legii în cazul lui Daniel Basalâc iar Curtea de Apel Galaţi a decis: „constată nulitatea absolută a dispoziţiei nr.1239/26.08.2009 emisă de către DGASPC Galaţi. Obligă pe pârâta DGASPC Galaţi la plata către reclamant a sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale. Respinge celelalte capete de cerere ca nefondate. Irevocabilă”. DGASPC Galaţi nu a executat de bunăvoie hotărârea judecătorească, astfel că recent instituţia a fost executată silit, după ce în prealabil a mai pierdut un proces şi la Judecătoria Galaţi, ce viza contestarea executării silite. În final, s-a ajuns ca DGASPC Galaţi să plătească aproape 60.000 de lei, în condiţiile la daune morale s-au adăugat şi cheltuielile cu executarea silită.

  • S-au bătut pe copii chiar după vizita la psiholog

    S-au bătut pe copii chiar după vizita la psiholog

    Consiliere psihologică terminată chiar la ieşirea din sediul Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Un bunic, în vârstă de 57 de ani, a ajuns la spital după ce a fost bătut de ginerele său chiar în timp ce îşi ţinea nepoţica de doar 5 ani în braţe şi pe nepotul de 4 ani lângă el, şi asta chiar la ieşirea de la consilierea psihologică. După altercaţie, bunicul a fost internat la spital cu ochiul învineţit, urechea muşcată şi dantura desprinsă. Fetiţa de 5 ani a fost şi ea dusă la Spitalul de Copii pentru câteva ore, după ce s-a speriat de cele văzute. Poliţia şi Protecţia Copilului fac ancheta în acest caz. Totul a pornit de la un conflict între bunicii minorilor, cei care au crescut copiii, şi  ginerele aflat în divorţ de fiica acestora. Din păcate, copiii sunt aici victime colaterale.

    Bătaia a început chiar după ce bunicul, cei doi nepoţi şi ginerele tocmai ieşiseră de la o şedinţă de consiliere psihologică, unde erau ajutaţi să comunice în aşa fel încât copiii să nu sufere. Bunicul, muşcat de ureche, cu un ochi vânăt, dantura desfăcută şi coastele contuzionate, spune că ar face orice ca să nu fie despărţit de cei trei nepoţei pe care i-a crescut de la naştere. „Fata mea, la 25 de ani, l-a cunoscut pe ginere, cu 20 de ani mai mare ca ea. Au făcut un copil şi a dat divorţ. Fata noi am crescut-o de când e mică. Între timp, deşi divorţul nu s-a terminat, ei se mai împăcau şi aşa au mai apărut doi băieţi, care au acum 4 şi 2 ani. Tot noi i-am crescut. Ba nevasta a plecat şi în Italia să muncească pentru ei. Fata mea deodată a plecat, nici nu ştiu unde, şi mi-a zis doar să las copiii la cumnata ei. Dar vrem şi noi măcar să îi vedem, că noi i-am crescut şi copiii nici nu vor să plece de la noi. Până la urmă am mers cu ginerele şi copiii mai mari să ne înţelegem la psiholog, la Protecţia Copilului. A rămas ca cei mici să vină şi la noi, şi la tată, ca să nu sufere nimeni. Numai că la ieşirea din sediu au tăbărât pe mine, ginerele să îmi ia brusc nepoata de 5 ani din braţe. Fata a început să plângă şi nu îmi dădea drumul şi îi spunea tatălui că nu vrea la el, că îl urăşte. Ginerele trăgea de copil în loc să îl calmeze şi a început să îmi care pumni. A smuls fata şi pe fratele ei de 4 ani şi duşi au fost. Că el mai era cu un turc, fost cumnat, şi cu un nepot de al lui. Pe mine m-au dus cu ambulanţa la spital”, spunea Nicolae Ropotan, bunicul bătut de faţă cu nepoţii şi băgat în spital de ginere. Paraschiva Ropotan, bunica, spune că familia ginerelui ei, dar şi ginerele sunt violenţi şi nu pot să accepte, ea şi bărbatul ei, ca după ce au crescut de mici copiii, acum să nu mai aibă voie să îi vadă niciodată.

    Cei de la Protecţia Copilului au într-un fel mâinile legate. Până ce procesul nu se va termina între cei doi soţi şi instanţa nu va decide, copiii au de suferit. „Este din păcate un caz în care copiii folosiţi de adulţi în răzbunări suferă. Noi acum putem cel mult să le oferim consiliere. Evident că a suferit şi fetiţa care a fost prinsă în bătaia adulţilor, şi vom lua ce măsuri putem acum”, a precizat Nicoleta Ioviţă, de la Protecţia Copilului Galaţi.

    Poliţiştii gălăţeni au deschis un dosar penal ginerelui care şi-a atacat socrul, în care acesta este acuzat de lovire. „Poliţiştii au deschis o anchetă după ce bărbatul de 57 de ani a reclamat că a fost agresat de ginerele său. Acesta din urmă este cercetat pentru lovire şi alte violenţe. Ginerele acuzat de socru că l-a bătut nu a vrut să îşi spună punctul de vedere.

  • Protecţia Copilului anchetează familia fetei cu alcoolemie de 1,15 la mie

    Cazul tinerei de numai 14 ani care a ajuns la Spitalul de Copii cu o alcoolemie de 1,15 la mie a intrat şi în atenţia asistenţilor sociali. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi a trimis o echipă să ia primul contact cu fata şi cu mama ei.

    „Pacienta a fost transferată în cursul zilei de astăzi la Spitalul de Psihiatrie pentru tratament de specialitate”, a precizat dr. Victoriţa Ştefănescu, directorul Spitalului de Copii, unitate unde tânăra a stat internată două zile.

    Fata face parte dintr-o familie dezorganizată, fiind, se pare, părăsită de tatăl ei încă din 2003. A rămas în grija mamei, care a făcut tot ce se putea, dar se pare că a pierdut pe undeva controlul asupra tinerei.

    „Se face acum o anchetă asupra familiei. Se va discuta şi cu mama şi cu fiica şi vom vedea în ce măsură fiica mai poate rămâne în grija mamei. Chiar dacă acest lucru va fi posibil, adolescenta va intra într-un amplu program de consiliere psihologică”, a precizat Nicoleta Ioviţă, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi.

    Reamintim că în noaptea de vineri spre sâmbătă, un urma unui apel la 112, care reclama o tânără în pericol de a fi agresată, un echipaj al Ambulanţei a transportat la Spitalul de Copii o adolecentă de 14 ani confuză, aproape de comă alcoolică, şi cu hainele murdare de pământ. S-a stabilit că tânăra nu fusese victima niciunei infracţiuni, ci pur şi simplu băuse cu o amică două sticle de vodcă.

  • Închideri şi înfiinţări de centre în structura Direcţiei pentru Protecţia Copilului

    În urma ultimei şedinţe a Consiliului Judeţean, a fost votată închiderea Casei de tip familial „Crina” din Târgu Bujor, a casei „Veronica” tot din Târgu Bujor şi a Centrului de Tranzit pentru minori victime ale traficului şi neacompaniaţi, toate cele trei structuri aflate sub egida Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Motivul principal al acestei măsuri este numărul scăzut de beneficiari, lucru care ar fi condus la o creştere nejustificată a costurilor de funcţionare.
    Centrul de Tranzit pentru minori a fost înfiinţat în luna iulie a anului 2004 şi, începând cu luna decembrie a anului 2011, activitatea acestuia a fost suspendată deoarece minorele protejate au fugit din instituţie şi nu au mai putut fi găsite de Poliţie. Astfel, de la acea dată şi până în prezent, sunt doar două victime minore ale traficului de persoane şi numărul redus al acestora arată că funcţionarea centrului nu este justificată. Conform expunerii proiectului, cazurile nou apărute pot fi preluate de Centrul de primire copii în regim de urgenţă „Irene şi Stuart”.
    Motivul închiderii caselor de tip familial „Crina” şi „Veronica” din Târgu Bujor este similar celui menţionat anterior. La finele anului şcolar 2012-2013, numărul de copii care aveau nevoie de protecţia specială a plasamentului „Crina” a scăzut la 5, unii dintre ei înregistrând chiar absenţe fără permisiune pe perioade lungi de timp. De aceea, începând din data de 8 iulie 2013, s-a hotărât ca activitatea să fie suspendată şi copiii să fie transferaţi în servicii de tip rezidenţial din municipiul Galaţi.
    Aceste proiecte de închidere a unităţilor menţionate au venit, pe ordinea de zi, simultan cu alte proiecte, dar, de data aceasta, de înfiinţare a unor astfel de centre, tot în structura Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Astfel, a fost înfiinţată Casa „Miruna”, Centrul de Recuperare a Victimelor Violenţei Domestice „Şansa” din Târgu Bujor, Căminul pentru Persoane Vârstnice „Sfântul Nicolae” din Târgu Bujor.

  • Procedură greoaie pentru adopţia unui copil

    Procedură greoaie pentru adopţia unui copil

    Conform datelor furnizate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, numărul adopţiilor încheiate în 2013 în judeţul Galaţi se ridică la 9 iar alţi 8 copii se află în procesul de acomodare în vederea adopţiei de familii eligibile. Numărul familiilor care pot adopta un copil este de 18, iar alte 8 familii se află în curs de atestare. Procesul de adopţie este unul anevoios, atât pentru copii, cât şi pentru familiile sau persoanele care doresc să adopte. Un copil devine adoptabil în urma unei sentinţe judecătoreşti prin care instanţa competentă admite deschiderea procedurii adopţiei interne, sentinţă care trebuie să rămână definitivă şi irevocabilă. Pe parcursul acestui an 35 de copii au devenit adoptabili.

    Familiile care se adresează Biroului de Adopţii Galaţi au vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cu o vechime în căsnicie între 2 şi 25 de ani, cu istoric medical cu probleme de fertilitate, în cazuri excepţionale după decesul unicului copil. Membrii familiilor doritoare să înfieze un copil sunt în mare parte clinic sănătoşi şi au o situaţie materială satisfăcătoare întreţinerii unui copil. Din datele furnizate de Biroul de Adopţii, majoritatea familiilor doresc să adopte un singur copil cu vârsta de până la doi ani de regulă fetiţă dar aceste opţiuni se pot schimba pe parcursul procesului de adopţie.

    Adopţia este operaţiunea juridică prin care se rup legăturile biologice anterioare şi se crează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat.

    Cadrul juridic în materia adopţiei a fost revizuit în sensul redefinirii noţiunilor de adopţie internă (cetăţeni români cu domiciliul stabil în România, fără absenţe mai mari de 3 luni în ultimele 12 luni) şi adopţie internaţională (cetăţeni străini sau cetăţeni străini stabiliţi pe teritoriul altui stat).

    De asemenea, o serie de dispoziţii ce vizează condiţiile de fond ale adopţiei au fost corelate cu Noul Cod Civil. Noile reglementări oferă soluţii pentru ca anumite categorii de copii, cum este cazul celor cu părinţi necunoscuţi, să poată fi mai repede adoptaţi. Astfel, copiii cu părinţi necunoscuţi pot fi declaraţi adoptabili după 30 de zile de la emiterea certificatului de naştere. Este reglementată, de asemenea, situaţia copiilor aflaţi în sistemul de protecţie socială, faţă de care părinţii manifestă dezinteres timp de un an, astfel încât aceşti copii să poată fi declaraţi adoptabili după un an în cazul când Direcţia de Asistenţă Socială constată clar că nu a existat nicio legătură între copil şi familia biologică şi că nu există posibilităţi de reintegrare a lui.

    O altă reglementare importantă se referă la introducerea probei ADN-ului în cadrul procedurii de încuviinţare a adopţiilor unor copii care provin din relaţii extraconjugale ale soţiilor.

    Un copil poate fi adoptat de o familie sau o persoană declarată aptă să adopte. Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie să îndeplinească garanţii morale şi condiţii materiale necesare creşterii, educării şi dezvoltării armonioase a copilului. Trebuie ştiut că legea interzice anumitor persoane să adopte  cum ar fi persoanele care nu au capacitate deplină de exerciţiu, precum şi persoanele cu boli psihice şi handicap mintal sau cei cu consum ilicit de droguri nu pot adopta. De asemeni două persoane nu pot adopta împreună, nici simultan şi nici succesiv, cu excepţia cazului în care sunt soţ şi soţie şi nici două persoane de acelaşi sex nu pot adopta împreună un copil.

    Adopţia propriu-zisă se face după un lung şir de paşi care trebuie respectaţi: depunerea dosarului de evaluare în vederea obţinerii atestatului de persoană sau familie aptă să adopte, evaluarea persoanei sau a familiei în vederea obţinerii atestatului. Evaluarea se realizează pe o perioadă de până în 120 de zile. Următorul pas este potrivirea dintre un copil adoptabil şi familia atestată. Potrivirea este o etapă premergătoare încredinţării în vederea adopţiei prin care se selectează cea mai potrivită persoană sau familie care răspunde nevoilor identificate ale copilului. Timp de 90 de zile copilul locuieşte efectiv cu viitoarea familie, perioadă în care se urmăreşte evoluţia relaţiei părinte-copil. Dacă adopţia se întocmeşte, familia este monitorizată pentru o perioadă de cel puţin 2 ani. Pe termen lung, adoptatorii sunt obligaţi să informeze treptat copilul că este adoptat. În perioada de pregătire se realizează consilierea viitorilor părinţi.

  • Sugar bătut de mama aflată în stare de ebrietate

    O copilă de numai 4 luni a ajuns să fie internată la Spitalul de Copii din Galaţi după ce a fost batută de propria mama. Femeia de 36 de ani este o cunoscută consumatoare de alcool şi chiar a fost găsită ameţită bine lângă copila batută. Totul s-a întâmplat în localitatea Cuza Vodă, unde femeia bătăuşă şi concubinul ei stau împreună cu cei 4 copii cu vârste de 13 ani, 8 ani, 5 ani şi 4 luni. În noaptea de marţi spre miercuri, femeia s-a îmbătat şi întâi şi-a bătut soţul cu o coadă de topor apoi a smuls sugarul şi, spun martorii, s-a urcat cu genunchiul pe el. Cei de la Protecţia Copilului vor lua în plasament de urgenţă fetita bătută. Poliţia a deschis dosar penal împotriva mamei, care acum îşi revine din ameţeala provocată de băutură la Spitalul de Pshiatrie din Galaţi. Dovadă a ataşamentului femeii faţă de alcool stă şi o fotografie, dată de familie, în care femeia, evident băută, s-a pozat cu un bidon de bere.

    Povestea de groază din Cuza Vodă a început acum trei ani, când Genioara Corcodel, de 36 de ani, care are împreună cu Dumitru Tudorancea, concubinul ei, patru copii, a început să bea. Numai că la beţie femeia devine violentă şi dă în tot ce mişcă.

    „Pe mine m-a împins şi m-a lovit de am căzut în porumb. De o săptămână mă duc la doctor la tratament, că mă doare unde m-a lovit. Acum iar a băut şi a ieşit cu scandal. A dat în băiatul meu cu toporul. Când bea mai dă şi în ceilalţi copii”, spune Ion Tudorancea, socrul femeii.

    Bunica micuţilor ne-a povestit cum micuţa Ştefania, în vârstă de numai 4 luni, a ajuns la spital.

    „Băiatul meu a vrut să îi ia fata din braţe, că era băută şi a şi dat în el. Ea… nu şi nu… tot trăgea de fată, de se învineţise. Apoi a smuls fata şi a pus-o jos şi s-a urcat cu genunchii pe ea”, povesteşte Maria Tudorancea, soacra femeii.

    Ceilalţi trei copii ai femeii au rămas acum în grija bunicilor, deoarece şi concubinul s-a dus la spital după loviturile date de concubina lui. Şi medicii au descoperit femeia băută lângă copila cu semen de violenţă. „Copilul avea semne de violenţă pe partea dorsală dar şi pe picior şi pe cap. Erau şi noi şi vechi. Mama era agitată şi în stare de ebrietate. Am dus la Spitalul de Copii fetiţa şi la cel de Psihiatrie pe mamă”, a spus dr. Mihai Polinschi, directorul SAJ Galaţi.

    Medicii de la Spitalul de Copii spun că acum fetiţa este stabilă.

    „Acum starea ei e bună. Are echimoze şi semne de violenţă pe corp dar acum e stabilă. Este clar că aici trebuie să intervină Protecţia Copilului, dată fiind starea de sănătate a mamei”, a spus prof. dr. Aurel Nechita de la Spitalul de Copii Galaţi.

    Asistenţii sociali nu au văzut vânătăile dar au luat sugarul de la familie

    Chiar dacă asistenţii sociali de la Primăria Cuza Vodă au fost la familie în dimineaţa zilei cu scandalul, nu au văzut nimic în neregulă la sugar. Asta chiar dacă medicii spun că acesta prezenta şi urme vechi de violenţă.

    „Sunt de trei ani probleme cu familia aceasta, din cauza consumului de alcool. I-am monitorizat, dar nu am văzut nimic legat de semne de violenţă ale fetiţei”, spunea Adina Coman de la Primăria din Cuza Vodă. Direcţia Generală de Protecţia Copilului Galaţi a luat deja o măsură dură.

    „Copilul va fi dat în plasament de urgenţă când va ieşi din spital”, a precizat Nicoleta Ioviţă de la DGASPC Galaţi.

    Deocamdată mama bătăuşa este internată la Spitalul de Psihiatrie, unde a fost dusă deoarece era în stare avansată de ebrietate. Poliţiştii i-au întocmit dosar penal.

    „Pe numele femeii de 36 de ani s-a întocmit dosar penal pentru lovire şi alte violenţe”, a precizat ag. pp. Bogdan Cojocaru de la IPJ Galaţi.

  • Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Fostul director al DGASPC Galaţi va afla abia în 2014 dacă face închisoare

    Marinela Dobrea, fostul director al DGASPC Galaţi, a primit un răstimp neaşteptat de mare din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie înainte de a afla dacă va ajunge după gratii sau nu. Aceasta fusese condamnată anterior de Tribunalul Galaţi la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul de corupţie în care era judecată de mai bine de doi ani, dar Curtea de Apel a fost de părere că sentinţa este prea blândă, hotărând recent să îi majoreze pedeapsa la patru ani, iar aceasta să fie executată efectiv în regim de detenţie.

    Dobrea a fost judecată alături de alte şapte persoane pentru prejudicierea instituţiei cu aproape 700.000 de lei, după ce s-a descoperit că aceasta achiziţionase diverse bunuri la preţuri supraevaluate. Este vorba de încălţăminte şi cazarmament pentru copii, dar procurorii anticorupţie i-au trecut în cont Marinelei Dobrea şi favorizarea  anumitor societăţi atunci când s-a desfăşurat procedura de achiziţii publice pentru servicii de întreţinere, curăţenie şi pază. Alături de Dobrea a ajuns pe lista inculpaţilor şi fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, printre acuzaţii numărându-se abuzul în serviciu, spălarea de bani şi falsul, dar şi neglijenţa în serviciu.

    Despăgubiri civile de peste 850.000 de lei

    Şi în cazul Luciei Dobrea judecătorii au hotărât să majoreze pedeapsa aplicată iniţial, de la trei ani la trei ani şi 10 luni de închisoare, ce ar urma să fie executată efectiv de aceasta. Judecătorii instanţei supreme au decis ca sentinţa definitivă în acest caz să fie dată la sfârşitul lunii ianuarie 2014, după ce majorări de pedepse au fost decise de magistraţii gălăţeni şi în cazul Alinei Ştefania Radu, de la doi ani şi opt luni la trei ani şi trei luni, aceasta urmând să ajungă, de asemenea, după gratii, precum şi în cazul Lenuţei Bălan, de la doi ani şi şase luni la doi ani şi nouă luni de închisoare, dar pedeapsa acesteia a fost suspendată condiţionat. Adrian Serghe şi Sandor Borsos au fost singurii cărora li s-au redus pedepsele la trei luni de închisoare, pedepsele fiind suspendate condiţionat. Marinela Dobrea, fiica sa, Lucia Raluca Dobrea, Alina Ştefania Radu, Sandor Borsos, Lenuţa Bălan, Caranfil Iulian Mitincu şi Adrian Serghe au fost obligaţi să plătească despăgubiri civile de peste 850.000 de lei către Direcţia pentru Protecţia Copilului Galaţi şi Ministerul Finanţelor Publice prin Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE.