word-monitor

Tag: depresie

  • Nu este niciodată prea târziu să faci mişcare

    Activitatea fizică regulată, chiar dacă este începută târziu de cei vârstnici, le-ar înmulţi cu trei şansele acestora de a „îmbătrâni sănătos”, potrivit unui studiu, relatează AFP.
    Studiind timp de opt ani un eşantion de 3.500 de persoane cu vârsta medie de 64 de ani, o echipă de cercetători britanici a arătat că cei care desfăşurau o activitate fizică regulată moderată sau viguroasă aveau de şapte ori mai multe şanse să îmbătrânească frumos decât persoanele inactive.
    Şansele erau de trei ori mai mari şi în rândul celor 10% care au desfăşurat o activitate fizică doar între 2002 şi 2010 şi au fost sedentari înainte, potrivit studiului publicat în revista de specialitate British Journal of Sports Medicine, care face parte din grupul British Medical journal (BMJ).
    La sfârşitul perioadei studiate, o persoană din cinci era considerată sănătoasă, în timp ce patru din 10 au dezvoltat o boală cronică, unul din cinci suferea de depresie sau de tulburări cognitive, iar o treime, de o dizabilitate cel puţin parţială.
    Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii, conduşi de dr. Mark Hamer, epidemiolog la University College London, a luat în considerare principalii alţi factori susceptibili de a avea un efect asupra îmbătrânirii, precum fumatul, consumul de alcool, starea civilă sau resursele financiare, precizează agenţia de presă franceză.
    Deşi nu există un consens pe acest subiect, oamenii de ştiinţă au estimat că „îmbătrânirea sănătoasă” poate fi definită prin faptul de a nu suferi de o boală cronică, tulburări cognitive „majore” sau „limitare semnificativă” a capacităţii fizice, precum şi a fi sănătos mintal.
    „Acest studiu susţine politicile de sănătate publică care încurajează vârstnicii să aibă o activitate fizică, chiar şi la o vârstă deja avansată”, concluzionează cercetătorii.

  • Depresia poate accelera procesul de îmbătrânire celulară

    Depresia ne poate îmbătrâni fizic, prin accelerarea procesului de îmbătrânire celulară. Testele de laborator au arătat că celulele par biologic mai vârstnice la persoanele care suferă sau au suferit în trecut de forme severe de depresie, relevă un studiu citat de BBC.
    La studiul realizat de o echipă de cercetători din Olanda şi din SUA au participat peste 2.400 de voluntari, din care peste o treime sufereau de depresie, o treime suferiseră mai demult de o formă majoră de depresie, restul neconfruntându-se cu asemenea probleme.
    Cercetătorii au examinat eşantioane de sânge prelevate de la participanţi, urmărind o serie de schimbări în structura celulelor, la nivelul telomerilor. Situaţi la capătul cromozomilor, un fel de „gazde” ale ADN-ului, misiunea telomerilor este de a împiedica pierderea codului genetic vital, dar pe măsură ce celulele se divid, telomerii devin din ce în ce mai scurţi. Astfel, prin măsurarea lungimii lor poate fi estimat nivelul de îmbătrânire celulară.
    S-a constatat că, în cazul persoanelor care erau sau fuseseră deprimate, telomerii erau semnificativ mai scurţi decât la celelalte. Mai mult, această diferenţă nu a putut fi explicată prin alţi factori, cum ar fi dacă persoana respectivă fumează sau consumă alcool în exces.
    Autorii studiului consideră că această scurtare a telomerilor poate fi o reacţie a organismului la depresie. „Acest studiu pe scară largă oferă dovezi convingătoare că depresia este asociată cu mai mulţi ani de îmbătrânire biologică, mai ales în cazul celor care prezintă simptome severe şi cronice” de depresie, afirmă cercetătorii.
    Ce nu este clar, notează BBC, este în ce măsură respectivul proces este unul nociv şi dacă este reversibil.

  • Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Depresia nu creşte riscul de a dezvolta cancer

    Studii realizate pe un eşantion de peste 14.000 de persoane, timp de 15 ani, au ajuns la concluzia că este imposibil de stabilit o legătură între depresie şi cancer, informează cotidianul francez Le Figaro.
    Oamenii afirmă uneori şi gândesc adeseori că o stare depresivă creşte riscul de a dezvolta cancer. „Aceasta este o părere extrem de veche şi înrădăcinată. Ea se regăseşte chiar în scrierile socratice”, subliniază Cedric Lemogne, profesor de psihiatrie şi cercetător în cadrul Inserm. Numai că, după cum a relevat noul studiu, „această idee este una falsă”, subliniază Lemogne.
    Pentru a verifica respectivul dicton popular, omul de ştiinţă francez, ale cărui studii pe marginea subiectului au fost publicate în revista The American Journal of Epidemiology, a cercetat mai întâi toate lucrările cele mai serioase cu privire la această teză. Niciuna dintre ele nu a reuşit vreodată să confirme sau să infirme vreo legătură de cauză şi efect între depresie şi cancer.

    În aceste condiţii, Lemogne şi-a aţintit atenţia spre marea comunitate Gazel (foştii angajaţi ai EDF-GDF), creată în 1989 de o echipă din Villejuif şi care numără puţin peste 14.200 de participanţi. Acest grup oferă în acelaşi timp date valide despre apariţia cancerului, dar şi despre depresii inventariate. „Interesul pentru acest gen de grup este determinat de faptul că permite înmagazinarea de date cu o evoluţie extrem de satisfăcătoare”, continuă omul de ştiinţă.
    Primele evidenţe ale depresiilor au fost efectuate, în cadrul grupului, în 1993, apoi reînnoite la fiecare trei ani, timp de 15 ani. Întreruperile în activitatea profesională din raţiuni de depresie au fost luate de asemenea în considerare. „Începând din acest moment, s-a monitorizat dacă persoanele depresive aveau risc mai mare ca alte persoane de a dezvolta cancer”, explică Cedric Lemonge. S-a constatat că nu există nicio asociere semnificativă între stările de depresie şi cele cinci tipuri de cancer luate în considerare: de prostată, mamar, de colon, limfom şi leucemie.
    În schimb, această concluzie nu exclude faptul că persoanele care sunt anunţate că au dezvoltat cancer să sufere simptome depresive. „Depresia afectează una dintre patru persoane bolnave de cancer, ceea ce este mult”, subliniază Cédric Lemogne. „De multe ori, anturajul persoanelor bolnave de cancer le spune că trebuie să lupte, ca şi cum ar fi anormal sau periculos ca ele să se simtă abătute”, în condiţiile în care este important mai ales ca ele să-şi urmeze tratamentul pentru cancer şi pentru depresie, insistă medicul.

    Chiar dacă starea de depresie nu influenţează dezvoltarea cancerului, aceasta nu înseamnă că o problemă psihosomatică nu poate influenţa starea de sănătate a unei persoane: „S-a demonstrat deja că stresul la locul de muncă poate provoca infarcturi de miocard”. Totuşi, acest lucru nu presupune aceleaşi mecanisme.
    Sprijinul din partea celor apropiaţi este, în schimb, primordial pentru persoanele bolnave de cancer, după cum aminteşte un studiu american publicat săptămâna trecută. Acesta a demonstrat că mariajul creşte în mod substanţial şansele de vindecare pentru persoanele bolnave de cancer.
    Nu este deloc sigur că studiile efectuate de Inserm vor duce la o schimbare radicală a mentalităţilor. Fără îndoială, va trebui să treacă mult timp ca să dispară ideea privind legătura între depresie şi cancer, în condiţiile în care numărul de cazuri de cancer în sânul populaţiei franceze este în creştere şi se încearcă astfel explicarea inexplicabilului, conchide Le Figaro.

  • Cafeaua reduce riscul de sinucidere

    Cafeaua reduce riscul de sinucidere

    Cercetători de la Universitatea Harvard (Boston) au stabilit o asociaţie cel puţin surprinzătoare: două-trei ceşti de cafea pe zi ar reduce riscul de sinucidere, scrie passionsante.be.
    O echipă de cercetători de la Şcoala de sănătate publică de la Universitatea Harvard a analizat datele a circa 200.000 de adulţi (trei sferturi femei), observaţi de-a lungul mai multor ani. Au fost analizaţi mai mulţi parametri, printre care fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, indicele de masă corporală, starea civilă, date socio-demografice, tratamente medicale, pentru depistarea cât mai obiectiv posibil a relaţiei între cafea şi sinucidere. Trecerea la actul fatal a fost consemnată în cazul a 0,1% din persoanele luate în considerare.
    Principala concluzie a fost că, la persoanele care consumă cel puţin două-trei cafele pe zi, riscul de sinucidere scade semnificativ faţă de cele care nu consumă aproape deloc. Nu s-a stabilit nicio relaţie însă cu consumul de cafea decafeinizată. Autorii studiului spun că explicaţia ar fi creşterea nivelurilor de dopamină şi de serotonină din creier sub acţiunea cafeinei, cu efect protector împotriva depresiei şi, implicit, a riscului de sinucidere.

  • Autismul afectează diferit creierul bărbaţilor şi al femeilor

    Autismul afectează diferit creierul bărbaţilor şi al femeilor

    Autismul afectează în mod diferit creierul bărbaţilor şi al femeilor, relevă un studiu britanic, citat de BBC. Experţi britanici au studiat tomografiile a 120 de femei şi bărbaţi, jumătate dintre cei studiaţi suferind de autism. Diferenţele descoperite de studiu, ale cărui rezultate au fost publicate în revista Brain, demonstrează că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a înţelege modul în care sunt afectate fetele de autism, spun oamenii de ştiinţă. Experţii susţin că fetele care suferă de autism riscă să fie mai stigmatizate de societate decât băieţii şi, de altfel, ar putea fi mai greu pentru ele să fie diagnosticate corect. Autismul afectează mai mult indivizii de sex masculin şi de aceea majoritatea cercetărilor se concentrează asupra acestora.

    În acest studiu, experţi de la Centrul de Cercetare a Autismului de la Universitatea Cambridge au folosit imagistică prin rezonanţă magnetică (RMN) pentru a examina modul în care autismul afectează creierul bărbaţilor şi al femeilor.

    Studiul s-a concentrat pe diferenţele dintre creierul bărbaţilor sănătoşi şi creierul bărbaţilor care suferă de autism, precum şi pe creierul femeilor cu sau fără autism.

    Cercetătorii au descoperit că, în cazul femeilor cu autism, creierul lor „arăta” mai mult ca cel al bărbaţilor sănătoşi, deşi nu chiar identic, atunci când era comparat cu creierul femeilor sănătoase. Însă nu s-a descoperit acelaşi tip de diferenţă în cazul bărbaţilor cu autism.

    Ceea ce ştiam până acum despre autism reprezintă o viziune mai mult din perspectiva bărbaţilor afectaţi de boală, a declarat medicul Meng-Chuan Lai, care a lucrat la studiu. „Această cercetare demonstrează că este posibil ca efectul autismului să se manifeste diferit în funcţie de sexul persoanei. Prin urmare, nu trebuie să presupunem că tot ceea ce am descoperit în cazurile de autism la bărbaţi se aplică şi femeilor”, a adăugat el. Cercetătorul este de părere că este nevoie de studii suplimentare atât la bărbaţi, cât şi la femei pentru a descoperi asemănările şi deosebirile.

    „De-a lungul timpului, cercetările despre autism au pornit de la studierea în principal a bărbaţilor şi băieţilor care suferă de această boală. Acest studiu important ne va ajuta să înţelegem felul în care boala diferă de la un sex la altul. Fetele se adaptează mai uşor decât băieţii şi pot dezvolta strategii care adesea maschează ceea ce noi considerăm a fi simptome tradiţionale ale autismului. Această disimulare poate provoca un stres enorm, iar multe fete pot dezvolta probleme secundare, precum anxietatea, probleme de nutriţie sau depresie”, a declarat Carol Povey, director al Centrului pentru Autism din cadrul Societăţii Naţionale a Autismului.