word-monitor

Tag: dependenta

  • Consumul de substanţe psihotrope sau halucinogene, în creştere

    Consumul de substanţe psihotrope sau halucinogene în România a crescut de la 1,7% la 4,3% faţă de ultimul studiu, realizat în anii trecuţi, a afirmat preşedintele Agenţiei Române Antidrog, Sorin Oprea.
    Potrivit acestuia, vârsta pacienţilor care consumă etnobotanice este cuprinsă la nivel naţional între 13 şi 25 de ani.
    Potrivit studiilor realizate în rândul populaţiei de 16 ani şcolarizate, consumul de droguri se ridică la 10% iar cel de substanţe psihoactive este de 9%.
    În opinia acestuia, “cauzele acestei creşteri sunt date, în special, de disponibilitatea lor pe piaţă, în special a celor etnobotanice, fenomen care, după închiderea magazinelor de desfacere a acestor produse, a continuat, traficul fiind mutat în prezent în zona ilicită pe internet”.
    La rândul său, preşedintele Societăţii Române de Adicţie, Cristina Hudiţă, managerul Centrului de Evaluare şi Tratament al Toxico-dependenţelor pentru Tineri “Sfântul Stelian” din Capitală, a afirmat că “în România, practic, sunt mai puţini pacienţi care consumă substanţe etnobotanice, în schimb, a crescut numărul consumatorilor de heroină”.
    De asemenea, a adăugat medicul, a crescut numărul consumatorilor de marijuana, deşi aceştia sunt doar ocazionali.
    Ea a spus că la Spitalul “Sf. Stelian” au fost înregistraţi mai mult de 800 de pacienţi consumatori de heroină, internaţi pentru diferite probleme.
    Hudiţă a mai menţionat că a crescut numărul pacienţilor infectaţi cu HIV care apelează la serviciile spitalului şi sunt orientaţi spre unităţile medicale care se ocupă cu tratarea acestei afecţiuni.
    Tot la nivelul spitalului a crescut numărul dependenţilor de alcool şi al celor care abuzează de produse farmaceutice.

  • Dependenţii de SMS-uri dorm mai prost noaptea

    Potrivit unor cercetători americani, recurgerea masivă la SMS-uri determină tulburări ale somnului şi probleme relaţionale. Cei care trimit multe SMS-uri în timpul zilei dorm noaptea mai prost decât ceilalţi, scrie metronews.fr.

    Pentru evitarea stresului şi a insomniei, una din reguli este oprirea telefonului mobil noaptea. Cercetători de la Universitatea americană Washington and Lee arată că telefonul ar influenţa calitatea somnului chiar dacă este utilizat doar ziua. Studiul lor, publicat în revista Psychology of Popular Media Culture, dezvăluie faptul că, cu cât utilizatorii trimit mai multe SMS-uri ziua, cu atât dorm mai prost noaptea.

    Ei au analizat comportamentul unor studenţi de la universitatea menţionată, care au răspuns la un chestionar despre starea lor emoţională, somn şi numărul de SMS-uri trimise în cursul unei zile. Pentru a putea evalua calitatea somnului, autorii studiului au recurs la un instrument de măsură numit indicele Pittsburgh, care are la bază cinci criterii: durata somnului, cât timp îi trebuie subiectului să adoarmă, dormitul efectiv, tulburări nocturne, aţipitul în timpul zilei.

    Comparând datele, cercetătorii au constatat că cei care îşi petreceau cel mai mult timp trimiţând SMS-uri aveau cele mai multe tulburări ale somnului. Ei menţionează două motive. Primul, clasic, constă în faptul că utilizatorii vor cu orice chip să răspundă imediat la mesaje, nu contează ora. A doua cauză este ceva mai surprinzătoare: folosirea excesivă a SMS-urilor poate fi la originea unei tensiuni sociale. Potrivit cercetătorilor, limbajul textelor scurte ar fi în realitate un vector de stres, nefiind recomandat pentru relaţiile amicale. Prin urmare, studenţii cu cel mai înalt grad de dependenţă ar fi mai vulnerabili din cauza mesajelor neclare, lipsite de emoţie şi scurtate, care ar putea fi interpretate greşit.

    Concluzia cercetătorilor este că telefonul mobil trebuie pus deoparte cât se poate de des deoarece, cu timpul, lipsa de somn poate avea efecte reale asupra sănătăţii, cum ar fi hipertensiunea, diabetul sau creşterea în greutate, încheie metronews.fr.

  • Țigările electronice sunt „la fel de eficiente” precum plasturii cu nicotină

    Țigările electronice par să fie cel puţin la fel de eficiente precum plasturii cu nicotină pentru renunţarea la fumat, sugerează un studiu, preluat de BBC. Dispozitivul, care creşte rapid în popularitate, produce vapori care conţin nicotină. În acelaşi timp, ţigara electronică imită senzaţiile senzoriale ale fumatului, ceea ce a dus la speculaţia că ar putea fi un instrument util în procesul de renunţare la fumat.
    O echipă de la Universitatea din Auckland, în Noua Zeelandă, a realizat primul studiu clinic pentru a face o comparaţie între ţigara electronică şi plasturii cu nicotină, pe un eşantion de 657 de persoane, iar rezultatele acestuia au fost publicate în revista de specialitate The Lancet.
    Conform studiului, 7,3% din persoanele care utilizează e-ţigări au renunţat la fumat după şase luni, faţă de 5,8% din cei care au recurs la plasturi. Studiul nu a utilizat însă un eşantion suficient de larg pentru a dovedi care este cea mai bună opţiune, notează BBC.
    În acelaşi timp, după şase luni, 57% din utilizatorii de ţigări electronice au înjumătăţit numărul de ţigări fumate în fiecare zi, comparativ cu 41% din cei care utilizează plasturi cu nicotină.
    „Deşi rezultatele noastre nu arată diferenţe clare între e-ţigări şi plasturi în privinţa «renunţării cu succes» după şase luni, se pare că ţigările electronice sunt mai eficiente în ajutarea fumătorilor care nu au renunţat să mai reducă din numărul ţigărilor fumate”, a afirmat prof. Chris Bullen, de la Universitatea din Auckland.
    „Dată fiind popularitatea în creştere a acestor dispozitive în multe ţări, precum şi incertitudinea şi inconsecvenţa în materie de reglementare, sunt necesare studii mai lungi şi mai mari pentru a stabili dacă aceste dispozitive ar putea deveni instrumente eficiente şi populare pentru renunţarea la fumat”, a adăugat profesorul.
    Uniunea Europeană şi Marea Britanie lucrează la reglementarea ţigărilor electronice în acelaşi mod precum medicamentele, scrie BBC. Dispozitivul provoacă păreri împărţite, unii susţinând că acesta normalizează fumatul, în timp ce alţii sunt de părere că ar putea ajuta oamenii să renunţe la fumat.
    „E-ţigările sunt mai atrăgătoare decât plasturii pentru mulţi fumători şi sunt accesibile, în majoritatea ţărilor, fără restricţiile din domeniul medicamentelor care se aplică terapiei de înlocuire a nicotinei şi fără implicarea costisitoare a profesioniştilor sanitari”, este de părere prof. Peter Hajek, directorul Unităţii de cercetare a dependenţei de tutun de la Universitatea Queen Mary din Londra.

  • Marijuana este un drog inofensiv?

    Marijuana este un drog inofensiv?

    Marijuana (canabisul) este adesea considerat un drog „uşor”, „sigur” ”nepericulos”. Dar un studiu realizat asupra creierelor adolescenţilor arată că, în realitate, consumul acestui drog predispune la dezvoltarea diverselor comportamente dependente şi are şi multe alte consecinţe negative pe termen lung.
    Mulţi adolescenţi percep marijuana ca fiind nevătămătoare şi, de aceea, e drogul ilegal cel mai consumat în rândul acestei categorii de populaţie, au explicat cercetătorii de la Universitatea din  Montreal, Canada, şi de la Icahn School of Medicine at Mount Sinai, SUA. Pe baza acestei percepţii, multe state au aprobat legalizarea acestui drog şi au permis accesul mai larg la el.
    Dar multe dintre dezbaterile şi deciziile privitoare la canabis au fost întreprinse fără a lua în considerare impactul lui asupra uneia dintre cele mai vulnerabile categorii de populaţie – adolescenţii – şi fără a ţine seama de datele ştiinţifice, afirmă autorii studiului, prof. Didier Jutras-Aswad şi Yasmin Hurd.
    Cercetătorii au revizuit 120 de studii referitoare la diferitele aspecte ale relaţiei dintre canabis şi creierele adolescenţilor, inclusiv biologia creierului, reacţiile chimice care au loc în creier atunci când este consumat drogul, influenţa factorilor genetici şi de mediu, precum şi studii legate de aşa-numitul fenomen “gateway drug” (drogurile considerate uşoare reprezintă o „poartă” spre dezvoltarea comportamentelor adictive şi spre consumul de droguri mai puternice şi mai dăunătoare.)
    După cum arată specialiştii, datele din studiile de mare întindere au evidenţiat în repetate rânduri asocierea între consumul de marijuana şi apariţia ulterioară a dependenţei de droguri puternice şi a unor psihoze (de exemplu schizofrenie). Riscul de a dezvolta asemenea probleme după expunerea la canabis nu este identic pentru toţi utilizatorii, ci este corelat cu factori genetici, cu intensitatea consumul de canabis şi cu vârsta la care are loc acesta.
    Cu cât consumul începe de la o vârstă mai tânără, cu atât riscurile sunt mai grave în ceea ce priveşte sănătatea mintală, rezultatele în educaţie, delincvenţa şi capacitatea de a se  descurca în viaţă ca adulţi.
    Studii pe animale de laborator  au permis cercetătorilor să observe în direct reacţiile chimice care au loc în creier în cazul expunerii la canabis, reacţii similare cu cele care au loc în creierul uman. Canabisul acţionează asupra creierul prin intermediul unor receptori chimici specifici, precum receptorii canabinoizi CB1 şi CB2. Aceştia sunt situaţi în arii cerebrale asociate cu învăţarea, răsplata, motivarea comportamentelor, luarea deciziilor, formarea obişnuinţelor şi funcţia motorie. Deoarece în adolescenţă structura creierului se schimbă rapid (înainte de a a deveni mai stabilă, la maturitate) oamenii de ştiinţă cred că utilizarea marijuanei în această etapă a vieţii influenţează foarte puternic modul în care se dezvoltă aceste faţete ale personalităţii utilizatorului.
    Nu toţi utilizatorii de canabis adolescenţi, ci doar aproximativ 25% dintre ei, dezvoltă o relaţie de abuz sau dependenţă de drog. Acest lucru sugerează că există factori genetici şi comportamentali specifici care influenţează probabilitatea ca tinerii să continue să folosească drogul.
    Studiile au arătat că dependenţa de canabis poate fi moştenită, prin intermediul genelor care codifică formarea receptorilor canabinoizi şi sinteza unei enzime implicate în procesarea THC (substanţa activă, psihogenă, din canabis) în organism.
    Sunt implicaţi, de asemenea, alţi factori de ordin psihologic; indivizii care dezvoltă dependenţă de marijuana manifestă, în general, o fire caracterizată prin predominanţa emoţiilor negative, agresivitate şi impulsivitate, încă de la vârste mici. Unele dintre aceste trăsături sunt exacerbate în cursul anilor de consum de canabis, ceea ce sugerează că utilizatorii sunt prinşi într-un cerc vicios al „auto-tratării”, care se transformă însă în dependenţă, au explicat cercetătorii.
    Oamenii de ştiinţă au accentuat asupra ideii că, deşi mai rămân încă multe lucruri de aflat despre fenomenul abuzului de canabis, datele ştiinţifice care există deja au în mod clar implicaţii importante pentru societate.
    „Este deja limpede că marijuana nu este inofensivă pentru creierul adolescenţilor, mai ales al celor care sunt mai vulnerabili din punct de vedere genetic şi psihologic. Identificarea acestor adolescenţi vulnerabili, inclusiv prin teste genetice sau psihologice, ar putea fi esenţială pentru a preveni apariţia dependenţei şi a problemelor psihiatrice asociate cu consumul de canabis sau a le trata din vreme”, a declarat prof. Jutras-Aswad.
    În lipsa unor cercetări aprofundate ale efectelor canabisului asupra creierului, ar însemna ca deciziile asupra statutului legal al acestui drog să fie luate pe baze incerte, iar oamenii de ştiinţă nu vor putea dezvolta terapii noi şi eficiente, legate de uzul medicinal al componentelor canabisului, terapii care ar putea fi benefice pentru tratarea anumitor tulburări specifice, a precizat dr. Hurd.

  • Alimentaţia viitoarei mame influenţează riscul copilului de a deveni dependent de droguri

    Femeile care consumă mult zahăr şi grăsimi în timpul sarcinii dau naştere unor copii cu risc mai mare de a deveni dependenţi de droguri şi alcool, arată un studiu recent. Studiul a fost realizat pe şobolani, al căror organism  prezintă multe asemănări fiziologice cu cel uman, inclusiv în ceea ce priveşte comportamentele dependente. Cercetătorii au constatat că puii femelelor care consumaseră cantităţi mari de zahăr şi grăsimi aveau o greutate mai mare la maturitate şi consumau mai mult alcool. De asemenea, în cazul şobolanilor care consumaseră mari cantităţi de zaharuri, exista o probabilitate mai mare ca aceştia să aibă pui care răspundeau mai puternic la drogurile ce dau dependenţă, precum amfetaminele. Reacţia mai puternică la asemenea droguri indică o tendinţă mai puternică de a dezvolta dependenţă.

    Cercetătorii de la Universitatea din Florida, care au realizat studiul, consideră că, extrapolând aceste rezultate la oameni, ar putea fi explicate unele fenomene observate şi în societatea umană. Ei afirmă că majoritatea femeilor aflate la vârsta fertilă, din SA, sunt supraponderale, ca urmare a consumului excesiv de mâncăruri bogate în zaharuri şi grăsimi. Oamenii de ştiinţă întrevăd aici o posibilă corelaţie cu creşterea numărului de tineri care consumă alcool în exces şi droguri, corelaţie care merită investigată.

    Specialiştii au mai descoperit că laptele matern poate juca un rol important în ceea ce priveşte tendinţa de a dezvolta dependenţă. Şobolanii ale căror mame avuseseră o dietă echilbrată, dar care fuseseră alăptaţi de o altă femelă, hrănită cu o dietă bogată în zaharuri, tindeau să prezinte o sensibilitate mai mare la amfetamine.

    Cercetătorii cred că descoperile ar putea fi explicate prin particuarităţile sistemului de recompensă al creierului. Consumul unor cantităţi mari de alimente bogate în zaharuri şi grăsimi modifică acest sistem de recompensă, iar aceste schimbări ar putea face un individ mai sensibil la caracterul adictiv (creator de dependenţă) al alcoolului şi drogurilor.