word-monitor

Tag: cutremure izvoarele

  • Patru aplicaţii de pregătire în caz de cutremur în nicio lună

    Un cutremur cu o magnitudine de 7,6 grade pe scara Richter, produs în Vrancea, a afectat cinci judeţe, Galaţiul fiind cel mai grav lovit, cu peste 10 clădiri prăbuşite, 17 răniţi grav, incendii şi accidente de circulaţie în timpul replicilor seismului. A fost doar un scenariu „de groază”, elaborat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, la care au participat SMURD, Serviciul Judeţean de Ambulanţă, poliţia şi toate instituţiile implicate în comitetul pentru situaţii de urgenţă. Rolul exerciţiului a fost să pregătească serviciile şi populaţia pentru astfel de cataclisme. Este însă surprinzător faptul că în judeţul Galaţi, după fenomenul Izvoarele şi cutremurele din Vrancea, au fost organizate nu mai puţin de patru astfel de exerciţii în mai puţin de o lună. Asta duce cu gândul la faptul că autorităţile au semnale clare că astfel de situaţii, acum ipotetice, ar putea lovi oricând oraşul. Þinând cont  de numărul mare de servicii concentrate la locul exerciţiului, nu e de mirare că gălăţenii au crezut că s-a întâmplat cu adevărat ceva rău. Aşa că în perioada în care a avut loc exerciţiul de alarmare, telefoanele au sunat  neîncetat la 112.
    Scenariu de coşmar : 10 clădiri prăbuşite, accidente şi încendii post-cutremur
    „La data de 22.11.2013, orele 11.00 GMT, se produce în zona Vrancea un cutremur cu magnitudinea de 7,6 grade pe scara Richter, la adâncimea de 120 km, cu epicentrul în localitatea Panciu. Cutremurul a fost urmat de două replici de 6,5, respectiv 5,8 grade pe scara Richter (75, respectiv 65 secunde) şi a avut ca axă de deplasare a undei seismice direcţia Focşani – Iaşi şi Bucureşti – Zimnicea. În judeţul Galaţi, din punct de vedere al pierderilor de vieţi omeneşti, răniţilor şi distrugerilor, situaţia cea mai grea se înregistrează în municipiul Galaţi. La nivelul judeţului Galaţi s-a convocat în şedinţă extraordinară, la sediul prefecturii judeţului Galaţi, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă iar la sediul primăriei Galaţi Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă pentru analizarea situaţiei operative şi stabilirea primelor măsuri urgente care se impun a fi luate în asemenea situaţie.
    În paralel se elaborează primele comunicate pentru mass-media care au menirea să informeze populaţia cu privire la situaţia de urgenţă produsă, în scopul eliminării panicii, să recomande cele mai potrivite măsuri de protecţie şi intervenţie. Inspectoratul  pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Galaţi, a pus în aplicare planurile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în caz de seism, s-a dispus creşterea capacităţii operaţionale – alertă nivel ROŞU, iar cu aprobarea prefectului a activat în totalitate Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CJCCI) şi s-a constituit comandamentul operaţional judeţean la sediul prefecturii. Foarte multe apeluri au venit pe numărul de urgenţă 112 anunţând Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă «General Eremia Grigorescu» al judeţului Galaţi, prăbuşirea totală a 10 clădiri fără etaj dispuse între bulevardul George Coşbuc, strada Unirii, în zona liceului CFR Galaţi, unde au fost surprinşi mai mulţi cetăţeni sub dărâmături. Pe timpul operaţiunilor de salvare, în jurul orei 11.20, în zona caselor prăbuşite are loc o explozie urmată de incendiu ca urmare a ruperii conductelor de gaze şi acumulării unei pungi de gaze în zonă. Incendiul a cuprins circa 200 mp de construcţii prăbuşite. În jurul orei 11.30 are loc prima replică a seismului, de 6,5 grade pe scara Richter. În urma acestei replici se sparge magistrala de transport apă de pe Bulevardul George Coşbuc, din zona liceului CFR, producând scăderea presiunii pe reţelele de apă din zonă. În jurul orei 11.50 are loc a doua replică a seismului, de 5,8 grade pe scara Richter. În urma acestei replici se produce un accident de circulaţie la intersecţia dintre Bulevardul George Coşbuc şi strada Basarabiei, între un autoturism cu două persoane şi o autocisternă cu clor aparţinând SC Apă Canal Galaţi. În urma accidentului a rezultat accidentarea persoanelor din autoturism, fisurarea robinetului de golire a cisternei, fisură prin care se prelinge clor lichid. La nivelul judeţului Galaţi s-a convocat în şedinţă extraordinară, la sediul Prefecturii judeţului Galaţi, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, iar la sediul Primăriei Galaţi a Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă, pentru analizarea situaţiei operative şi stabilirea primelor măsuri urgente care se impun a fi luate în asemenea situaţie. În paralel se elaborează primele comunicate pentru mass-media, care au menirea să informeze populaţia cu privire la situaţia de urgenţă produsă, în scopul eliminării panicii, să recomande cele mai potrivite măsuri de protecţie şi intervenţie. Inspectoratul  pentru Situaţii de Urgenţă al Judeţului Galaţi a pus în aplicare planurile privind gestionarea situaţiilor de urgenţă în caz de seism, s-a dispus creşterea capacităţii operaţionale – alertă nivel ROŞU, iar cu aprobarea prefectului s-a activat în totalitate Centrul Judeţean de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CJCCI) şi s-a constituit comandamentul operaţional judeţean la sediul prefecturii”, a explicat dr. Angel Trifan, medic coordonator UPU – SMURD Spitalul de Urgenţă.
    A fost scenariul elaborat de cei care au vrut să testeze şi să îşi testeze capacitatea de acţiune în cazul unui cataclism. Sperăm să nu îi vedem la treabă într-o situaţie reală.

  • Apă caldă la cişmeaua bisericii din Izvoarele

    Apă caldă la cişmeaua bisericii din Izvoarele

    Dacă se părea că lucrurile la Izvoarele s-au mai calmat şi că au trecut cutremurele, chiar dacă bubuieli mai sunt, nu e chiar aşa. De câteva zile, localnicii sunt speriaţi de apariţia unui alt fenomen cel puţin la fel de neobişnuit. Apă caldă curge intermitent din robinetul cişmelei aflată în faţa bisericii din Izvoarele, cişmea alimentată dintr-un puţ săpat la 42 de metri adâncime. Se pare că fenomenul a apărut după ultimele cutremure. „Curge apă caldă, nu fierbinte. Şi uneori are şi gust amar. Tocmai aici, în curtea bisericii. Ce nenorocire o mai fi şi asta, că noi ne-am săturat!? De bubuit din  pământ, tot bubuie, iar acum şi apa asta caldă… Nu e mereu aşa. Dimineaţa e mai caldă, de se abureşte sticla dacă eşti atent. Eu zic că lucru curat nu e. Tot de la cutremure, de la sonde o fi, zic eu”, spunea Ioana Mocanu.

    Alt consătean a păţit-o şi el. „Acum cinci zile am luat apă într-un bidon din plastic transparent şi se aburise. Nu e normal aşa ceva, nu s-a întâmplat niciodată la noi în sat. De parcă nu se mai termină necazurile la noi. O fi semn, nu o fi semn rău, cum zic femeile, dar eu cred că asta tot de mâna omului e făcut, nu de la Dumnezeu. Sunt izvoare aici la noi, dar nu de alea calde, termale, da’ acum ce să zic? Dacă mai ţine şi la iarnă, o să avem apă caldă”, spunea, făcând haz de necaz, Ioan Petrea.

    Vânzătoarea de la magazinul din sat a fost printre primele care a observat fenomenul. „Noi mereu luăm apă de acolo. Şi da, sunt zile în care e caldă. Niciodată nu s-a mai întâmplat asta. După cutremurele ăstea a început să apară apa caldă. E păcat, că de la fântâna bisericii bea toată lumea deoarece era printre puţinele care aveau apă bună”, a spus Ioana Dumitru.

    Oamenii nu prea cred că i-a lovit norocul şi că la ei în sat ar fi apărut izvoare termale aşa cum au văzut ei în staţiuni. „Ei, de la ce e? E de la sonda asta care ne mânâncă vieţile. Şi aşa apa nu mai era bună de băut, acu mai e şi caldă… De bubuit, bubuie într-una din pământ, că şi azi la 11 a fost o bubuială puternică, de s-au zdruncinat pereţii. Asta e… Acu şi cu apa, o să ne cadă pielea de pe noi dacă o bem”, spunea şi Sultana Necula.

    Oamenii au alertat autorităţile. „Avem vrei trei reclamaţii că aici la biserică curge apă caldă. E un fenomen neobişnuit, într-adevăr, că aşa ceva la noi nu a mai fost. O să anunţăm Prefectura şi Direcţia Sanitară să vină să vadă ce o fi, să se liniştească oamenii”, a spus Emil Dragomir, consilier local la primăria Slobozia Conachi, comună la care este arondat şi satul Izvoarele.

    Direcţia de Sănătate Publică s-a autosesizat. „Vom trimite acolo o echipă. Să vedem ce rezultate vor fi după ce  se vor analiza probele pe care le vor lua”, a declarat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

  • Apă caldă la cişmeaua bisericii din Izvoarele

    Apă caldă la cişmeaua bisericii din Izvoarele

    Dacă se părea că lucrurile la Izvoarele s-au mai calmat şi că au trecut cutremurele, chiar dacă bubuieli mai sunt, nu e chiar aşa. De câteva zile, localnicii sunt speriaţi de apariţia unui alt fenomen cel puţin la fel de neobişnuit. Apă caldă curge intermitent din robinetul cişmelei aflată în faţa bisericii din Izvoarele, cişmea alimentată dintr-un puţ săpat la 42 de metri adâncime. Se pare că fenomenul a apărut după ultimele cutremure. „Curge apă caldă, nu fierbinte. Şi uneori are şi gust amar. Tocmai aici, în curtea bisericii. Ce nenorocire o mai fi şi asta, că noi ne-am săturat!? De bubuit din  pământ, tot bubuie, iar acum şi apa asta caldă… Nu e mereu aşa. Dimineaţa e mai caldă, de se abureşte sticla dacă eşti atent. Eu zic că lucru curat nu e. Tot de la cutremure, de la sonde o fi, zic eu”, spunea Ioana Mocanu.

    Alt consătean a păţit-o şi el. „Acum cinci zile am luat apă într-un bidon din plastic transparent şi se aburise. Nu e normal aşa ceva, nu s-a întâmplat niciodată la noi în sat. De parcă nu se mai termină necazurile la noi. O fi semn, nu o fi semn rău, cum zic femeile, dar eu cred că asta tot de mâna omului e făcut, nu de la Dumnezeu. Sunt izvoare aici la noi, dar nu de alea calde, termale, da’ acum ce să zic? Dacă mai ţine şi la iarnă, o să avem apă caldă”, spunea, făcând haz de necaz, Ioan Petrea.

    Vânzătoarea de la magazinul din sat a fost printre primele care a observat fenomenul. „Noi mereu luăm apă de acolo. Şi da, sunt zile în care e caldă. Niciodată nu s-a mai întâmplat asta. După cutremurele ăstea a început să apară apa caldă. E păcat, că de la fântâna bisericii bea toată lumea deoarece era printre puţinele care aveau apă bună”, a spus Ioana Dumitru.

    Oamenii nu prea cred că i-a lovit norocul şi că la ei în sat ar fi apărut izvoare termale aşa cum au văzut ei în staţiuni. „Ei, de la ce e? E de la sonda asta care ne mânâncă vieţile. Şi aşa apa nu mai era bună de băut, acu mai e şi caldă… De bubuit, bubuie într-una din pământ, că şi azi la 11 a fost o bubuială puternică, de s-au zdruncinat pereţii. Asta e… Acu şi cu apa, o să ne cadă pielea de pe noi dacă o bem”, spunea şi Sultana Necula.

    Oamenii au alertat autorităţile. „Avem vrei trei reclamaţii că aici la biserică curge apă caldă. E un fenomen neobişnuit, într-adevăr, că aşa ceva la noi nu a mai fost. O să anunţăm Prefectura şi Direcţia Sanitară să vină să vadă ce o fi, să se liniştească oamenii”, a spus Emil Dragomir, consilier local la primăria Slobozia Conachi, comună la care este arondat şi satul Izvoarele.

    Direcţia de Sănătate Publică s-a autosesizat. „Vom trimite acolo o echipă. Să vedem ce rezultate vor fi după ce  se vor analiza probele pe care le vor lua”, a declarat dr. Valentin Boldea, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

  • Localnicii din Izvoarele nu îi cred pe specialiştii din Bucureşti

    Concluziile raportului specialiştilor privind cauza naturală a seismelor din judeţul Galaţi nu îi conving deloc pe săteni. Oamenii sunt sceptici cu privire la natura cutremurelor. Chiar dacă acestea s-au mai rărit, rămân aşa-zisele „bubuituri” care bagă în continuare spaima în oameni. Zgomotele care nu au încetat le şubrezesc în continuare casele. Oamenii îşi pun însă speranţa în sprijinul financiar promis de premierul Victor Ponta pentru a-şi repara locuinţele, pentru că susţin cu tărie că nu intenţionează să accepte strămutarea în altă zonă.

    Sunt doar cauze naturale, dar zona trebuia împădurită

    Asta se menţionează în raportul prezentat vineri în şedinţa de Guvern. „Cauzele care au determinat apariţia acestor evenimente seismice sunt de natură tectonică, în sensul că, în perimetrul satelor Izvoarele – Schela – Negrea, judeţul Galaţi, s-a reactivat o falie minoră. Influenţele altor cauze posibile au fost eliminate de specialişti pe baza următoarelor raţionamente: influenţa activităţilor de forare în vederea extracţiei de ţiţei a fost respinsă din cauza faptului că aceste proceduri nu depăşesc adâncimea de 1.100 m, în timp ce focarele seismice au fost detectate sub 5.000 m adâncime, iar forările nu presupun şocuri de presiune. În plus, sub 1.100 m se constată prezenţa unui strat dur cristalin, care se constituie într-un ecran care separă zona de forare de cea seismică. Influenţa inundaţiilor, care au precedat evenimentele seismice cu circa două săptămâni, a fost exclusă ca o posibilă cauză pentru generarea cutremurelor de pământ din zonă, dat fiind faptul că în zona în care cutremurele au avut loc, viitura a stagnat mult mai puţin decât în zona din amonte, Slobozia – Conachi. Mai mult, din analiza rezultatelor măsurătorilor electrometrice a rezultat că zonele subterane care pot conţine apă sunt relativ reduse ca întindere şi sunt situate în imediata vecinătate a suprafeţei solului, în timp ce focarele de cutremur au fost situate la mai mult de 5.000 m adâncime. Au fost astfel excluse alte cauze posibile şi a rezultat că singura cauză posibilă a acestui fenomen o reprezintă sursa tectonică. […] Nu există elemente care să demonstreze iminenţa producerii unor alunecări de teren în perioada imediat următoare. Totuşi, este recomandată împădurirea de urgenţă a versantului care mărgineşte la est centrul satului Izvoarele, mai ales că în anii 1995 şi 1997 au avut loc alunecări de teren la nord cu circa 500 metri faţă de poziţia analizată, zona respectivă fiind împădurită şi drenată corespunzător. Monitorizarea fenomenelor seismice şi geodezice va continua pentru o perioadă de cel puţin patru săptămâni, pentru a se construi baza de date necesară determinării fluctuaţiilor de cotă ale satelor din arealul amintit”, se arată în Raportul Final privind situaţia generată în urma evenimentelor seismice din satul Izvoarele, judeţul Galaţi.

    Localnicii nu îi cred pe specialişti

    Ultimele cutremure au fost resimţite de locuitorii din Izvoarele. Zgomotul din pământ le aminteşte în fiecare zi că pericolul nu a trecut. În fiecare dimineaţă, oamenii trec prin fiecare cameră şi numără crăpăturile noi sau le măsoară pe cele deja ştiute. Nu îi cred pe specialişti. „Nu cred nimic din ce s-a spus. Cum, aşa, deodată, a reapărut o falie tectonică sau ce îi spun ei? Şi la fel, nu cred că sondele nu au nicio vină. Nu ştiu ce o să facem, dar lumea este foarte nemulţumită”, a spus Anca Necula, o localnică.

    Cei în vârstă aproape că s-au resemnat, dar trăiesc cu teamă. Familia Mocanu crede că deşi au asigurare, poliţa nu le va acoperi cheltuielile de reparare a casei, mai ales că jumătate din locuinţă se surpă. „Nu vedeţi că se surpă tot? Nu îi cred cu totul pe ei, că eu zic şi că sondele au partea lor de vină”, a spus Simion Mocanu. Vecinii lui Simion Mocanu, familia Stoian are patru camere afectate de cutremure. „Unde să mai stau? Doar în bucătărie mai sunt pereţii întregi. Acolo cred că o să ne petrecem iarna”, spunea Elisabeta Stoian. Femeia nu ar accepta nici în ruptul capului să se mute şi îşi pune speranţa în despăgubirea guvernamentală.

    Evaluarea specialiştilor în construcţii a stabilit că 21 de case sunt afectate de cutremure, restul locuinţelor prezintă doar câteva crăpături ce nu pun în pericol structura de rezistenţă. De altfel, cele 21 de locuinţe sunt monitorizate permanent de lucrătorii ISU.

  • Protest cu rugăciuni şi sirene la Izvoarele

    Localnicii din satul Izvoarele s-au alăturat protestului organizat de Partidul Ecologist din Galaţi, cerând autorităţilor un răspuns clar asupra fenomenului care se întâmplă în sat. De vineri noapte au reînceput bubuituri în pământ şi cutremure.
    Protestul care a avut loc în faţa bisericii a început cu o rugăciune spusă de Eugen Stamate, preşedintele PER Galaţi. „Noi venim de la Galaţi, voi în case ce mai staţi?”, „Vrem agricultură, nu fractură” au fost câteva dintre mesajele transmise de protestatari. La manifestaţie s-au alăturat şi ecologişti din Iaşi, Bacău ori Bârlad, care au protestat împotriva exploatării gazelor de şişt, a proiectului minier de la Roşia Montană, şi totodată au cerut autorităţilor să lămurească problema celor din Izvoarele. Ecologiştii vor sesiza Comisia Europeană pentru resursele naturale, dar şi pe comisarul european, referitor la cazul din Izvoarele.
    În jurul orei 13:30, la locul protestului şi-a făcut apariţia şi un grup de militanţi de la Greenpeace, care au început să scandeze „Victor Ponta nu uita, România nu-i a ta!”, ameninţând cu blocarea drumului naţional care trece prin localitate.
    În sat e panică, după ce cutremurele au reînceput. „E de la sonde. De acolo e necazul. În faţa bisericii vă jur că de acolo e! Nu mai suport aşa ceva! Iau pastile şi dorm îmbrăcată, de frică”, spunea Valentina Stoian, o localnică din Izvoarele.

  • Control la exploatarea petrolieră de lângă Izvoarele

    După ce duminică, în şedinţa care a avut loc la Căminul Cultural din Izvoarele, sătenii au ţipat în gura mare că exploatarea petrolieră are partea ei de vină în cutremurele dese din ultima vreme, luni au început controalele. La cererea prefectului Emanoil Bocăneanu, o comisie a Gărzii de Mediu Galaţi a început verificarea.

    „Acum vom verifica documentaţia la fiecare sondă în parte, dacă au existat incidente sau nu au existat, şi vom face fişe cu adâncimile maxime ale fiecărei sonde sau la sondele extreme, cu adâncime extremă. Nu au fost incidente. Vom verifica şi dacă respectă tehnologia din punct de vedere al mediului, strict al protecţiei mediului, pentru că pe probleme de seismicitate, de tectonică, a fost specialistul de la Bucureşti, nu este problema noastră. Nu s-au înregistrat în ultimii ani incidente pe această explotare petrolieră şi eu de 23 de ani lucrez la mediu. Nu au fost incidente decât la suprafaţă, în sensul că anumite conducte de transport pe orizontală, de la sondă la rezervoare, au mai pierdut, s-au mai spart, s-au mai rupt, s-au mai furat. Dar aceste incidente au fost imediat raportate, pentru că altfel amenzile sunt foarte mari. Sunt multe sonde aici, sunt 18 parcuri petroliere, nu doar în zona asta, ci şi la Frumuşiţa, la Munteni, care fiecare la rândul lui are câte 5, 6, 10, 20 fiecare parc. Verificăm mai ales sondele care sunt în proximitatea localităţii Izvoarele. Verificăm şi dacă acum ei mai instalează sonde noi, dacă sapă, dacă sunt sonde care sunt scoase din uz sau sonde în conservare. O să facem un raport, pe care îl vom înainta la Prefectura Galaţi”, a precizat Ion Avram, comisar la Garda de Mediu Galaţi.

    La Izvoareale, specialiştii au început să împartă chestionare populaţiei afectate.

    „Vin trei colegi de la Institul de Fizică a Pământului. Ei vor distribui chestionare privind efectele macroseismice. Ne interesează unde s-au produs crăpături în case, efectele vizibile ale cutremurelor. În funcţie de acestea se va stabili intensitatea cutremurelor care s-au produs aici. În jumătate de sat se simte mai puternic fenomenul, în cealaltă, mai puţin”, a precizat Adrian Grigore de la Institutul de Fizică a Pământului. În sat va fi montat şi un nou aparat cu ultrasunete.

  • Îngroziţi de „bubuiturile subterane”, ploaie, cutremure şi alunecări de teren

    A trecut peste o săptămână de când fenomenele ciudate ce se petrec în comuna Slobozia Conachi, satul Isvoarele, nu încetează să se manifeste. Oficial, într-o săptămână în zonă au fost anunţate nouă cutremure, dar numărul „bubuiturilor subterane” resimţite de oameni e mult mai mare. În plus, până şi specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului veniţi sâmbătă să instaleze staţii de monitorizare au spus că nu e vorba doar de cutremure. Acum, după ce şi luni au fost zguduiţi de trei-patru ori, în localitate e panică.

    Ultimele patru „bubuituri” s-au înregistrat de duminică seara şi până de ieri la prânz dar doar trei ar fi fost oficial considerate cutremure.

    „Nu mai putem să trăim aşa, cu teamă. Nici nu am dormit noaptea aici, ci la mama. Ne e teamă că ne înghite pământul. Ei spun că sunt cutremure, dar nu e adevărat. Erau cutremure mici iar noi ne zguduim cu tot cu casele şi se aude ceva care ar fierbe sub pământ. Nu mai avem curaj să stăm noaptea în casă. Acum, că e şi ploaie şi vânt… dacă pleacă şi dealul şi vine peste case? Ne îngroapă de vii aici. Le cerem autorităţilor să facă ceva, să ne spună ce se întâmplă, că nu e doar cutremur”, spunea Anca Necula.

    În mai multe case crăpăturile se cască din ce în ce mai adânci iar tablourile au picat pentru a nu se ştie câta oară.

    „Am şi pereţii crăpaţi, am şi tabloul căzut… stau aşa, cu frică, nici nu am curaj să stau în casă, că am şi dealul în spate. Acu’, că şi plouă, şi cu bubuielile astea, că nu sunt doar cutremure, îmi este groază să nu mor în casă îngropată de vie, spunea Dumitra Bostan.

    Şi la vecinii ei, Grigore şi Dumitra Mărgărit, pereţii s-au crăpat şi tablourile au căzut.

    „Ce să ne facem noi, bătrâni ca vai de noi? Unde să ne ducem noi?”, se plâng bătrânii.

    Sanda Gurău e plecată de la Galaţi şi s-a stabilit la Isvoarele, la părinţi. „Am vândut la Galaţi şi am băgat aici în casă şi uite ce nenorocire e! Nu o să mai avem unde sta”, spunea femeia plângând.

    În sat se simte panica. Oamenii ies pe la porţi sau se adună în mijlocul uliţei. Plâng şi cer ajutor autorităţilor. Sunt disperaţi. Le e teamă de ce e sub pământ, de ploaie, de alunecări de teren… Le e teamă de tot şi nu îndrăznesc să stea singuri în case.

    „Îmi e frică, maică! Am 76 de ani şi îmi e frică să nu mor singură în casă, îngropată. Stau în uliţă să văd lumea, spunea Vasilica Vasilache, plângând, sprijinindu-se de baston.

    Oamenii au luat-o în cete spre deal pentru a vedea dacă apar crăpături, dar, la câtă ploaie e acum, greu pot fi observate.

    Oamenii au început acum să se teamă că nici apa de izvor pe care o beau de o viaţă nu mai e bună.

    „Apa era albicioasă şi parcă era aşa, cu bule în ea, ca apa minerală. Aşa era apa de la izvor după bubuitura de dimineaţă. O fi fost şi cutremur, dar nu doar atât. Avea şi un gust aşa, acidulat… dar ştim noi ce o fi…”, spunea Mărioara Tânjală.

    Şi în Slobozia Conachi a început să se simtă fenomenul „bubuielilor” de sub pământ. Primarul Ion Neculau încearcă să liniştească lumea.

    „Am vorbit şi cu cei de la Institutul de Fizică a Pământului care au venit în sat. Mi-au spus că au nevoie măcar de 10 zile de date adunate ca să dea un răspuns”, spune primarul. Oamenii în sat spun că nu doar cutremurele sau alunecarea de teren ar fi de vină, ci şi sondele din apropiere, dar despre asta nicio autoritate nu poate spune nimic, încă. Ar urma să vină în zonă şi specialişti de la alte institute de cercetare din Bucureşti.

  • Fenomenul de la Isvoarele, monitorizat prin satelit

    Prefectul judeţului a însoţit echipa de seismologi şi geologi de la Institutul de Fizică a Pământului care a ajuns sâmbătă în satul Isvoarele, unde de lunea trecută fenomene naturale neobişnuite au băgat spaima în cei 1500 de localnici. Oamenii spun că se aud bubuituri care le saltă mobilele şi le crapă casele şi le cad tablourile din pereţi. Specialiştii de la Institutul de Fizică a Pământului au instalat trei staţii mobile de supraveghere, şi audio şi de mişcare, legate la satelit, în Isvoarele şi în alte două comune limitrofe. Cercetătorii au vorbit şi cu localnicii. Nu pot spune acum clar care e cauza, dar nu este vorba de un cutremur. „Poate fi o pungă cu o acumulare de gaze sub pământ, dar din ce descriu localnicii nu este cutremur. Sau nu este doar cutremur, deoarece chiar dacă aici e zonă seismică nu am înregistrat cutremure atât de mari. Ne gândim poate că există caverne în pământ care s-au umplut cu gaze şi acestea, când ies la suprafaţă, provoacă fenomenul, luăm în calcul şi alunecările de teren, dar trebuie să vedem şi care este situaţia la exploatarea petrolieră din apropiere. După ce vom citi datele cel puţin o săptămână ori două, ne putem pronunţa clar. Este posibil însă şi aşa să mai fie necesare şi investigaţii suplimentare”, a spus Mihai Diaconescu, de la Institutul de Fizică a Pământului.

    Primarul localităţii, Ion Neculau, crede că misterul are mare legătură cu exploatările petroliere. „Am mai întrebat şi eu şi cred că e vorba de sonde. Toate drumurile duc la Roma, asta îmi arată datele pe care le-am strâns, pe surse, dar aştept să văd ce spun specialiştii. Seara trecută am stat iar la pândă în sat şi de data asta am prins fenomenul. Chiar că e de speriat”, spunea Ion Neculau.

    Prefectul judeţului, Emanoil Bocăneanu, aşteaptă şi el rezultatul. „Vom vedea când vom şti clar ce spun specialiştii care e problema. Că e alunecare de teren, că e de la vreo exploatare petrolieră, încă nu ştim. Dacă datele ne arată că e un fenomen care pune populaţia în pericol, mergem până la evacuare. Dar nu cred că va fi vorba de aşa ceva”, a spus Emanoil Bocăneanu.

    Din păcate, localnicii din Izvoarele mai au de aşteptat până află ce fenomen al naturii le-a băgat spaima în oase. Asta deoarece monitorizarea poate dura şi două săptămâni. Numai de vineri seara până sâmbătă dimineaţa au fost 5 „bubuieli”, cum le spun oamenii, aşa că fenomenul e încă departe de a se fi terminat. „Cea de aseară a fost groaznică, am zic că e cutremur de ăla mare, numai că nu erau zgâlţâiturile ca la cutremur, ci în sus, şi se auzea ceva ciudat din pământ. Să ne spună ce este. Dacă trebuie, plecăm. Aşa, acum aşteptăm să ne înghită pământul, asta facem acum”, spunea Anca Necula, o localnică în casa căreia se instala acum aparatură de supraveghere.

  • Săteni speriaţi de zgomotele de sub pământ

    Trăiesc în teamă. De luni, cei 1.500 de oameni din localitatea gălăţeană Izvoarele se plâng că aud bubuituri suspecte din pământ, că li se crapă casele, le cad icoanele şi tablourile din pereţi şi nici nu mai pot dormni de frică. Chiar dacă în zona Galaţiului au fost raportate cutremure mici în acesată perioadă, oamenii spun că acestea nu au fost chiar în toate zilele în care s-a manifestat fenomenul care îi sperie. Locuitorii, panicaţi, s-au dus cu plângeri la primarul din comuna Slobozia Conachi, de care ţine satul Isvoarele, ca acesta să facă ceva. Primarul şi un consilier local au şi stat de pază în seara de mierucri spre joi ca să surprindă fenomenul. Localnicii spun că nu e vorba doar de cutremure, ci de altceva.
    „Este groaznic. Abia am terminat de strâns după viitură, acum iar s-a crăpat casa. E de groază. Se aude un zgomot ca o fâşâială dacă pui urechea să asculţi la pământ şi în plus, când sunt bubuielile, sare în sus mobilă, tot”, spune Paulina Miron.
    Nu poate fi vorba doar de cutremure, zice lumea.
    „Păi se simte ca parcă fierbe pământul sub picioare. Se aud bubuieli puternice, de sare masa de pe pământ şi se sperie copii. Miercuri, de şase-şapte ori a bubuit şi s-a zgălţâit totul. Eu spun că este de la sonde. Poate o fi şi un izvor subteran, ceva, intensificat după inundaţii… dar nu ştim. Să vină cineva să spună ce este ,că ne cad casele pe noi şi nu mai putem dormi fără somnifere, de teamă”, a spus Anca Necula, una dintre localnicele din Isvoarele. 
    Oamenii stau şi numără şi se îngrozesc.
    „De şapte ori a tot bubuit. Nu poate să fie cutremur aşa. Mie mi s-a crăpat toată casa. Aşa ceva nu se mai poate. Nici copiii nu mai au stare, de frică”, spune şi Ilie Bostan.
    George Casian, preotul din Isvoarele, spune că fenomenul i-a avariat casa, i-a speriat copiii şi i-a desprins tablourile din birou.
    „Cea de luni a fost la mine mai puternică, ca şi intensitate a fenomenului. A bubuit deodată, a sărit şi masa şi mâncarea din farfurie, a căzut şi tabloul cu ÎPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, care era la mine în birou. Iar casa se crapă de la o zi la alta. Nu zic, că o fi şi o rearanjare a plăcilor tectonice, dar eu cred că de la sonde ni se trage. E posibil ca să fi schimbat modalitatea de a se introduce apă cu sare în zonele forate şi apar goluri”, spune preotul din Isvoarele, care bagă mâna în foc că e vorba de un fenomen natural.
    Nici o posibilă alunecare de teren cauzată de cutremure pe solul slăbit după viituri nu se exclude.
    Primarul Ion Neculau şi consilierul Emil Dragomir, de la Primăria Slobozia Conachi, spun că abia aşteaptă să ajungă la ei echipa de specialişti de la Institutul de Fizică a Pământului. Cei doi spun că, la solicitarea lor de ajutor, Prefectura Galaţi a solicitat în regim de urgenţă specialişti la Isvoarele.